petrece [At: PSALT. 12 / V: (reg) ~race pest~^[1] pre~ tret~ / Pzi: petrec; Viit shi: (reg) oi petre / E: ml *pertraicere] 1 vt (Cu determinari locale) A trece sau a face sa treaca prin printre pe dupa peste pe sub ceva. 2 vt (Irg) A strapunge. 3 vt (Irg) A infige. 4 vt (Irg) A cerne. 5 vt A strecura. 6 vt (Irg; c. i. obiecte) A amesteca a introduce printre altele. 78 vtr (Reg) A (se) suprapune marginile. 910 vtr (Pex) A (se) incheia prin suprapunerea sau apropierea a doua margini. 1112 vtr (Inv) A depashi un anumit numar. 13 vr (Reg) A ramane. 14 vr (Reg) A prisosi. 15 vt (Irg) A deplasa. 16 vt A duce pana la... 17 vt (Ie) A ~ ceva din mana in mana A trece ceva de la unul la altul. 18 vt (Ie) Ashi ~ ochii Ashi plimba privirea asupra unor lucruri fiintze etc. 19 vr (Fig) (Ivp; shie a se ~ din viatza a se ~ din lume) A muri¹. 20 vt (Irg) A trece dintro parte in alta sarind peste obstacole. 21 vt A trece dincolo de ceva. 22 vt (Fig; ivr) A trece dintro treapta ierarhica inferioara in alta superioara. 23 vr (Fig; ivr) A se abate de la prescriptzii sau invatzaturi morale bisericeshti. 24 vr (Reg; d. ape curgatoare) A (se) improspata mereu prin curgere. 25 vt (Pop) A strabate. 26 vr (Ivp) A se perinda. 27 vt (Reg) A vizita. 28 vt A cerceta. 29 vr (Reg) A se intoarce. 30 vt (Rar) A parcurge. 31 vt (Ivr) A efectua operatziuni succesive. 32 vt A insotzi pe cineva intro calatorie pe un drum intro actziune. 33 vt A conduce o bucata de drum la plecare. 34 vt (Ie) A ~ (pe cineva sau ceva) cu ochii (sau rar cu ochiul din ochi) sau cu privirea (ori cu privirile) sau (inv) cu vederea A urmari cu privirea pe cineva care pleaca trece se indeparteaza de ceva. 35 vt (Iae) A observa. 36 vt (Reg) A boci mortzi Si: a jeli. 37 vt (Fig; ivr) A indruma pe cineva din punct de vedere spiritual. 38 vt (Irg) A goni a fugari pe cineva. 39 vti Ashi duce viatza sau ashi ocupa timpul intrun anumit fel intrun anumit loc la o anumita perioada Si: a trai. 4041 vti (Ie) A(shi) ~ (ceva) in (ori prin) minte (sau rar in amintire) A(shi) reconstitui in minte trecutul. 4243 vti (Iae) A depana in gand firul amintirilor. 4445 vti (Iae) A(shi) aduce aminte. 46 vi (Rar; ie) A ~ k gaina la moara A trai bine. 47 vi (Iae) A avea un trai imbelshugat. 48 vi (Rar) A ~ k cainele in car A trai rau. 49 vi (Ipp^[2]) A convietzui. 50 vr (Pop; d. timp viatza) A se scurge. 51 vi (Inv) A mentzine. 52 vi Ashi duce viatza sau ashi ocupa timpul in chip placut distranduse. 53 vi A se inveseli. 54 vi A chefui. 55 vt (Rar) A distra pe cineva. 56 vt (Irg) A indura. 57 vi (Ivr) A scapa pe cineva de necaz. 58 vr (Reg) A leshina. 59 vru A avea o anumita desfashurare o anumita evolutzie a se produce intrun anumit fel Si: a se intampla a se desfashura. 60 vt (Ivp) A se termina. 61 vr A disparea. 62 vt (Mol) A termina de consumat un material de lucru. 63 vrp (Reg; d. mancaruri bauturi) A se consuma. 64 vt (Reg) A cheltui avere bunuri. 65 vt (Reg; d. plante flori etc.) A se veshteji. 66 vt A fi prea copt. 67 vt (Reg; c. i. sentimente puternice) A potoli. 68 vt (Reg) A vinde marfuri. 69 vt (Inv; if pestrece) A da. corectata

PETRÉCE petréc vb. III. I. (Cu sens temporal) Tranz. Ashi ocupa timpul a trai. Cind suna la urechea noastra istorisiri din vechime ori din locuri departate noi moldovenii petrecem k intro clipa noptzile. SADOVEANU N. P. 40. Cind gindesc k am sa merg la Bucureshti k sami petrec iarna nu ma tzine locul de bucurie. ALECSANDRI T. I 272. Nu tzii jele De tineretzele mele Sa le lashi asha de grele? K le trec SHi le petrec Tot cu dor shi cu nacaz SHi cu lacrami pe obraz! JARNÍKBIRSEANU D. 101. ◊ Expr. A(shi) petrece noaptea (undeva) = a ramine peste noapte a minea a dormi undeva. Satzi petreci noaptea asta in casa mea k sa te odihneshti. CARAGIALE O. III 63. Carutzele sosesc la tirla sau La stina unde vinatorii au sa petreaca noaptea. ODOBESCU S. III 18. A petrece (ceva) in minte (sau in amintire) = a depana firul amintirilor ashi aduce aminte ashi aminti. Poetul petrece in amintirea sa aceste fapte shi aceste icoane ale trecutului. SADOVEANU E. 59. Departe sint de tine shi singur linga foc Petrec in minte viatzami lipsita de noroc. EMINESCU O. I 107. ◊ Intranz. Nitzu ramase in palatul unchiashului shi petrecu acolo mai multzi ani. POPESCU B. IV 40. O vino iar! Cuvinte dulci inspirami. Privirea ta asupra mea se plece Sub raza ei ma Lasa a petrece SHi cinturi noua smulge tu din lirami. EMINESCU O. I 120. 2. Intranz. A se bucura de viatza a se veseli a se desfata a se distra. SHi voi iubitzi prieteni petrecetzi sau cintatzi Lasatzimi insa mie odihna cea tacuta. MACEDONSKI O. I 50. Foaie verde de trifoi Vino baditza la noi Sa petrecem amindoi. JARNÍKBIRSEANU D. 77. Totzi mincatzi cu totzii betzi SHi cu bine petrecetzi; Numai unul pofta nare De beut shi de mincare. ALECSANDRI P. P. 201. ◊ Refl. (Cu pronumele in dativ; popular) Hai sa mincam sa bem shi sa ne petrecem pina in deseara. RETEGANUL P. II 56. Capitane! Mi se pare K tutzi cam petreci cu glume shiai uitat de razbunare. HASDEU R. V. 68. ♦ Tranz. A distra a amuza. Sa spun minciuni k sa petrec mintea ta ushoara? EMINESCU N. 113. 3. Refl. (Despre evenimente actziuni) A avea loc a se intimpla a se desfashura. Istoria poporului nostru shi dezvoltarea vietzii noastre sociale nu sau putut petrece in conditzii normale. SADOVEANU E. 21. Parintele mai in toata ziua da pe la shcoala shi vedea ce se petrece. CREANGA A. 2. Se strecurase atita timp se petrecusera atitea intimplari incit nu putea fi alta decit acea impresie a tineretzii care ramine pururea in sufletul omului. NEGRUZZI S. I 68. ◊ (Despre idei sentimente) E cu neputintza de explicat shi de analizat ce se petrece in capul meu. GALACTION O. I 58. Nui vorba shi ea fura cu ochii din cind in cind pe HarapAlb shi in inima ei parca se petrecea nu shtiu ce.. poate vreun dor ascuns care nui venea al spune. CREANGA P. 276. Te imbetzi de feeria unui mindru vis de vara Caren tine se petrece. EMINESCU O. I 159. ♦ Tranz. (Popular) A patzi a indura a suferi. La vami cind vei trece. Frica vei petrece. MARIAN I. 230. [Fata] au spus parintzilor toate cite au petrecut ea... shi cum numai k prin urechea acului au scapat ea de moarte. SBIERA P. 280. 4. Refl. A se trece a se consuma a se sfirshi. Dupa ce mincarile se petrecuta shi lautarii ishi sfirshira cintecele ishi facu loc linga jarul care clipea rubiniu prin intuneric mosh Litza vierul. SADOVEANU O. V 40. Toate sau petrecut sau schimbat shi sau inlocuit intro primenire indelunga de la veac la veac pina la fatza de astazi a oamenilor shi a locurilor. C. PETRESCU R. DR. 48. ◊ (In unele constructzii fixe) A se petrece din lumea noastra (sau din aceasta lume) = a muri. Deatunci sa shi petrecut din lumea noastra domnitza. SADOVEANU O. VIII 54. ♦ Tranz. A folosi a consuma a cheltui. Slava domnului nu caut avere zile deash avea so petrec care o am. CONTEMPORANUL VIII 14. 5. Tranz. (Popular) A desface a vinde (marfuri produse). TZaranii stau binishor de pe urma vinului carel petrec in judetzele Argesh shi Muscel. DELAVRANCEA la TDRG. II. Tranz. (Cu sens spatzial) 1. A insotzi pina intrun loc a intovarashi o bucata de drum; a conduce. Cucoana Sanda petrecu pe domnul Nitza pina la poarta shi se uita pe urma lui pina ce nul mai vazu. ARDELEANU D. 72. Daca Gheorghe pleaca am venit shi eu sal petrec. BUJOR S. 66. Copiii mei nu sor juca Mai mult cu frunzen coama ta Nu teor petrece la izvor Deacum smochini din mina lor Ei nor avea cui da! COSHBUC P. I 111. ◊ (Poetic) Un car cu fin... ishi duce parfumata lui povara SHin calei luna plina il petrece. CAZIMIR L. U. 18. Se duc shin drum pe unde trec cu plins izvoarelei petrec. NECULUTZA TZ. D. 135. Traind in cercul vostru strimt Norocul va petrece. Ci eu in lumea mea ma simt Nemuritor shi rece. EMINESCU O. I 181. ◊ Expr. A petrece (pe cineva sau ceva) cu ochii (rar cu ochiul) sau cu privirea = a urmari a insotzi (pe cineva sau ceva) cu privirea. K intro infiorare Tudor i petrecu pe totzi cu privireai scaparatoare. SADOVEANU O. VII 160. Ea pleaca eu ma fac k plec Dar stau acolo shio petrec Cu ochii cit e zarea. COSHBUC P. I 118. Cinta pasarican iarba Trece badea nu mantreaba Pare k nu iam fost draga; Da eu inca nul intreb Numai cu ochiil petrec. JARNÍKBIRSEANU D. 165. 2. (Astazi rar) A strabate a parcurge. Astfel robit deaceeashi jale. Petrec mereu acelashi drum... in taina farmecelor sale Eun «nu shtiu ce shun «nu shtiu cum». EMINESCU O. I 208. ◊ Intranz. Printraceasta balta curge girla Rinul ce izvorashte din muntzii Alpi ai Elvetzii shi petrecind prin balta shi ieshind face hotarul Elvetzii de catra Baden. GOLESCU I. 161. ♦ A face a indeplini a efectua o serie de operatzii succesive. Doctorul era incintat de statura lui Ion dar ceialaltzi membri ai comisiunii au facut pe doctor sa petreaca toate formalitatzile CONTEMPORANUL III 778. ♦ A colinda a vizita a cerceta. Cite crishme treci Toate le petreci. BIBICESCU P. P. 218. SHi ma sui pe plai la munte Undes oile mai multe Merg la stine le petrec SHi deacolo inca plec. ALECSANDRI P. P. 314. ♦ Refl. A se perinda. Poate atzi aflat k shi alte oshtiri sau petrecut pe aici iar acum le albesc ciolanele pe cimpuri. C. PETRESCU A. 20. Pe drumul mare Trec SHi se petrec Stoluri de voinici Pe cai povirnici. TEODORESCU P. P. 91. 3. (Popular) A cara a duce a transporta (ceva) dintrun loc in altul; a stramuta. In doua luni miinile femeii lui Vasile Mucenica shi spinarea voluntarului Gheorghe Dima au petrecut dintrun loc intraltul maluri intregi de pamint... sa intareasca zagazul. GALAN Z. R. 43. Expr. A petrece (ceva) din mina in mina = a trece (ceva) de la unul la altul pe rind pe la fiecare. K sa mai uite de aste valuri Lumeshti petrec din minan mina citeun ulcior de rachiu. SHEZ. IV 17. 4. A trece sau a face sa treaca prin... intre... pe dupa. Ishi petrecuse pe dupa git hatzurile. DUMITRIU N. 145. Ishi petrecu degetele... pe sub shfichiurile albe ale mustetzilor. MIRONESCU S. A. 31. A petrecut cite o pareche de atza neagra de par de cal prin cele nojitze. CREANGA A. 25. ◊ Refl. pas. La capat are un cui... care se petrece prin cerbicea jugului. PAMFILE A. R. 44. ♦ (Popular) A infige a implinta strapungind. Paloshul... Printrinsul il petrecea Jos la pamint il trintea SHintre mortzi il tramitea. TEODORESCU P. P. 632. ◊ (Subiectul este lucrul care strapunge) Plumbul intrind... a frint o coasta shi petrecind inima a ieshit prin spate. NEGRUZZI S. I 29. ♦ A cerne. Fata dupa ce a petrecut faina printro sita o petrece din nou prin a doua shapoi prin a treia. SEVASTOS N. 77.

A PETRÉCE petréc 1. tranz. 1) (persoane) A insotzi pe parcursul unui drum (din politetze pentru sigurantza etc.); a conduce. ~ (pe cineva) pana la gara. ◊ ~ (pe cineva) cu ochii (sau cu privirea) a urmari de la distantza cu ajutorul vazului. 2) fam. (bunuri materiale) A face sa se petreaca; a consuma. 3) (timpul sau perioade de timp) A folosi pentru anumite preocupari. ~ o seara la restaurant. Ea ishi ~ timpul citind. 4) A face sa treaca dintro parte in alta. ~ atza prin urechea acului. 5) pop. (mortzi) A conduce la groapa. 6) pop. (nevoi necazuri etc.) A avea de suferit. 7) (marginile unei haine) A suprapune pentru a incheia. 2. intranz. A consuma timpul in distractzii; a se deda placerilor lumeshti; a se veseli; a desfata; a se distra; a chefui; a se amuza. /<lat. petraicere

A SE PETRÉCE pers. 3 se petréce intranz. 1) (despre evenimente fapte etc.) A avea loc; a se produce; a se disputa. 2) pop. (despre bunuri materiale) A se termina prin folosire; a se consuma. ◊ ~ din lumea aceasta a muri. /<lat. petraicere

petrece v. 1. a face sa treaca prin: a petrece atza prin gaura acului; 2. a insotzi: il petrecu cu mare cinste ISP.; 3. a intrebuintza timpul a shedea undeva: petrece tot anul la tzara; 4. a se distra a se desfata: am petrecut de minune; 5. a se intampla: shtiu tot ce s’a petrecut. [Lat. PER TRAJICERE].

pestrece v vz petrece

petrace v vz petrece

pretrece v vz petrece

petréc út a éce v. tr. (lat. per pe pin shi traicere a trece. V. trec). Trec duc: a petrece atza pin urechea aculuĭ. Intovarashesc insotzesc acompaniez escortez conduc: la petrecut pina la pod. Desfac vind: marfa mea e petrecuta (CL. 1910 75). V. intr. Trec timpu traĭesc: a petrecut mult in Francia. Vechĭ. Traĭesc imĭ incheĭ vĭatza mor (N. Cost.). Ma amuzez ma distrez; am petrecut bine aseara la teatru. V. refl. Ma intimplu: asta s’a petrecut ĭerĭ. Ma consum ma intrebuintzez ma trec: la bucatarie se petrec multe lemne. Trec pin vĭatza mor (N. Cost. 2 33).

petréce (a ~) (petre) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. petréc 1 pl. petrécem; conj. prez. 3 sa petreák; part. petrecút

petréce vb. (sil. tre) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. petréc 2 sg. petréci 3 sg. petréce

PETRÉCE vb. 1. v. trai. 2. (astazi rar) a trece. (Ishi ~ noptzile studiind.) 3. a sta. (A ~ cu el intreaga seara.) 4. v. intampla. 5. a fi a se intampla. (Ce sa ~ acolo?) 6. v. desfashura. 7. a se intampla (inv.) a se trece. (Cate nu sau ~ intre noi.) 8. v. desfashura. 9. v. insotzi. 10. v. distra. 11. v. chefui.

PETRÉCE vb. v. baga cerne colinda cutreiera da dainui deceda deplasa desface disparea duce dura exista fi gauri implanta incheia indura infige ingalbeni leshina mentzine muri muta ofili parcurge pali pastra patimi patzi perfora perinda perpetua persista pieri plasa prapadi rabda ramane raposa rasfoi scobi scurge sfarshi sfredeli strabate stramuta strapunge succeda suferi suporta termina trage trai trece tzine urma usca veshteji vinde vizita vantura vari.

PETRECE vb. 1. a trai. (A ~ acolo o buna parte din viatza.) 2. (astazi rar) a trece. (Ishi ~ noptzile studiind.) 3. a sta. (A ~ cu el intreaga seara.) 4. a se intimpla a se produce a surveni (inv. shi reg.) a se prileji (inv.) a se purta. (Sau ~ multe lucruri de atunci.) 5. a fi a se intimpla. (Ce sa ~ acolo?) 6. a se desfashura a evolua a se intimpla (inv.) a se purta. (Iata cum sau ~ faptele.) 7. a se intimpla (inv.) a se trece. (Cite nu sau ~ intre noi.) 8. a decurge a se desfashura a evolua. (Partida sa ~ in bune conditzii.) 9. a acompania a conduce a duce a insotzi a intovarashi (reg.) a introloca. (La ~ pina la poarta.) 10. a se amuza a se desfata a se dispune a se distra a se inveseli a ride a se veseli (inv.) a se distrage a se eglendisi a libovi. (Beau shi ~.) 11. a benchetui a chefui a praznui (inv. shi pop.) a (se) ospata (Mold. shi Bucov.) a mesi (prin nordul Transilv. shi prin Maram.) a mulatui. (Au ~ toata noaptea.)

petrece vb. v. BAGA. CERNE. COLINDA. CUTREIERA. DA. DAINUI. DECEDA. DEPLASA. DESFACE. DISPAREA. DUCE. DURA. EXISTA. FI. GAURI. IMPLINTA. INCHEIA. INDURA. INFIGE. INGALBENI. LESHINA. MENTZINE. MURI. MUTA. OFILI. PARCURGE. PALI. PASTRA. PATIMI. PATZI. PERFORA. PERINDA. PERPETUA. PERSISTA. PIERI. PLASA. PRAPADI. RABDA. RAMINE. RAPOSA. RASFOI. SCOBI. SCURGE. SFIRSHI. SFREDELI. STRABATE. STRAMUTA. STRAPUNGE. SUCCEDA. SUFERI. SUPORTA. TERMINA. TRAGE. TRAI. TRECE. TZINE. URMA. USCA. VESHTEJI. VINDE. VIZITA. VINTURA. VIRI.

petréce (petréc cút) vb. 1. A trece a strabate. 2. A introduce a face sa treaca a patrunde. 3. A conduce a insotzi. 4. A vinde a desface o marfa. 5. Ashi duce viatza a trai ashi umple timpul. 6. A se mentzine a se dainui. 7. A se distra a se desfata. 8. (Refl. inv.) A se sfirshi a muri. 9. (Refl.) A se intimpla a avea loc. Mr. megl. pitrec. Lat. pertraicĕre (Tiktin; REW 8842) cu disimularea primului r. Der. petrec s. n. (joc de copii in care un grup incearca sa patrunda intrun loc aparat de grupul advers) deverbal; petrecanie s. f. (petrecere sarbatorire; chef ospatz; moarte); petrecator s. m. (insotzitor escorta) inv.; petrecare s. f. (inv. mod de trai viatza); petrecatoare s. f. (cheotoare).

petréce petrec vb. tranz. 1. A insotzi alaiul funerar a conduce un mort la groapa: „Mor plange shi mor petrece”. 2. A patzi ceva a i se intampla ceva: „Multe raleam petrecut” (Farcash 2009; Sapantza). 3. A indura a suferi: „Acolo [in deportare] am petrecut foametea...” (Grai. rom. 2000; Plaiutz). Lat. *pertraicere < per „pe” + traicere „trece” (SHaineanu Scriban; Tiktin cf. DER; DEX MDA).

petréce petrec vb. intranz. A insotzi alaiul funerar a conduce un mort la groapa: „Mor plange shi mor petrece”. Lat. *pertraicere.

TOUT EST POUR LE MIEUX DANS LE MEILLEUR DES MONDES POSSIBLES (fr.) totul se petrece cel mai bine in cea mai buna dintre lumile posibile Teza deista apologetica enuntzata de Leibniz in „Thaeodicaea” care Voltaire a rastalmacito ironic in „Candide”.

a petrece o noapte alba expr. a nu dormi a sta treaz toata noaptea.