roua sf [At: PSALT. HUR. 114 2/23 / V: (irg) roaua (reg) raua sf roor sn (inv) ruore ssp / Pl: (inv) ~ / E: ml ros roris] 1 Picaturi de apa formate in timpul noptzilor senine de primavara vara shi toamna prin condensarea vaporilor din atmosfera shi care se depun pe pamant shi pe obiectele aflate in aer liber. 2 (Is) ~ dulce Nectarul florilor. 3 (Is) inghetzata Promoroaca. 4 (Ilav) Pe ~ (nescuturata) De dimineatza. 5 (Reg; ie) Domn de ~ Om cu pretentzii. 6 (Reg; shi determinat prin „de ploaie”) Ploaie marunta shi de scurta durata Si: bura² (1). 7 (Bot; shic ~uacerului) ~ua soarelui Mica planta erbacee insectivora din familia framineelor cu flori mici albe shi cu frunze lunguietze cu peri secretori Si: roca² (Drosera rotundifolia). 8 (Bot; iae) Manadeapa (Glyceria aquatica).

RÓUA s. f. Picaturi de apa care se formeaza in timpul noptzilor de primavara vara shi toamna prin condensarea vaporilor din atmosfera shi se depun pe plante pe pamint shi pe lucrurile lasate in aer liber. Cimpia scoaten brazde bijuterii de roua shi pomii pun coroane shi nimburi pentru mine. ARGHEZI V. 121. Frumoasa eshti padurea mea... Cind stralucesc sub roua grea Carari de soare pline. TOPIRCEANU B. 8. Zori de ziua se revarsa peste vesela natura Prevestind un soare dulce cu lumina shi caldura. In curind shi el apare peorizontul aurit Sorbind roua diminetzii de pe cimpul inverzit. ALECSANDRI O. 175. Riul adapa cimpul ce roua insmaltzeaza; Racoarea da viatza. HELIADE 0. I 183. ◊ (Metaforic) Cind trecea prea multa vreme shi dupa paloarea fetzii shi dupa roua fruntzii intzelegeam k e la marginea puterilor. GALACTION O. I 95. Sar putea deshtepta... mii de idei energice shi salubre care ar scalda mintea obosita shi sufletul amortzit in roua intaritoare a timpilor de antica virtoshie trupeasca. ODOBESCU S. III 51. ◊ Loc. adv. Pe roua = disdedimineatza. Trifoiul e bun de taiat pe roua. ◊ Loc. adj. K roua = fraged. De roua = limpede curat. Vreau cu noaptea sa ramin K sai sarut privirile de roua. BENIUC V. 45. ◊ Compus: (Transilv.) rouacerului = mica planta erbacee insectivora cu flori mici cu frunze acoperite cu peri secretori de care se prind insectele; creshte prin turbarii (specii de Drosera).

RÓUA f. 1) Picaturi mici de apa care se formeaza prin condensarea vaporilor din atmosfera shi care se depun pe suprafatza pamantului in noptzile sau in diminetzile racoroase de vara. ◊ Pe ~ de dimineatza; in zorii zilei. 2): Rouacerului planta erbacee insectivora cu flori mici albe cu frunze acoperite cu peri care secreta o substantza cu ajutorul careia sunt digerate insectele. [G.D. rouai] /<lat. ros roris

roua f. 1. aburi ce se depun noaptea in forma de picaturi mici pe corpurile expuse la aer: cade roua; roua dulce miere nelucrata inca de albine shi sucul dulce al florilor; roua cerului mica planta insectivora ai carii peri glanduloshi secreteaza o substantza vascoasa de care raman alipite insectele digerate de celulele frunzelor sale (Drosera rotundifolia); 2. lichid ce picura shi ushureaza: roua lacrimilor; 3. fig. ce piere sau se trece curand: k roua trec tineretzele. [Lat. ROS].

róŭa f. fara pl. gen. roŭaĭ (d. lat. ros róris. Din ros s’a facut *ro apoĭ roŭa k zi ziŭa). Picaturĭ de apa care cad din aer shi se depun pe pamint in noptzile senine. (Roŭa se observa maĭ ales in ĭarba dimineatza): pica saŭ cade roŭa. Roŭa ceruluĭ o planta insectivora aĭ careĭ perĭ glanduloshĭ secreteaza un cleĭ de care se lipesc insectele pe al caror corp il mistuĭe planta incetincet (drósera rotundifolia). Vechĭ roáo roáa róo shi roáŭa roáoa róoa róa (care uneorĭ is numaĭ variante grafice. Cp. cu noŭa ziŭa care uniĭ le scriŭ nooa zioa). Pl. articulat rourele in Ps. SHch. shi la Cor.

róua s. f. g.d. art. róuai

róua s. f. g.d. art. róuai

roua art. roua

roua rouai gen. a.

roua vb. v. BURA. BURNITZA. TZIRCII. TZIRII.

róua s. f. Apa provenita din condensarea vaporilor din atmosfera care se depune pe pamint pe plante etc. Var. inv. ro(a)o ro(a)a. Mr. aroaua arao megl. raua. Lat. rōs rōrem (Pushcariu 1477; REW 7374) cf. prov. cat. ros; dar mecanismul de transmitere este discutabil. Sa sugerat o var. *rōlla (Candrea Éléments 75) care nu pare justificata. Un *rōs n. cu rezultatul rom. *ro › roua k zi › ziua (Philippide Principii 66; Pushcariu 1477; Iordan Dift. 189) este dubios daca se ia in consideratzie paralelismul cu nos › noi dos › doi post(i) › poi etc. Sa crezut intro modificare de decl. rōs *rǒvem k bōs bǒvem (Meyer Alb. St. IV 45); sau intrun rezultat *rore (cf. logud. rore Wagner 112) cu disimilarea celui deal doilea r (Tiktin; Skok Arch. Rom. VIII 158; Graur BL III 51). Nici una dintre explicatzii nu este suficient de clara. Daca „la brisure” intre cei doi r ar fi o certitudine (cf. prooroc) sar putea porni de la *rore › *roore › *rouri care desigur sar fi simtzit k un pl. de unde sing. regresiv roua. In realitate nici „la brisure” nu ne pare sigura nici sing. nar trebui sa fie f.; cf. totushi toate der. acestui cuvint care nu pleaca de la roua ci postuleaza un rouri. Der. roura (var. inroura inroua) vb. (a acoperi cu roua; a umezi; a burnitza) din lat. rōrāre (Pushcariu 1478; Tiktin; Candrea) daca se admite o „brisure” ror › roor (Graur BL III 50) sau mai probabil de la un pl. *rouri k haina › inhainura corn › incornora fashe › infashura etc.; rourica s. f. (firutza Glyceria fluitans); rouros adj. (plin de roua; umed). Cf. rourushca.

róua s.f. (bot.) Rouacerului planta insectivora ce ishi completeaza necesarul de substantze proteice extragandule din corpul insectelor capturate cu ajutorul bobitzelor transparente de clei din varful perishorilor de pe frunze (Drosera rotundifolia). Florile sunt de obicei de culoare alb sau roz (Monumente 1976: 59). Semnalata in Maramuresh in complexul mlashtinos Vlashchinescu de pe platoul vulcanic Izvoare dar shi in taul Tribshor situat la hotarul loc. Sapantza sub vf. Tribshor (976 m) precum shi in Muntzii Rodnei (Muntele Batrana) in Taul Muced in bazinul superior al vaii Izei (v. Timur 2007). Lat. ros roris „roua” (SHaineanu Scriban; Pushcariu cf. DER; DEX MDA).

efect de roua (engl.= dew effect) referitor la fenomenul de pierdere a luciului granulelor sedimentare din zonele deshertice k urmare a dizolvarii selective a supr. lor in timpul noptzii de catre picaturile de apa imbogatzita cu CO₂. E.r. afecteaza in special clastele carbonatice.