15 definitzii pentru suprapune
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SUPRAPÚNE suprapún vb. III. Tranz. A asheza a pune un lucru deasupra altuia; a plasa a asheza ceva peste altceva. ♦ (Geom.) A pune o figura deasupra alteia pentru a le verifica egalitatea. ♦ Refl. (Despre doua suprafetze) A se afla ashezat deasupra altuia; p. ext. a avea loc in acelashi timp; a coincide. Supra1 + pune (dupa fr. superposer).
SUPRAPÚNE suprapún vb. III. Tranz. A asheza a pune un lucru deasupra altuia; a plasa a asheza ceva peste altceva. ♦ (Geom.) A pune o figura deasupra alteia pentru a le verifica egalitatea. ♦ Refl. (Despre doua suprafetze) A se afla ashezat deasupra altuia; p. ext. a avea loc in acelashi timp; a coincide. Supra1 + pune (dupa fr. superposer).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
suprapune [At: CORNEA E. 63/1 / Pzi: suprapun (reg) suprapui / E: supra1 + pune cf lat supraponere fr superposer] 1 vt (C. i.obiecte straturi etc.) A asheza peste deasupra sau unul deasupra altuia. 2 (Spc; c.i. figuri geometrice) A asheza una deasupra alteia pentru a verifica egalitatea Si: (inv) a superpune. 3 vr (Pex) A avea loc in acelashi timp Si: a coincide (4) a (se) incaleca.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SUPRAPÚNE suprapún vb. III. Tranz. A pune un lucru deasupra altuia a asheza unul peste altul. (Refl.) Fishia subtzire dintre cele doua stinci care se suprapun este filonul de aur. BOGZA TZ. 10.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SUPRAPÚNE vb. III. tr. A pune un lucru deasupra altuia a asheza unul peste altul. [P.i. suprapún conj. na. / < supra + pune dupa fr. superposer].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SUPRAPÚNE vb. I. tr. a pune un lucru deasupra altuia a asheza unul peste altul. II. refl. a se afla ashezat deasupra altuia; (p. ext.) a coincide in timp. (dupa fr. superposer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A SUPRAPÚNE suprapún tranz. A face sa se suprapuna; a etaja. /supra + a pune
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE SUPRAPÚNE pers. 3 se suprapúne intranz. 1) (despre linii figuri lucruri etc.) A se asheza exact unul peste altul; a etaja. 2) (despre evenimente) A avea loc in acelashi timp; a se produce concomitent. /supra + a pune
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
suprapune v. a pune un lucru peste altul.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*suprapún shi superpún pús a púne v. tr. (supra saŭ super shi pun; lat. super shi suprapónere; fr. superposer). Pun unu peste altu: a suprapune gologanĭ straturĭ suprapuse.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
suprapúne (a ~) (supra) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. suprapún 2 sg. suprapúi 1 pl. suprapúnem; conj. prez. 3 sa suprapúna; ger. suprapunand; part. suprapús
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de Laura-ana
- actziuni
suprapúne vb. (sil. pra) → pune
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
suprapune (ind. prez. 1 sg. suprapun conj. suprapuna)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
suprapun puna 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SUPRAPÚNE vb. 1. (rar) a (se) superpune. (Doua figuri geometrice care se ~.) 2. a coincide a se incaleca. (Orele celor doua shedintze se ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SUPRAPUNE vb. 1. (rar) a (se) superpune. (Doua figuri geometrice care se ~.) 2. a coincide a se incaleca. (Orele celor doua shedintze se ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: su-pra-
verb (VT637) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
suprapune, suprapunverb
- 1. A asheza a pune un lucru deasupra altuia; a plasa a asheza ceva peste altceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: etaja
- Fishia subtzire dintre cele doua stinci care se suprapun este filonul de aur. BOGZA TZ. 10. DLRLC
- 1.1. A pune o figura deasupra alteia pentru a le verifica egalitatea. DEX '09 DEX '98
- 1.2. (Despre doua suprafetze) A se afla ashezat deasupra altuia. DEX '09 DEX '98 MDN '00sinonime: superpune
-
etimologie:
- Supra + pune DEX '09 DEX '98 DN
- superposer DEX '09 DEX '98 DN