BÚBA bube s. f. 1. Nume generic dat umflaturilor cu caracter purulent ale tzesutului celular de sub piele. ◊ Expr. A umbla cu cineva k cu o buba coapta = a menaja pe cineva. (Fam.) Sa spart buba = sa dat totul pe fatza; sa dezvaluit totul. ◊ Compuse: (pop.) bubaneagra = dalac; bubedulci = bubulitze dese de natura infectzioasa care apar in special la copii in jurul gurii pe cap etc.; bubamanzului = gurma. ♦ (Pop.) Rana. 2. Fig. (Fam.) Punct slab parte delicata dificila a unei probleme. ♦ Defect defectziune (a unui sistem tehnic). Cf. ucr. buba.

buba¹ sf [At: CANTEMIR H R. 347 / Pl: ~be / E: ucr буба] 1 Umflatura a tzesutului celular subcutanat (cu caracter purulent) Si: abces bashica bolfa buburuza cosh furnicel pustula pushtea robie tumora uima ulcior zgaiba zgrabuntza. 2 (Spc) Varsat. 3 (Fig) Necaz. 4 (Fig) Hiba. 5 (Ivp; ie) A merge cu ~ba A merge cu mancarea la o lauza. 6 (Pop; ie) A umbla cu cineva k cu o ~ coapta A menaja pe cineva. 7 (Pfm; ie) A sparge ~ba A da totul pe fatza. 8 (Fig; fam) Parte dificila a unei probleme. 9 (Fig; reg) Roua. 10 (Pop; is) ~ albastra Umflatura care se face la incheieturile degetelor. 11 (Pop; ic) ~ incap Boala a vitelor. 12 (Pop; ic) ~bedeplecate Umflaturi care ies la gura in urma ingerarii anumitor alimente alterate (sau in cantitate prea mare). 13 (Pop; is) ~be dulci Bube mici shi numeroase care apar la copii in jurul gurii. 14 (Pop; is) ~ba manzului Umflatura pe faringele manjilor. 15 (Pop; is) ~ neagra (sau ~ rea sau ~ la inima) Umflatura (vanata) la incheieturi. 16 (Pop; ic) ~par Boala umana (nedefinita clar). 17 (Pop; ic) ~ putredaingura Scorbut. 18 (Pop; is) ~ roshie Buba mica ce iese la febra. 19 (Pop; ic) ~bespurcate Spurcat. 20 (Pop; is; lpl) ~bele stricaturii Lepra. 21 (Pop; is) ~ ba tranjilor Pelagra. 22 (Pop; is) ~ vanata Bashica ce apare mai ales la maini shi la picioare intre degete shi podul palmei sau talpa. 23 (Reg; ic) Sarbatoarea ~belor Sfanta Varvara. 24 (Reg; spc) Durere de masele shi de dintzi (asociata umflaturilor). 25 (Reg) Gushter (Lacerta viridis). 26 (Pex) Rana. 27 (Pan) Nod mic pe coaja fructelor. 28 (Fig; fam) Defectziune (a unui sistem tehnic).

BÚBA bube s. f. 1. Nume generic dat umflaturilor cu caracter purulent ale tzesutului celular de sub piele. ◊ Expr. A umbla cu cineva k cu o buba coapta = a menaja pe cineva. (Fam.) Sa spart buba = sa dat totul pe fatza; sa dezvaluit totul. ◊ Compuse: (pop.) bubaneagra = dalac; bubedulci = bubulitze dese de natura infectzioasa care apar in special la copii in jurul gurii pe cap etc.; bubamanzului = gurma. ♦ Rana. 2. Fig. (Fam.) Punct slab parte delicata dificila a unei probleme. ♦ Defect defectziune (a unui sistem tehnic). Cf. ucr. buba.

BÚBA bube s. f. 1. Nume generic dat umflaturilor cu caracter purulent ale tzesutului celular de sub piele. V. abces buboi furuncul. Se pricepea sa tamaduiasca jupuiturile bubele. PAS L. I 71. Ce na facut el k sa se curetze de bube? ISPIRESCU L. 386. Am facut o buban cap. SHEZ. III 201. ◊ Expr. A umbla cu cineva k cu o buba coapta = a menaja pe cineva. ◊ Compuse: (popular) bubaneagra = dalac. [Filozofii marieitale] dobitoace sa fie shi sai taie casapii; casapi sa fie shi sa piara de bubaneagra. SADOVEANU D. P. 102; bubedulci = bubulitze dese de natura infectzioasa care se ivesc in special la copii de obicei in jurul gurii sau pe cap. ◊ Fig. SHtiu dragul maichii k buba ta e la inima de minie shi obida. SADOVEANU M. C. 50. ♦ Rana. Dupa ce veni ursul la dinsul [TZugulea] se cazni pina ce i scoase steapul apoi il lega la buba. ISPIRESCU L. 326. ◊ Fig. Punct slab parte gingasha delicata plina de dificultatzi a unei probleme. In alte partzi oamenii se lupta impotriva ei [a nedreptatzii] pe cind noi o privim k o stare normala! Asta e buba cea mare. REBREANU R. I 65. ◊ Expr. Ii shtiu eu buba = shtiu eu ce necaz sau ce punct slab are. ♦ Incurcatura dificultate. Statzi k daici incepe buba cu Miai. PREDA I. 82.

BÚBA bube s. f. 1. Nume dat umflaturilor cu caracter purulent ale tzesutului celular de sub piele. ◊ Expr. A umbla cu cineva k cu o buba coapta = a menaja pe cineva. Sa spart buba = sa dat totul pe fatza sa dezvaluit totul. ◊ Compuse: (pop.) bubaneagra = dalac; bubedulci = bubulitze dese de natura infectzioasa care se ivesc in special la copii in jurul gurii pe cap etc. ♦ Rana. 2. Fig. Punct slab parte delicata a unei probleme; dificultate. ◊ Expr. Ii shtiu eu buba = shtiu eu ce necaz sau ce punct slab are. Comp. ucr. buba.

BÚBA ~e f. 1) Umflatura purulenta provocata de o infectzie a tzesutului celular subcutanat. * ~neagra boala molipsitoare a vitelor (transmisibila shi omului) manifestata prin abcese pulmonare gastrointestinale shi prin simptome de colaps; antrax; carbune. ~edulci bubulitze contagioase care apar la copii in jurul gurii shi pe cap. Sa spart ~a sau dat toate la iveala; au ieshit toate la suprafatza. 2) fam. Vatamare locala a unui tzesut organic cauzata de o trauma; rana; plaga; leziune. 3) fig. fam. Punct dificil shi delicat al unei discutzii probleme situatzii etc. [G.D. bubei] /<ucr. buba

buba f. 1. umflatura dureroasa cu puroiu; buba oii boala lipicioasa a oilor numita shi dalac; buba manzului boala lipicioasa a cailor numita shi rapciuga; pl. bube dulci se fac mai ales la copii pe cap shi pe langa buze; 2. asperitate asemenea bubelor (pe plante sau fructe): 3. fig. rau grav durere sufleteasca: astai buba. [Slav. BUBA].

búba f. pl. e (lat. pop. *buba de unde shi fr. bube buba d. vgr. bubón bolfa inrudit cu ngr. búba capcaun alb. buba sirb. bg. búba gindac de matasa insect capcaun rut. búba rana durere búblyk biscot precum shi cu rom. bulbuc. Cp. shi cu bumbac). Pustula eruptziune purulenta pe pele. Fig. Durere boala: ura pe cel harnic e buba leneshuluĭ. Buba cea rea sugel. Bube dulcĭ eczema bube care le ĭese copiilor maĭ ales pe la gura shi care poporu le trateaza cu drojdie de cafea. Vest. A buba (adica „acea buba” scris greshit ábuba k gen. e „aleĭ bube” adica „celeĭ bube”) abces alveolar.

ábuba sf vz buba

ábuba V. buba.

búba s. f. g.d. art. búbei; pl. búbe

búba s. f. g.d. art. búbei; pl. búbe

buba bei gen. a.

BÚBA s. (MED.) 1. v. rana. 2. bube dulci v. impetigo.

BÚBA s. v. antrax carbune dalac pelagra pustula maligna variola varsat.

BUBA s. (MED.) l. leziune plaga rana (pop.) meteahna (inv. shi reg.) beleazna (reg.) oajda (inv.) ranitura. (Are o ~ adinca.) 2. bube dulci = impetigo (reg.) zgaibe dulci (pl.).

buba s. v. ANTRAX. CARBUNE. DALAC. PELAGRA. PUSTULA MALIGNA. VARIOLA. VARSAT.

BUBA REÁ s. v. antrax carbune dalac pustula maligna.

BÚBE s. pl. v. scarlatina.

buba rea s. v. ANTRAX. CARBUNE. DALAC. PUSTULA MALIGNA.

bube s. pl. v. SCARLATINA.

búba (búbe) s. f. Umflatura abces buboi. Creatzie expresiva cf. lat. *buba de unde fr. bube sp. bu(b)a port. bouba shi pe de alta parte gr. βουβών (Diez Gramm. I 91) de unde gr. μπούμπα „larva” alb. bubë (Cihac II 640); cf. shi bg. sb. buba „vierme de matase” rut. buba „umflatura”. Nu pare posibila der. directa din lat. propusa de Koerting 1609 cf. Densusianu Hlr. 365; nu este sigura nici der. din sl. propusa de DAR datorita diferentzelor semantice. Este mai probabil sa fie vorba de creatzii spontane care coincid in multe limbi in acelashi timp cf. fr. bobo. Der. abuba s. f. (dalac bubaneagra); buba vb. (a avea abcese; a se molipsi de varsat); bubat adj. (plin de bube care are dalac; infectat); bubat s. n. (varsat); bubitza s. f. (zgaiba; boala a cartofului); buboi s. n. (furuncul); buboios adj. (plin de buba); bubosha (var. bobosha) vb. (a se umfla) care DAR il leaga in mod eronat de bobosh; buburos adj. (bubos); buburosha vb. (a se scofilci); bubulitza s. f. (zgaiba cosh); buburuz (var. buburuza buburez buburutza) s. n. (cocolosh bulgare grunz orice masa rotunda mica; gargaritza Coccinella septempunctata) probabil derivat pe baza suf. za cum sint coacaza pupaza (Densusianu Bausteine 478 il considera der. de la bumb); buburuzos adj. (granulos); bobilca s. f. (amigdalita) contaminare a lui buba cu gilca; bubushlie s. f. (boaba). Dupa Candrea Elementele 407 sb. bubulijca bubolica provine din rom. bubulitza. Intrucit rezultatele spontane coincid adesea buburuza prezinta o analogie cu sp. burujo sard. boborrissina „furnica” (Wagner 300).

búba bube s.f. (med.) Umflatura abces. Bubele Frumushelelor = varsat de vant (poate fi shi scarlatina sau pojar); afectziune epidermica contagioasa. „Bube aparute pe corp despre care se crede k sunt produse de spiritele malefice stapane ale vanturilor” (Biltziu 2001). ♦ Buba rea: „In urma multor mancaruri grele shi de multe ori nesanatoase ce le mananca tzaranimea in Maramuresh de cele mai multe ori i se pricinuieshte dureri grele de stomac ce ishi au denumirea de buba rea. Se mai numeshte asha orice fel de inflamatzie dureroasa pe corp” (Barlea 1924 II: 472); „K numai mi so aruncat / Buba cea rea dupa cap” (idem 96). Din srb. buba „vierme de matase” (DA); din ucr. buba „umflatura” (DEX MDA); creatzie expresiva (DER).

búba e s.f. (med.) Umflatura abces. Bubele Frumushelelor = varsat de vant (poate fi shi scarlatina sau pojar); afectziune epidermica contagioasa. „Bube aparute pe corp despre care se crede k sunt produse de aceste spirite malefice stapane ale vanturilor” (Biltziu 2001). ♦ Buba rea: „In urma multor mancaruri grele shi de multe ori nesanatoase ce le mananca tzaranimea in Maramuresh de cele mai multe ori i se pricinuieshte dureri grele de stomac ce ishi au denumirea de buba rea. Se mai numeshte asha orice fel de inflamatzie dureroasa pe corp” (Barlea 1924 II: 472); „K numai mi so aruncat / Buba cea rea dupa cap” (idem 96). Din srb. buba „vierme de matase” (DA); ucr. buba „umflatura” (DEX); creatzie spontana (DER).

buba bube s. f. 1. (intl.) inel ghiul. 2. punct slab parte delicata (a unei probleme). 3. defect defectziune. 4. (vulg.) vulva vagin.

a avea buben cap expr. 1. (intl.) a avea antecedente penale. 2. a avea un trecut dubios

a shti undei buba expr. 1. a fi conshtient de sursa unui necaz. 2. a depista cauza unei defectziuni.