ARATÁ arắt vb. I. 1. Tranz. A expune ceva intentzionat privirilor cuiva; a da la iveala a lasa sa se vada. ◊ Expr. (Refl.) A se arata doctorului = a se duce sa fie examinat de un medic. 2. Tranz. A indica (printrun gest) persoana sau lucrul asupra caruia se atrage atentzia. ◊ Expr. A arata (cuiva) usha = a da (pe cineva) afara dintrun loc. A arata (pe cineva) cu degetul: a acuza a supune oprobriului public. ♦ A indica o masura o directzie etc. ♦ A indica ora minutele shi secundele. 3. Tranz. A da o explicatzie a explica a face o expunere (pentru a lamuri a dovedi a convinge). ◊ Expr. (Fam.) Itzi arat eu tzie! se spune pentru a amenintza pe cineva. 4. Tranz. shi refl. A (se) manifesta a (se) exterioriza (prin vorbe gesturi atitudini). ♦ Tranz. A da dovada de...; a dovedi. ♦ Intranz. A parea (dupa infatzishare); a avea o anumita infatzishare. ◊ Refl. unipers. Se arata a fi vreme buna. 5. Refl. A aparea a se ivi (pe neashteptate). Lat. *arrectare.

arata [At: COD. VOR. 120/8 / Pzi: arat / E: ml *arrectare] 1 vt A expune privirii. 2 vt (Ioc a ascunde) A descoperi. 3 vt (Pex) A revela. 4 vt (Inv; ie) Ashi ~ obrajii Ashi cere scuze. 5 vt (Inv; ie) A ~ cuvant A face cunoscut. 6 vt A infatzisha. 7 vt (Inv) A denuntza. 8 vt (Inv; ie) A ~ pricina A invinui. 9 vt A indica (printrun gest) pe cineva sau ceva. 10 vt A te face sa banuieshti ceva dupa aspect. 11 vt (Inv) A face semn in batjocura spre cineva. 12 vt (Inv) A privi. 13 vt (Ie) A ~ pe cineva (cu degetul) A supune pe cineva oprobriului public. 14 vt (D. ceasuri) A indica ora. 15 (Pfm; ie) vt A ~ cuiva usha A da afara. 16 vt A lasa sa se vada. 17 vt A manifesta un sentiment. 18 vt (Ie) Ashi ~ parerea A spune ceea ce gandeshte. 19 vt A demonstra. 20 vt A pune la curent. 21 vt A dovedi. 22 vt A demasca. 23 vt (inv) A prevesti. 24 vt (Inv; ie) A ~ dar A recompensa cu daruri. 25 vt A expune. 26 vt (Pex) A cita. 27 vt A spune. 28 vt A sustzine. 29 vt A explica. 30 vt A invatza pe cineva. 31 vt (In textele vechi traduse din greceshte) A face sa fie (intrun anumit fel). 32 vi A parea (dupa infatzishare). 33 vi A semana cu... 34 vi (Pfm; ie) A ~ k dracul A arata (32) prost. 35 vi (Inv) A se dovedi. 36 (Ivp; ie) Nu prea aratzi Nu prea pari om de isprava. 37 vr A se ivi. 38 vr (Pex) A se dovedi. 39 vr (D. boli) A aparea. 40 vr A se infatzisha. 41 vr A se revela k divinitate. 42 vr (Pex) A se ivi pe neashteptate sau in mod miraculos. 43 vr (Construit mai ales cu o propozitzie introdusa prin „k” sau cu un nume predicativ) Ashi da la iveala o insushire. 44 vr (Inv) A se purta. 45 vr (Inv) A deveni. 46 vr A se da drept altceva decat ceea ce este. 47 vr (Pex) A se preface. 48 vr (Ics) Dupa cum se arata Dupa aparentze. 49 vr (Ie) A i se A i se parea. 50 vr (Pop; iae) Ai merge bine. 51 vr (Pop; iae) Ai merge rau. 52 vr (Ie) A se ~ doctorului A se duce la un consult medical. 5354 vtr A (se) exterioriza. 55 vt A indica o masura o directzie etc. 56 vt (Fam; ie) Itzi arat eu tzie! Exprima amenintzare.

ARATÁ arắt vb. I. 1. Tranz. A expune ceva intentzionat privirilor cuiva; a da la iveala a lasa sa se vada. ◊ Expr. (Refl.) A se arata doctorului = a se duce sa fie examinat de un medic. 2. Tranz. A indica (printrun gest) persoana sau lucrul asupra caruia se atrage atentzia. ◊ Expr. A arata (cuiva) usha = a da (pe cineva) afara dintrun loc. A arata (pe cineva) cu degetul se spune despre cineva care lumea il dispretzuieshte pentru faptele sale. ♦ A indica o masura o directzie etc. ♦ A indica ora minutele shi secundele. 3. Tranz. A da o explicatzie a explica a face o expunere (pentru a lamuri a dovedi a convinge). ◊ Expr. (Fam.) Itzi arat eu tzie! se spune pentru a amenintza pe cineva. 4. Tranz. shi refl. A (se) manifesta a (se) exterioriza (prin vorbe gesturi atitudini). ♦ Tranz. A da dovada de...; a dovedi. ♦ Intranz. A parea (dupa infatzishare); a avea o anumita infatzishare. ◊ Refl. unipers. Se arata a fi vreme buna. 5. Refl. A aparea a se ivi (pe neashteptate). Lat. *arrectare.

ARATÁ arat vb. I. 1. Tranz. A expune intentzionat privirilor. Mia aratat ieri un ravash de la dinsa. NEGRUZZI S. I 65. Pe Bujor mil duc prin tzara Del arata k peo fiara. ALECSANDRI P. P. 157. ◊ (Refl. in expr.) A se arata doctorului (sau la doctor) = a se lasa examinat de medic. ♦ A prezenta o caracteristica. [Ulitzele Iashilor] infatzishind la totzi zece pashi un nou punct de privire arata o varietate dragalasha. NEGRUZZI S. I 70. ♦ A da la iveala a lasa sa se vada. Asculta lamuririle oamenilor shi ridea aratindushi dintzii. DUMITRIU B. F. 8. ◊ Fig. Cerul steleleshi arata. Solii dulci ai lungii linishti. EMINESCU O. I 103. ◊ Expr. Ashi arata arama v. arama. Ashi arata coltzii v. coltz (II 1). 2. Intranz. A indica printrun gest persoana sau lucrul asupra caruia se atrage atentzia. Eliza arata spre curtea din dreapta. DAVIDOGLU M. 10. Ishi mishca putzin mina shi arata la nora cea mare shi la paretele despre rasarit. CREANGA. P. 15. ◊ Tranz. (in expr.) A arata (cuiva) usha = a da (pe cineva) afara a goni. ◊ (Cu indicarea instrumentului actziunii) Imi arata din ochi pe fratemeu. SADOVEANU O. I 434. Intreba: Unde? Sublocotenentul nu raspunse. Ii arata din cap inainte. SAHIA N. 88. ◊ Expr. A arata (pe cineva) cu degetul = a semnala (pe cineva) batjocurii publice. ◊ Tranz. A indica o masura o directzie etc. Steaua cea polara iarata a lui cale. EMINESCU O. I 92. ◊ (Subiectul este ceasornicul sau aratatoarele lui) A marca ora. Am privit ceasornicul: labutzele de ginganie aratau ora doua jumatate. SADOVEANU N. F. 57. Ceasornicul arata patru. NEGRUZZI S. I 53. 3. Tranz. A da o explicatzie a face o demonstratzie o expunere pentru a lamuri pentru a dovedi sau pentru a convinge. Trebuie aratat relua Frunza k prin gospodaria colectiva ne intarim patria... o facem bogata... puternica! CAMILAR TEM. 18. Ma trudeam cu el aratindui cum sa rosteasca vorbele cele sucite straine. SADOVEANU N. F. 36. Misia istoriei este a ne arata... aceasta transformatzie continua aceasta mishcare progresista a omenirii. BALCESCU O. II 10. ◊ Expr. (Familiar) Itzi (i va etc.) arat eu = te (il va etc.) invatz eu minte. Lasa cai arat eu lui! striga Bucshan batinduse cu pumnul in piept. SADOVEANU N. F. 150. 4. Tranz. (In opozitzie cu ascunde tainui) A da pe fatza a marturisi a destainui. Partidul nu se teme sa arate deschis maselor greutatzile inerente unei asemenea prefaceri adinci cum este trecerea de la capitalism la socialism greutatzi trecatoare ce pot fi invinse prin lupta unita a poporului. SCINTEIA 1953 nr. 2690. ◊ A manifesta a exterioriza prin vorbe gesturi sau atitudini. Arata totdeauna k dispretzuieshte mincarea. SADOVEANU N. F. 23. A ta iubire cun suspin arato. EMINESCU O. I 120. ◊ Refl. Mosh Spinu k intotdeauna se arata nepasator catre totzi. SADOVEANU N. F. 101. Gheorghe sa aratat a fi un om prea brutal shi prea ursuz... suduia mereu shi mormaia singur prin ograda. CARAGIALE O. 1 284. Sfinta Miercuri auzind aceasta sa aratat cu mare parere de riu. CREANGA P. 91. ♦ (Urmat de o propozitzie completiva directa) A servi k indiciu k dovada; a trada. Fatza lui roshie k morcovul... arata k pentru el viatza navusese zile negre. NEGRUZZI S. I 58. ◊ (Propozitzia secundara este omisa; subiectul ei devine complement direct in propozitzia principala) Trupul ei lungaretz o arata [pe iapa] k e fugaritza. NEGRUZZI S. I 42. ♦ A da dovada de... a dovedi. In imprejurarea asta au aratat intzelepciune. SADOVEANU P. M. 10. 5. Intranz. A parea (dupa chip sau infatzishare). Padurile ishi pierdeau deosebirea shi aratau deopotriva. GALACTION O. 1 208. Aproape spin balan arata mult mai tinar. BASSARABESCU V. 8. Pesemne k shi straiele acestea pocite fac sa aratzi asha de sfrijit shi inchircit!. CREANGA P. 148. ◊ Expr. A arata bine (sau rau) = a avea o infatzishare sanatoasa (sau bolnavicioasa). Mult se mai mira baba nu numai de harnicia fetei dar mai cu sama cum de arata ea asha de bine. SBIERA P. 213. ◊ Refl. unipers. Se arata a fi vreme buna. ◊ Expr. Pe (sau dupa) cit se arata = dupa cum pare pe cit se poate vedea. 6. Refl. A aparea ashi face aparitzia a se ivi pe neashteptate. Lui Crishan in vis O strunga de lumina sa deschis. Prin ea... Se aratase calare... ChivaraRoshie. BENIUC V. 158. O dunga de soare sarata. COSHBUC P. II 9. Nanashul nostru shi prietenul dumitale cumatrul lup se shi arata in prag. CREANGA P. 27. Privelishtea se stinge in negrul zid sarata Venind can somn lunatec in pasuri line ea. EMINESCU O. I 95. In fund pe cer albastru in zarea departata La rasarit sub soare un negru punct sarata. ALECSANDRI P. A. 118. ◊ Fig. (Subiectul este un abstract) Acum intiiashi data vedem ideea de unitate a se arata. BALCESCU O. II 13.

ARATÁ arắt vb. I. 1. Tranz. A expune ceva intentzionat privirilor cuiva; a da la iveala a lasa sa se vada. ◊ Expr. (Refl.) A se arata doctorului = a se lasa examinat de medic. 2. Intranz. shi tranz. A indica printrun gest persoana sau lucrul asupra caruia se atrage atentzia. ◊ Expr. (Tranz.) A arata (cuiva) usha = a da (pe cineva) afara; a goni. A arata (pe cineva) cu degetul = a semnala (pe cineva) batjocurii publice. ♦ Tranz. A indica o masura o directzie etc. Steaua cea polara iarata a lui cale (EMINESCU). ♦ Tranz. A marca ora. Ceasornicul arata ora shase. 3. Tranz. A da o explicatzie a face o expunere (pentru a lamuri a dovedi a convinge). ◊ Expr. (Fam.) Itzi arat eu! = te invatz eu minte!. 4. Tranz. shi refl. A (se) manifesta a (se) exterioriza (prin vorbe gesturi atitudini). ♦ Tranz. A da dovada de...; a dovedi. In imprejurarea asta au aratat intzelepciune (SADOVEANU). ♦ Intranz. A parea (dupa infatzishare). Straiele astea pocite fac sa aratzi asha de sfrijit (CREANGA). ◊ Expr. A arata bine (sau rau) = a avea o infatzishare sanatoasa (sau bolnavicioasa). ◊ Refl. unipers. Se arata a fi vreme buna. ◊ Expr. Pe (sau dupa) cat se arata = dupa cum pare pe cat se poate vedea. 5. Refl. A aparea a se ivi (pe neashteptate). O dunga de soare sarata (COSHBUC). Lat. *arrectare.

A ARATÁ arat 1. tranz. 1) (fiintze obiecte etc.) A expune intentzionat vederii; a lasa sa se vada. 2) (lucruri valori etc.) A face sa fie vazut printrun gest semn etc.; a indica. ~ greshelile de punctuatzie. ~ cararea. Termometrul arata zero grade. ◊ ~ cu degetul pe cineva a) a desconsidera; b) a vorbi de rau in mod direct despre cineva. ~ usha cuiva a da afara dintrun local pe cineva. 3) fam. A pune in fatza; a prezenta; a infatzisha. ~ legitimatzia. ~ un bolnav medicului. 4) A face sa intzeleaga; a explica; a lamuri. ~ cum se rezolva problema. 5) A adeveri prin ratzionamente sau prin fapte concrete; a dovedi; a demonstra; a proba. El vrea sa arate ce shtie. Ashi ~ curajul. ◊ TZioi arata eu! teoi invatza eu minte! 6) A face sa se arate. 2. intranz. A avea o anumita infatzishare. ~ bine. ~ cam bolnav. /<lat. arrectare

A SE ARATÁ ma arat intranz. 1) Ashi face brusc aparitzia; a se lasa vazut pe neashteptate; a se ivi; a aparea; a se isca. Un nor negru sa aratat. 2) A avea aparentza; a fi in aparentza; a parea. Vara se arata a fi calduroasa. ◊ Pe (sau dupa) cat se arata dupa cum pare. 3) (despre persoane) A aparea (intrun anumit fel) in fatza unei colectivitatzi; a se manifesta. 4) pop. A i se parea k real (ceea ce de fapt nu exista); a (i) se nazari; a (i) se naluci. /<lat. arrectare

aratà v. 1. a face sa se vaza: mia aratat casele; 2. a se ivi a apare: k sa nu s’arate mai tzantzoshi PANN; 3. a avea aerul sau infatzisharea: arata rau. [Origina necunoscuta].

arắt a aratá v. tr. (din maĭ vechĭu arét areata sa arete uzitat shi azĭ in Trans. d. lat. adrectare d. árrĭgo ígere éctum a ridica. V. direct. Arat aratzĭ arata sa arate shi sa arate). Indrept ochiĭ cuĭva spre ceva indic: a arata drumu ceasornicu arata ceasu. Demonstrez: a arata periculu. Scot daŭ la iveala: a arata pashaportu. Fac sa vada k am putere (de ex. razbuninduma pedepsind) lasa kĭ arat eŭ! Vechĭ. Mustru. V. intr. Am infatzishare par: aratzĭ foarte bine (la fatza) aratzĭ rau (eshtĭ bolnav). V. refl. Apar ma ivesc: luna se arata. Ma revelez: dupa zazboĭ multzĭ vitejĭ s’arata (Prov.).

aratá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. arắt 2 sg. arắtzi; conj. prez. 3 sa aráte

aratá vb. ind. prez. 1 sg. arat 2 sg. aratzi; 3 sg. shi pl. aráta conj. prez. 3 sg. shi pl. aráte

arata (ind. prez. 1 sg. arat 2 sg. aratzi 3 sg. shi pl. arata conj. arate)

arat ratzi 2 rata 3 rate 3 conj.

ARATÁ vb. 1. a indica (inv.) a spune. (Ia ~ drumul.) 2. v. trasa. 3. a indica a preciza a spune (inv. shi reg.) a semna (inv.) a premite (grecism inv.) a prohdeorisi. (Dupa cum am ~.) 4. a scrie a sustzine. (El ~ in articol k...) 5. v. indica. 6. v. aminti. 7. a desemna a indica a semnala. (Tabel care ~ invingatorii.) 8. v. marca. 9. v. inregistra. 10. v. expune. 11. v. scoate. 12. v. povesti. 13. v. reprezenta. 14. v. demonstra. 15. v. confirma. 16. v. manifesta. 17. v. vadi. 18. v. sesiza. 19. v. denota. 20. v. exterioriza. 21. a afirma a exprima a manifesta. (Ishi ~ dorintza de a...) 22. v. aparea. 23. a aparea a se ivi a pica (inv. shi reg.) a se scociori (inv.) a se sfeti. (Chiar atunci sa ~ shi el.) 24. v. infatzisha. 25. v. aparea. 26. v. infatzisha. 27. a aparea a ieshi a se ivi. (Se ~ iarba.) 28. v. rasari. 29. a aparea a se ivi a miji (reg.) a (se) itzi a (se) slomni. (Se ~ zorii.) 30. v. parea.

ARATA vb. 1. a indica (inv.) a spune. (Ia ~ drumul cararea.) 2. a indica a trasa. (~ calea de urmat.) 3. a indica a preciza a spune (inv. shi reg.) a semna (inv.) a premite (grecism inv.) a prohdeorisi. (Dupa cum am ~.) 4. a scrie a sustzine. (El ~ in articol k...) 5. a indica a mentziona a preciza a semnala a specifica (inv.) a specializa. (Vom ~ urmatoarele recomandari...) 6. a aminti a cita a indica a mentziona a pomeni a semnala (rar) a semnaliza (inv.) a memora a prenumi (fig.) a atinge. (Problema este ~ intrun document.) 7. a desemna a indica a semnala. (Tabel care ~ invingatorii.) 8. a indica a insemna a marca a preciza. (Ceasul ~ timpul.) 9. a indica a inregistra a marca. (Termometrul ~ o temperatura ridicata.) 10. a etala a expune a intinde. (Ishi ~ marfa pe taraba.) 11. a scoate. (~ limba!) 12. a expune a istorisi a infatzisha a nara a povesti a prezenta a relata a spune (inv.) a parastisi. (~ subiectul piesei.) 13. a infatzisha a reda a reprezenta. (Ce ~ tabloul acesta?) 14. a demonstra a explica a expune. (~ o teorema.) 15. a adeveri a atesta a certifica a confirma a demonstra a dovedi a intari a marturisi a proba a sprijini a stabili a sustzine (livr.) a corobora (inv. shi reg.) a probalui (inv.) a incredintza a marturi a probui. (Toate ~ cele spuse mai inainte.) 16. a demonstra a dovedi a manifesta a vadi. (~ reale aptitudini pentru...). 17. a manifesta a vadi (fig.) a acuza. (~ dureri in regiunea...) 18. a dezvalui a releva a revela a sesiza. (~ conducerii greutatzile intimpinate.) 19. a atesta a denota a indica a releva a trada a vadi. (~ o proasta creshtere.) 20. a (se) exterioriza a (se) manifesta. (Nu se ~ k un om suparat.) 21. a afirma a exprima a manifesta. (Ishi ~ dorintza de a...) 22. a aparea a se ivi a se vedea a se zari (italienism inv.) a se spunta. (Nu se ~ cu saptaminile pe strada.) 23. a aparea a se ivi a pica (inv. shi reg.) a se scociori (inv.) a se sfeti. (Chiar atunci sa ~ shi el.) 24. a aparea a se ivi a se infatzisha a se prezenta a veni (inv.) a se spune (fam.) a se infiintza. (Sa ~ la proces.) 25. a aparea a se ivi (inv.) a mijloci (fig.) a incoltzi a se infiripa a inflori a se nashte. (Un zimbet se ~ pe fatza lui.) 26. a aparea a se ivi a se infatzisha a se revela (inv. shi pop.) a se dezveli. (Cimpia se ~ in toata splendoarea ei.) 27. a aparea a ieshi a se ivi. (Se ~ iarba.) 28. a aparea a se ivi a rasari a se ridica. (Se ~ luna.) 29. a aparea a se ivi a miji (reg.) a (se) itzi a (se) slomni. (Se ~ zorii.) 30. a parea a semana. (~ a fi mai mult o proza versificata.)

A arata ≠ a ascunde a disparea

A se arata ≠ a disparea

aratá (t át) vb. 1. A indica a semnala. 2. A prezenta a infatzisha. 3. A parea a avea aspectul. 4. A da de intzeles. 5. (Refl.) A avea viziuni a crede cineva k vede ceva (se construieshte cu dat.). 6. A expune a explica. 7. A explica a face lectzii a ajuta la pregatirea temelor shcolare. 8. A corecta a indrepta; a invatza minte. Var. (Trans. de S.) areta. Mr. arat istr. arǪtu. Lat. ratāre „a fixa a determina”. Semantismul se explica in lumina unor expresii k fr. je suis bien fixé sur son compte care inseamna je suis bien renseigné. SHi a poate fi lat. sau rom. Etimonul ratus in forma *arratāre fusese indicat de Candrea Rom. XXXI 301 shi Éléments 72 shi 91 respins de Pushcariu 108 shi abandonat de Candrea in GS III 423 care a sugerat lat. *ad reiterāre redus la *arretrāre shi disimilat; dar problema semantica pare insolubila. Celelalte explicatzii sint insuficiente: lat. *arrectāre de la rectus (Cihac I 82; Weigand Jb II 2213; DAR); se loveshte de dificultatzi fonetice; lat. *elatāre (MeyerLübke ZRPh. XIX 574; REW 2837; Pushcariu Lat. ti 10) dupa Pushcariu 108 „wohl am besten passt obwohl die Sinnesübergang nich ganz klar ist”. Hasdeu 1557 indica lat. *ad reputare care nu pare posibil. Pascu Beiträge 9 presupune un *erettare de la erectus care este fara sens; iar Giuglea Dacor. IV 379 pleaca de la gr. ρέυος „membru aspect” intro explicatzie prea fortzata. Der. aratanie s. f. (monstru stafie); aratare s. f. (demonstratzie; dovada proba; stafie); aratator adj. (indicator); aratator s. n. (deget cu care se arata; ac de ceas); aratatura s. f. (indicatzie; semnal semn; monstru stafie); aratos adj.; aratoshenie s. f. (frumusetze).

RECTUM ITER QUOD SERO COGNOVI ET LASSUS ERRADO ALIIS MONSTRO (lat.) eu arat altora calea dreapta care am cunoscuto tarziu cand eram obosit de ratacire Seneca „Epistulae ad Lucillium” 8 3.

a arata (cuiva) cotul expr. 1. a refuza (pe cineva) in mod batjocoritor. 2. a nu lua in seama (pe cineva) a trata cu indiferentza (pe cineva)

a arata pumnul (cuiva) expr. a amenintza (pe cineva)

ashi arata coltzii expr. 1. ashi dezvalui adevaratul caracter. 2. a avea o atitudine amenintzatoare.

ashi arata ghearele expr. 1. ashi dezvalui adevaratul caracter. 2. a avea o atitudine amenintzatoare