asheza v [At: URECHE L. I 118/16 / Pzi: ashez ashaza / V: (reg) ashaza (Mol) asha(d)za / E: ml *assdiare^[1]] 12 vtr A (se) pune pe ceva pentru a shedea sau a face sa shada. 34 vtr (Ie) A (se) ~ in pat A (se) intinde in pat. 56 vtr (Iae) A (se) culca. 7 vr A se lungi pe jos. 8 vr A poposi. 9 vr (D. pasari sau insecte) A se lasa din zbor pe ceva. 10 vr A se ashterne. 11 vr (D. substantzele solide din lichide) A se depune. 12 vr (D. lichide in fermentatzie) A se limpezi. 1314 vrt A (se) instala intro anumita pozitzie intro anumita ordine. 15 vr A se astampara. 16 vr A se linishti dupa o agitatzie o alergatura un zbucium etc. 17 vr (Fig; inv; d. dureri pasiuni) A se linishti. 18 vr (D. vant) A slabi din intensitate sau a inceta sa mai bata. 19 vt (Ivr) A infatzisha pe cineva sau ceva intro anumita lumina. 20 vr (Fig; ie) A se ~ pe (sau la) ceva A incepe sa faca ceva cu multa sarguintza Si: a se ashterne pe ceva. 21 vr (Ie) A se ~ la lucru A incepe lucrul cu mult zel. 22 vt (Pop; ie) A ~ oile pe lapte A incepe mulsul. 23 vt (Pop; ie) A ~ oile pe branza A incepe sa faca branza. 24 vr (D. anotimpuri sau fenomene meteorologice; construit cu prepozitzia „de”) A incepe sa se manifeste. 25 vr (Inv; ie) A se ~ pe cuvantul cuiva A se bizui. 2627 vtr (Complinit inv de „cu locul” „cu shederea”) A (se) stabili cu locuintza intro localitate intrun anumit loc Si: a (se) instala (inv) a (se) salashlui. 28 vt (Inv; ie) A ~ un loc (cu oshti) A pune garnizoana. 2930 vtr (Complinit shi de „la casa lui”) A(shi) intemeia o gospodarie. 31 vt A aranja (pe cineva) intro situatzie mai buna Si: (pop) a chivernisi a capatui a rostui. 3233 vrt (Inv; shis) A (se) ~ domn a (se) ~ in domnie a (se) ~ pe scaun A (se) instala la domnie. 34 vi (Ivr) A guverna. 3536 vrt (C. este functzia) A (se) instala intro functzie. 37 vt (Trs; gmtz; ie) Al (sau a o) ~ Ai veni de hac. 38 vt (Inv; ie) A ~ la stapan A da la stapan. 39 vt (D. obiecte) A pune ceva la locul potrivit pentru a sta bine in sigurantza in ordine etc. Si: a aranja a randui. 40 vt (Fig) A organiza (bine) ceva. 41 vt (Ie) A ~ la loc A pune pe locul de unde a fost luat. 42 vt (D. bani) A inapoia suma care a luato. 43 vt A amplasa. 44 vt (D. partzi ale trupului omenesc mai ales despre membre; cu sau fara complinirea „la loc”) A trata punand la loc Si: (pop) trage. 45 vt (Inv; ie) A ~ cuvantul A se intzelege intrun anumit fel. 46 vt (Inv; fig; d. o tzara un popor; ie) A ~ sub... A pune sub dominatzia cuiva. 4748 vtr (Inv; d. un fapt istoric etc.) A descrie dintrun anumit punct de vedere. 4950 vtr (Inv) A ~ pace sau a se ~ pace cu cineva A incheia pace. 51 vt (Inv; ie) Ashi ~ scaunul Ashi stabili reshedintza domneasca. 52 vt (Fig; inv) A infiintza. 53 vt (Fig; inv; d. constructzii) A zidi. 54 vt (Inv; d. impozite legi obiceiuri etc.) A institui Vz ashezamant (14) ashezamantar. 55 vt (Inv; fig) A decreta. 56 vt (Ie) A ~ masa A pregati masa shi cele necesare mancarii. 5758 vtr (Adesea reflexivul are sens pasiv; inv) A repartiza dregatoriile boieriile impozitele etc. Si: (inv) a cislui. 5960 vtr (Fam) A(shi) pune in buna randuiala ceva. 6162 vtr (Adesea reflexivul are sens pasiv; cu un substantiv abstract) A rezolva temeinic o situatzie dificila. 63 vrr^[2] (Inv; d. oameni) A cadea la invoiala cu cineva. 64 vr (Urmat de un verb la conjunctiv) A incepe o actziune cu care este de acord care o vrea sa o faca. 65 vt (Inv; ie) A ~ cu cineva (ceva) A se intzelege cu cineva asupra unui lucru. 66 vr (Ie; pop) A se ~ cu cineva pentru ceva A discuta impreuna cu altcineva shi a fixa de comun acord ceva. 67 vt (Inv; ie) A ~ logodna A fixa logodna. 68 vr (Pop; d. viitorii socri) A se intzelege in privintza zestrei. corectata

ASHEZÁ ashéz vb. I. I. 1. Refl. (Mai ales despre fiintze in special despre oameni in opozitzie cu a sta in picioare; uneori determinat prin «jos») A se pune (pe un scaun pe o banca etc.) pentru a shedea. Au mingiiat ochii sprincenatzi ai catzelandrului shi sau ashezat pe laitza. SADOVEANU N. F. 39. Sashaza fata aproape de fintina Peo lespede de marmor. COSHBUC P. I 52. Tacere baietzi st!... ashezatziva la locurile voastre. CONTEMPORANUL IV 1. Ashezat la gura sobei noaptea pe cind viscoleshte Privesc focul scump tovarash care vesel pilpiieshte. ALECSANDRI P. A. 115. ◊ Expr. A se asheza la masa = a lua loc la masa (pentru a minca). Ashezatziva la masa k nu va mushca shi nici nu cer parale! REBREANU R. I 193. El se ashaza la masa hotarit mai mult sa faco poezie decit sashi descarce o anumita emotzie. VLAHUTZA O. A. II 107. SHi sashaza totzi la masa cum lis anii cum lii rangul. EMINESCU O. I 85. ◊ Tranz. A ashezat copilul pe scaun. ♦ A se pune pe pamint. Ei se ashezara jos la radacina zidului. ISPIRESCU L. 243. SHi mergeau nu prea mergeau K deodata se opreau SHi pe iarba sashezau. JARNÍKBIRSEANU D. 312. ◊ Expr. A se asheza in pat = a se culca. Maicasa... sau ashezat in pat shi incepu a geme shi a se vaiera. SBIERA P. 28. ♦ A poposi. Se intoarsera cu totzii mersera pina sub dimb; acolo se ashezara tacutzi plecatzi in sha cu paloshele in mina. SADOVEANU O. I 154. Pe cind oastea se ashaza iata soarele apune. EMINESCU O. I 148. ♦ (Despre pasari sau insecte zburatoare) A se lasa din zbor pe ceva (spre a se odihni). Un roi de albine se invirteau in zbor deasupra capului sau shi umblau bezmetice de colo pina colo neavind loc unde sa se asheze. CREANGA P. 238. ◊ (Poetic) Un luceafar se ashaza pe fruntea ei. ISPIRESCU L. 38. ♦ (Despre bruma shi alte precipitatzii atmosferice) A se depune intrun strat mai mult sau mai putzin dens acoperind obiectele care se lasa. Vezi rindunelele se duc Se scutur frunzele de nuc Sashaza bruma peste vii De ce numi vii de ce numi vii? EMINESCU O. I 235. ♦ (Despre substantze care sint in suspensie in lichide; adesea determinat prin «la fund») A se lasa in jos a se depune. Cind se limpezeshte vinul drojdia se ashaza la fund. ◊ (Despre lichide in fermentatzie) A se limpezi. Vinul nou se toarna in butoaie numai dupa ce sa ashezat. 2. Refl. Fig. (Rar) A se potoli a se linishti a se astimpara. Vremea sa ashezat. ▭ Acum vuietul conteneshte biruitoare apa se ashaza intre maluri potolita neteda k o oglinda. VLAHUTZA O. A. II 116. 3. Refl. Fig. (Despre fenomene sau actziuni de lunga durata) A se produce a porni cu tot dinadinsul cu staruintza. Nu se ashaza ploaie adevarata pina la inserat. SADOVEANU N. F. 124. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «pe» shi indicind actziunea in discutzie) Intro noapte... ma ashezasem pe somn cind numai ce aud ciocanind la usha. GHICA S. 3. Fami vreo cincizeci cositori... [caci] trifoiul sa latzit sham nitzel fin de cosit. El degrab’cai aducea... SHi pe coasa sasheza. SHEZ. 11 76. ◊ Expr. A se asheza la lucru = a incepe lucrul a se apuca de treaba a se pune pe lucru. 4. Refl. A se stabili (cu locuintza) intro localitate a se instala intrun loc a se statornici. Am venit sa mashez aici la Bucureshti. CARAGIALE O. III 31. Boierashul... sau ashezat cu totul in curtzile ei. SBIERA P. 51. Mam ashezat in gazda la Paval Ciubotarul. CREANGA A. 81. [Orashele in care] a descalecat shi sa ashezat fiecare dupa plac shi voie au un nu shtiu ce care place ochiului. NEGRUZZI S. I 321. ◊ Fig. Alte rosturi se ashaza alte legi stapinesc. DESHLIU G. 54. Pacea se ashaza in tzara. ARHIVA R. I 117. ◊ Tranz. Dupa ce nea ashezat bunicul in gazda... la una Irinuca apoi nea dus pe la profesori. CREANGA A. 25. 5. Tranz. A procura cuiva o situatzie buna al face om cu rostul lui a capatui. Ioana a crescut copiii shi ia ashezat pe totzi bine. REBREANU R. I 150. A izbutit sal permute aici... k sal poata insura shi asheza. CARAGIALE O. I 309. ◊ A instala (pe cineva) intro functzie intrun post; (invechit cu determinarea «in scaun» «in domnie») A introna. ◊ (Transilv.) A distruge a duce la pieire a da gata. Spusutziam Vilene spus Mindrele capul tziau pus; Spusutziam Vilene tzie Mindrele teor pune bine; Spusutziam Vileneasha: Mindrele teor asheza. BIBICESCU P. P. 357. II. Tranz. (Cu privire la lucruri sau la evenimente) 1. (Insotzit uneori de un complement de mod) A potrivi cum trebuie. Mama Anghelina ashezase lampa in fereastra bucatariei. SADOVEANU N. F. 21. Noua piei de bivol sa le catraneshti shi sa le ashezi bine pe mine. ISPIRESCU L. 27. Taie un sulhari de fag... il ashaza cum trebuie pune roata la loc inhama iepele iese incetincet la drum. CREANGA P. 135. ◊ (Intarit prin «la loc») Ashaza pielea la loc pune el ce pune la rana shi pe loc se tamaduieshte. CREANGA P. 177. ◊ Fig. Unde e cuconu Ionitza cel care asheza vorba in sfat...? HOGASH DR. II 110. ♦ (Mai ales in basme) A face a dura. Imparatul i ieshi... inainte... asheza indata un pod de arama se facu un lup shi se ascunse sub pod. ISPIRESCU L. 13. 2. (Rar cu privire la un fapt istoric) A pune a arata a infatzisha (intro anumita lumina). Datoria noastra au fost sa ashezam batalia de la Razboieni in tot adevarul. ARHIVA R. I 120. 3. (Invechit shi popular; urmat de o propozitzie completiva directa) A dispune a decreta a hotari (k autoritate). A dat manastirii patru mori in Dridih (Dridu pe Ialomitza) ashezind care sate au sa le pazeasca shi sa le dreaga. ODOBESCU S. I 398. ♦ (in orinduirea capitalista shi precapitalista cu privire la dari impozite etc.) A institui a statornici a fixa. Pentru plata lefilor ostashilor... se ashezase dajdie subt numire de fumarit k toata casa de tzaran sa plateasca... 80 aspri. BALCESCU O. I 121. Dajdiile erau ashezate pe totzi deopotriva. BALCESCU O. II 15. ♦ (Complementul indica un eveniment viilor) A stabili a fixa. Au ashezat nunta pe cutare zi. SBIERA P. 98. III. (Predomina ideea organizarii orinduirii) 1. Tranz. A pune intro anumita ordine a rindui a aranja. Trecu in gradinitza din fatza. Acolo prin straturile bogate erau ashezate oale cu flori. SADOVEANU O. IV 222. Unai anina flori in palarie altai asheza priminelile shi merindele in desage. VLAHUTZA O. A. II 8. Lupul... ashaza cele doua capete cu dintzii rinjitzi in fereshti de tzi se parea k rid. CREANGA P. 25. Maica ashaza gatejele; mosh Nichifor scapara shi indata atzitza amindoi focul. CREANGA P. 130. Ce faci tu acolo de azidimineatza k un lastun? Ashez finu in podu shurii. ALECSANDRI T. 895 ◊ Absol. Se mishca... prin camera dereticind shi ashezind. Deretica smuncind shi asheza trintind. SADOVEANU N. F. 5. ◊ Refl. Se intoarsera cu totzii mersera pina sub dimb; acolo se ashezara tacutzi plecatzi in sha cu paloshele in mina. SADOVEANU O. I 154. ◊ Fig. Tot mai larg peste tzara infloresc bucuriile Tot mai trainic sashaza in istorie filele. DESHLIU G. 45. ♦ A aranja intrun scop anumit a pregati. Punea la cale tot pentru drum... poruncea shi asheza lucrurile de calatorie. ISPIRESCU L. 13. ♦ Fig. A aduna a stringe la un loc. Badiu meu tinar diac SHade la masa scriind SHi din inima oftind...: Mai ashazami gindurile Sami ispravesc rindurile! JARNÍKBIRSEANU D. 125. 2. Intranz. (Popular) A pune la cale a proiecta a planui (o casatorie sau o logodna). Noi ce umblam ce cautam Seaman graba nu ne dam. K tinarul nostrumparat Pe aici a mai umblat SHi cu cei batrini au ashezat. SEVASTOS N. 114.

ASHEZÁ ashéz vb. I. I. 1. Refl. shi tranz. A (se) pune pe un scaun pe pamant etc. pentru a shedea. ◊ Expr. (Refl.) A se asheza la masa = a lua loc la masa pentru a manca. A se asheza in pat = a se intinde in pat; a se culca. ♦ Refl. A poposi. Pe cand oastea se ashaza iata soarele apune (EMINESCU). ♦ Refl. (Despre pasari sau insecte zburatoare) A se lasa din zbor pe ceva pentru a se odihni. ♦ Refl. A se depune. Sashaza bruma peste vii (EMINESCU). ♦ Refl. (Despre lichide in fermentatzie) A se limpezi. 2. Refl. Fig. A se potoli a se linishti. 3. Refl. Fig. A se produce cu putere a se manifesta cu staruintza. Nu se ashaza ploaie adevarata pana la inserat (SADOVEANU). ♦ Expr. A se asheza la lucru = a se apuca de treaba. 4. Refl. A se stabili intro localitate intrun loc. Am venit sa ma ashez aici la Bucureshti (CARAGIALE). 5. Tranz. A procura cuiva o situatzie buna; a capatui. ♦ A instala pe cineva intro functzie. ◊ Expr. (Inv.) A asheza (pe cineva) in scaun (sau la domnie) = a introna (pe cineva). II. Tranz. 1. A potrivi; a face a dura. 2. (Rar) A infatzisha un fapt istoric intro anumita lumina. Sa ashezam batalia de la Razboieni in tot adevarul (ARHIVA R). 3. (Inv.) A dispune a decreta a hotari; a institui a statornici a fixa. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) pune intro anumita ordine; a (se) randui a (se) aranja. 2. Intranz. (Pop.) A pune la cale; a proiecta a planui. Lat. *assediare.

A ASHEZÁ ashéz tranz. 1) A face sa se asheze. 2) A pune intro anumita ordine; a ordona; a orandui; a dispune; a aranja. ~ cartzile pe politza. 3) A desemna intrun post sau intro functzie buna; a aranja. 4) fam. (persoane) A pune la punct; a aranja. 5) pop. A gati din timp; a pune la cale. ~ o petrecere. /<lat. assediare

A SE ASHEZÁ ma ashéz intranz. 1) A se instala (pe ceva) pentru a shedea. 2) A se pune intro anumita ordine. 3) (despre pasari sau insecte) A se lasa din zbor (pe ceva). 4) A se aranja cu traiul intrun loc; a se restabili; a se statornici. 5) (despre substantze pulverulente) A se lasa pe o suprafatza formand un strat; a se ashterne; a se depune. 6) (despre lichide in fermentatzie) A deveni limpede. 7) A ajunge in stare de linishte; a se linishti. /<lat. assediare

ashezà v. 1. a face sa sheaza: asheaza copilul pe un scaun; 2. a pune intr’un loc fix a pune in randuiala: am ashezat toate lucrurile; 3. a institui a stabili: asheaza acolo un sat; 4. a instala: Domnul fu ashezat in scaun; 5. a se lasa in jos: batranul s’asheaza intr’un coltz; 6. a se limpezi (de vin); 7. a se potoli a se astampara (shi fig.). [Lat. *ASSEDIARE din SEDERE].

ashéz a á v. tr. (lat. adsĕdiare d. sedium scaun sediŭ d. sĕdére a shedea. El asheaza sa asheze. V. asediŭ). Pun cu rinduĭala: a asheza copiiĭ la masa lucrurile in dulap. Intemeĭez: a asheza un sat. Instalez: a asheza pe cineva in functziune pe tron. V. refl. Ma pun cu rinduĭala (indiferent daca in picĭoare saŭ shezind pe scaun): s’a ashezat la dreapta luĭ. (Cind e vorba de masa de a ocupa loc la masa nu se zice corect romaneshte de cit a se pune la masa shi nicĭ de cum a se asheza la masa cum pretind uniĭ semidoctzĭ de raŭ gust). Ma stabilesc: a te asheza intr’un orash. Ma depun: drojdia s’a ashezat. Fig. Ma potolesc: gurile s’aŭ ashezat.

ashezá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. ashéz 3 asháza 1 pl. ashezắm; conj. prez. 3 sa ashéze; ger. ashezand

ashezá vb. ind. prez. 1 sg. ashéz 3 sg. shi pl. asháza 1 pl. ashezam; conj. prez. 3 sg. shi pl. ashéze; ger. ashezand

asheza (ind. prez. 1 sg. ashez 3 sg. shi pl. ashaza)

ashez shaza 3 sheze 3 conj.

ASHEZÁ vb. 1. a sta a shedea (pop.) a se pune. (Te rog sa te ~ pe scaun.) 2. v. culca. 3. a poposi. (Calatorul sa ~ la umbra unui copac.) 4. a lua a pune. (La ~ pe genunchi.) 5. a pune (reg.) a alipui. (~ cana pe masa.) 6. v. stabili. 7. v. posta. 8. v. amplasa. 9. v. depune. 10. v. cadea. 11. v. aranja. 12. v. ashterne. 13. v. pune. 14. v. potrivi. 15. v. aranja. 16. (pop. shi fam.) a (se) capatui a (se) rostui. (Sa ~ shi el la casa lui.) 17. (fam. fig.) a se ashterne a se pune. (Se ~ pe carte pe invatzatura.)

ASHEZÁ vb. v. astampara baza bizui calma coloniza conta domoli fixa fundamenta hotari institui intentziona impaca incheia increde infiintza intemeia intocmi limpezi linishti orandui planui potoli proiecta randui sprijini stabili statornici tempera.

ASHEZA vb. 1. a sta a shedea (pop.) a se pune. (~ jos!) 2. a (se) ashterne a (se) culca a (se) intinde a (se) lungi a (se) pune. (Se ~ iar la pamint.) 3. a poposi. (Calatorul sa ~ la umbra unui copac.) 4. a lua a pune. (La ~ pe genunchi.) 5. a pune (reg.) a alipui. (~ cana pe masa.) 6. a se fixa a se instala a se opri a se stabili a se statornici (pop.) a se salashlui (inv. shi reg.) a se salashui (inv.) a se sadi a se stavi. (Sau ~ in acele cimpii manoase.) 7. a (se) fixa a (se) instala a (se) plasa a (se) posta. (Sa ~ in fatza ushii.) 8. a (se) amplasa a (se) fixa a (se) plasa a (se) situa a (se) stabili. (A ~ uzina in apropiere de...) 9. a se ashterne a se depune a se pune. (Sa ~ mult praf pe...) 10. a se ashterne a cadea a se depune a se lasa a pica. (Sa ~ bruma.) 11. a aranja a clasa a clasifica a dispune a distribui a grupa a impartzi a intocmi a ordona a organiza a orindui a potrivi a pune a repartiza a rindui a sistematiza (pop.) a chiti (inv.) a drege a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 12. a ashterne a intinde a pune. (~ fatza de masa.) 13. a aranja a ashterne a pregati a pune. (~ masa.) 14. a(shi) aranja a(shi) potrivi. (Ishi ~ cravata.) 15. a aranja a indrepta a netezi. (Ishi ~ parul.) 16. (pop. shi fam.) a (se) capatui a (se) rostui. (Sa ~ shi el la gospodaria lui.) 17.* (fam. fig.) a se ashterne a se pune. (Se ~ pe carte pe invatzatura.)

asheza vb. v. ASTIMPARA. BAZA. BIZUI. CALMA. COLONIZA. CONTA. DOMOLI. FIXA. FUNDAMENTA. HOTARI. INSTITUI. INTENTZIONA. IMPACA. INCHEIA. INCREDE. INFIINTZA. INTEMEIA. INTOCMI. LIMPEZI. LINISHTI. ORINDUI. PLANUI. POTOLI. PROIECTA. RINDUI. SPRIJINI. STABILI. STATORNICI. TEMPERA.

A (se) asheza ≠ a (se) ridica a (se) scula

A se asheza ≠ a se ridica

ashezá (ashéz ashezát) vb. 1. A pune intrun loc. 2. A pune a aranja. 3. A stabili a fixa. 4. A dispune a institui. 5. A orindui a aranja a organiza. 6. A hotari a decide a cadea la intzelegere. 7. (refl.) A sta linishtit. Mr. ashedz ashidzare. Lat. *assĕdiāre de la sĕdēre sau de la sĕdium (Hasdeu 1992; Tiktin; Pushcariu 142; REW 721; DAR); cf. sp. asear shi fr. asseoir < lat. assedere. Sensurile secundare coincid cu evolutzia semantica a sp. asear (cf. 5) shi sentar shi a fr. asseoir assiete (des impôts) cf. 4. Cf. dubletul neol. asedia. Der. ashezamint s. n. (institutzie; locash; situatzie; constitutzie; dispozitzie; intzelegere); ashezamintar s. m. (inv. slujbash insarcinat cu impartzirea contributziilor); ashezator adj. (stabil stabilit); ashezatura s. f. (teren jos terasa). Din rom. provine sas. aschezan.