ASHEZÁ ashéz vb. I. I. 1. Refl. (Mai ales despre fiintze in special despre oameni in opozitzie cu a sta in picioare; uneori determinat prin «jos») A se pune (pe un scaun pe o banca etc.) pentru a shedea. Au mingiiat ochii sprincenatzi ai catzelandrului shi sau ashezat pe laitza. SADOVEANU N. F. 39. Sashaza fata aproape de fintina Peo lespede de marmor. COSHBUC P. I 52. Tacere baietzi st!... ashezatziva la locurile voastre. CONTEMPORANUL IV 1. Ashezat la gura sobei noaptea pe cind viscoleshte Privesc focul scump tovarash care vesel pilpiieshte. ALECSANDRI P. A. 115. ◊ Expr. A se asheza la masa = a lua loc la masa (pentru a minca). Ashezatziva la masa k nu va mushca shi nici nu cer parale! REBREANU R. I 193. El se ashaza la masa hotarit mai mult sa faco poezie decit sashi descarce o anumita emotzie. VLAHUTZA O. A. II 107. SHi sashaza totzi la masa cum lis anii cum lii rangul. EMINESCU O. I 85. ◊ Tranz. A ashezat copilul pe scaun. ♦ A se pune pe pamint. Ei se ashezara jos la radacina zidului. ISPIRESCU L. 243. SHi mergeau nu prea mergeau K deodata se opreau SHi pe iarba sashezau. JARNÍKBIRSEANU D. 312. ◊ Expr. A se asheza in pat = a se culca. Maicasa... sau ashezat in pat shi incepu a geme shi a se vaiera. SBIERA P. 28. ♦ A poposi. Se intoarsera cu totzii mersera pina sub dimb; acolo se ashezara tacutzi plecatzi in sha cu paloshele in mina. SADOVEANU O. I 154. Pe cind oastea se ashaza iata soarele apune. EMINESCU O. I 148. ♦ (Despre pasari sau insecte zburatoare) A se lasa din zbor pe ceva (spre a se odihni). Un roi de albine se invirteau in zbor deasupra capului sau shi umblau bezmetice de colo pina colo neavind loc unde sa se asheze. CREANGA P. 238. ◊ (Poetic) Un luceafar se ashaza pe fruntea ei. ISPIRESCU L. 38. ♦ (Despre bruma shi alte precipitatzii atmosferice) A se depune intrun strat mai mult sau mai putzin dens acoperind obiectele care se lasa. Vezi rindunelele se duc Se scutur frunzele de nuc Sashaza bruma peste vii De ce numi vii de ce numi vii? EMINESCU O. I 235. ♦ (Despre substantze care sint in suspensie in lichide; adesea determinat prin «la fund») A se lasa in jos a se depune. Cind se limpezeshte vinul drojdia se ashaza la fund. ◊ (Despre lichide in fermentatzie) A se limpezi. Vinul nou se toarna in butoaie numai dupa ce sa ashezat. 2. Refl. Fig. (Rar) A se potoli a se linishti a se astimpara. Vremea sa ashezat. ▭ Acum vuietul conteneshte biruitoare apa se ashaza intre maluri potolita neteda k o oglinda. VLAHUTZA O. A. II 116. 3. Refl. Fig. (Despre fenomene sau actziuni de lunga durata) A se produce a porni cu tot dinadinsul cu staruintza. Nu se ashaza ploaie adevarata pina la inserat. SADOVEANU N. F. 124. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «pe» shi indicind actziunea in discutzie) Intro noapte... ma ashezasem pe somn cind numai ce aud ciocanind la usha. GHICA S. 3. Fami vreo cincizeci cositori... [caci] trifoiul sa latzit sham nitzel fin de cosit. El degrab’cai aducea... SHi pe coasa sasheza. SHEZ. 11 76. ◊ Expr. A se asheza la lucru = a incepe lucrul a se apuca de treaba a se pune pe lucru. 4. Refl. A se stabili (cu locuintza) intro localitate a se instala intrun loc a se statornici. Am venit sa mashez aici la Bucureshti. CARAGIALE O. III 31. Boierashul... sau ashezat cu totul in curtzile ei. SBIERA P. 51. Mam ashezat in gazda la Paval Ciubotarul. CREANGA A. 81. [Orashele in care] a descalecat shi sa ashezat fiecare dupa plac shi voie au un nu shtiu ce care place ochiului. NEGRUZZI S. I 321. ◊ Fig. Alte rosturi se ashaza alte legi stapinesc. DESHLIU G. 54. Pacea se ashaza in tzara. ARHIVA R. I 117. ◊ Tranz. Dupa ce nea ashezat bunicul in gazda... la una Irinuca apoi nea dus pe la profesori. CREANGA A. 25. 5. Tranz. A procura cuiva o situatzie buna al face om cu rostul lui a capatui. Ioana a crescut copiii shi ia ashezat pe totzi bine. REBREANU R. I 150. A izbutit sal permute aici... k sal poata insura shi asheza. CARAGIALE O. I 309. ◊ A instala (pe cineva) intro functzie intrun post; (invechit cu determinarea «in scaun» «in domnie») A introna. ◊ (Transilv.) A distruge a duce la pieire a da gata. Spusutziam Vilene spus Mindrele capul tziau pus; Spusutziam Vilene tzie Mindrele teor pune bine; Spusutziam Vileneasha: Mindrele teor asheza. BIBICESCU P. P. 357. II. Tranz. (Cu privire la lucruri sau la evenimente) 1. (Insotzit uneori de un complement de mod) A potrivi cum trebuie. Mama Anghelina ashezase lampa in fereastra bucatariei. SADOVEANU N. F. 21. Noua piei de bivol sa le catraneshti shi sa le ashezi bine pe mine. ISPIRESCU L. 27. Taie un sulhari de fag... il ashaza cum trebuie pune roata la loc inhama iepele iese incetincet la drum. CREANGA P. 135. ◊ (Intarit prin «la loc») Ashaza pielea la loc pune el ce pune la rana shi pe loc se tamaduieshte. CREANGA P. 177. ◊ Fig. Unde e cuconu Ionitza cel care asheza vorba in sfat...? HOGASH DR. II 110. ♦ (Mai ales in basme) A face a dura. Imparatul i ieshi... inainte... asheza indata un pod de arama se facu un lup shi se ascunse sub pod. ISPIRESCU L. 13. 2. (Rar cu privire la un fapt istoric) A pune a arata a infatzisha (intro anumita lumina). Datoria noastra au fost sa ashezam batalia de la Razboieni in tot adevarul. ARHIVA R. I 120. 3. (Invechit shi popular; urmat de o propozitzie completiva directa) A dispune a decreta a hotari (k autoritate). A dat manastirii patru mori in Dridih (Dridu pe Ialomitza) ashezind care sate au sa le pazeasca shi sa le dreaga. ODOBESCU S. I 398. ♦ (in orinduirea capitalista shi precapitalista cu privire la dari impozite etc.) A institui a statornici a fixa. Pentru plata lefilor ostashilor... se ashezase dajdie subt numire de fumarit k toata casa de tzaran sa plateasca... 80 aspri. BALCESCU O. I 121. Dajdiile erau ashezate pe totzi deopotriva. BALCESCU O. II 15. ♦ (Complementul indica un eveniment viilor) A stabili a fixa. Au ashezat nunta pe cutare zi. SBIERA P. 98. III. (Predomina ideea organizarii orinduirii) 1. Tranz. A pune intro anumita ordine a rindui a aranja. Trecu in gradinitza din fatza. Acolo prin straturile bogate erau ashezate oale cu flori. SADOVEANU O. IV 222. Unai anina flori in palarie altai asheza priminelile shi merindele in desage. VLAHUTZA O. A. II 8. Lupul... ashaza cele doua capete cu dintzii rinjitzi in fereshti de tzi se parea k rid. CREANGA P. 25. Maica ashaza gatejele; mosh Nichifor scapara shi indata atzitza amindoi focul. CREANGA P. 130. Ce faci tu acolo de azidimineatza k un lastun? Ashez finu in podu shurii. ALECSANDRI T. 895 ◊ Absol. Se mishca... prin camera dereticind shi ashezind. Deretica smuncind shi asheza trintind. SADOVEANU N. F. 5. ◊ Refl. Se intoarsera cu totzii mersera pina sub dimb; acolo se ashezara tacutzi plecatzi in sha cu paloshele in mina. SADOVEANU O. I 154. ◊ Fig. Tot mai larg peste tzara infloresc bucuriile Tot mai trainic sashaza in istorie filele. DESHLIU G. 45. ♦ A aranja intrun scop anumit a pregati. Punea la cale tot pentru drum... poruncea shi asheza lucrurile de calatorie. ISPIRESCU L. 13. ♦ Fig. A aduna a stringe la un loc. Badiu meu tinar diac SHade la masa scriind SHi din inima oftind...: Mai ashazami gindurile Sami ispravesc rindurile! JARNÍKBIRSEANU D. 125. 2. Intranz. (Popular) A pune la cale a proiecta a planui (o casatorie sau o logodna). Noi ce umblam ce cautam Seaman graba nu ne dam. K tinarul nostrumparat Pe aici a mai umblat SHi cu cei batrini au ashezat. SEVASTOS N. 114.