intarire sf [At: PSALT. (1651) / Pl: ~ri / E: intari] 1 Sporire a rigiditatzii unei substantze. 2 Creshtere a densitatzii unei substantze. 3 (Mil; spc) Fortificare a unei pozitzii strategice Si: (inv) intaritura (1). 4 (Mil; ccr; lpl) Fortificatzii. 5 (Mil; ccr; lpl) Trupe militare trimise in ajutorul cuiva. 6 (Fig) Dobandire a capacitatzii de a suporta loviturile sortzii. 7 Creshtere a fortzei cuiva. 8 Scrobire. 9 Consolidare. 10 Marire a rezistentzei unei piese a unui sistem tehnic. 11 Intetzi re a unei intemperii. 12 Reconfortare. 13 Recapatare a puterilor dupa o boala Si: (inv) intaritura (2). 14 (Gmtz) Consumare a unei bauturi alcoolice Si: (inv) intaritura (3). 15 (Reg) Unire a stupilor Si: (inv) intaritura (4). 1617 Incuviintzare (a unei pareri sau) a unei propuneri Si: (inv) intaritura (56). 18 Legalizare a unui act. 19 (Ccr) Act legalizat. 2021 Confirmare (a unei convingeri sau) a unei banuieli. 22 Accentuare a unui contur intrun desen. 23 (Is) Pronume de ~ Pronume care accentueaza identitatea persoanei desemnate. 24 (Is) Adjectiv de ~ Adjectiv care insotzeshte un substantiv sau un alt pronume cu scopul de a accentua obiectul determinat.

INTARÍRE intariri s. f. Actziunea de a (se) intari shi rezultatul ei. 1. Faptul de a deveni mai rigid mai virtos. Intarirea varului. 2. Creshtere a tariei a puterii a fortzei (cuiva sau a ceva); consolidare. Intarirea statului de democratzie populara este indisolubil legata de intarirea controlului de partid asupra activitatzii tuturor organelor shi institutziilor de stat. SCINTEIA 1953 nr. 2738. Burebista se folosea de religie pentru intarirea puterii sale. IST. R.P.R. 35. Mult mai de lipsa ar fi fost companiilor care atacase fortul despre apus o intarire de vreo treipatru sute de militzieni. ODOBESCU S. III 596. 3. Adeverire confirmare; accentuare subliniere a celor spuse. Pentru intarirea vorbelor lui aduse shi martori. ◊ Pronume de intarire = pronume care insotzeshte un substantiv sau un alt pronume cu scopul de a exprima insistentza. ♦ (Invechit) Act legalizat. Dupa moartea mea tu singur k un copil ce imi eshti O sa las cu intarire so iei sa o moshteneshti. PANN P. V. II 58.

intarire f. actziunea de a (se) intari shi rezultatul ei: 1. fortificatziune; 2. confirmatziune; 3. fig. edificare (sufleteasca).

intaríre f. Actziunea de a saŭ de a te intari. Fig. Confirmare. Incurajare.

intaríre s. f. g.d. art. intarírii; pl. intaríri

intaríre s. f. g.d. art. intarírii; pl. intaríri

INTARÍRE s. 1. v. solidificare. 2. v. durificare. 3. v. consolidare. 4. v. fortificare. 5. fortificare (fig.) calire otzelire. (~ lui in lupta.) 6. v. intremare. 7. v. intensificare. 8. v. amplificare. 9. v. legalizare. 10. v. confirmare. 11. (JUR.) confirmare recunoashtere validare. (~ unui deputat.) 12. adeverire aratare atestare certificare confirmare demonstrare demonstratzie dovedire probare proba (livr.) coroborare. (~ celor spuse.) 13. consolidare stabilizare. (~ situatziei lor.) 14. consolidare (inv.) statornicire. (~ faimei lui.) 15. consolidare strangere (fig.) cimentare. (~ relatziilor economice dintre...) 16. v. accentuare.

INTARIRE s. 1. invirtoshare solidificare (inv.) solidificatzie. (~ lavei racite.) 2. durificare. (~ unui metal.) 3. (CONSTR.) consolidare (pop.) intzepenire. (~ fundatziei unui imobil.) 4. (MIL.) fortificare (rar) retranshare. (~ unei cetatzi.) 5. fortificare (fig.) calire otzelire. (~ lui in lupta.) 6. (MED.) fortificare indreptare infiripare intremare inzdravenire reconfortare refacere restabilire tonificare (rar) reconfort (inv. shi pop.) imputernicire. (~ lui dupa boala.) 7. creshtere intensificare intetzire marire sporire. (~ vitezei vintului.) 8. amplificare intensificare marire potentzare. (~ unei marimi fizice.) 9. (JUR.) autentificare legalizare. (~ unui act.) 10. (JUR.) confirmare consacrare consfintzire ratificare sanctzionare sanctziune validare (inv.) sacrare. (~ a unei legi.) 11. (JUR.) confirmare recunoashtere validare. (~ unui deputat.) 12. adeverire aratare atestare certificare confirmare demonstrare demonstratzie dovedire probare proba (livr.) coroborare. (~ celor spuse.) 13. consolidare stabilizare. (~ situatziei lor.) 14. consolidare (inv.) statornicire. (~ faimei lui.) 15. consolidare stringere (fig.) cimentare. (~ relatziilor economice dintre...) 16. accentuare evidentziere marcare relevare reliefare subliniere (livr.) potentzare. (~ unor caracteristici ale lucrarii.)

Intarire ≠ slabire