DRÉGE dreg vb. III. (Pop. shi fam.) 1. Tranz. A repara (un obiect un mecanism etc.) aducand in starea de functzionare. ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) intrema a (se) indrepta (de bine de rau) dupa un accident dupa o boala. ◊ Expr. Ashi drege glasul (sau vocea) = a tushi ushor inainte de a vorbi sau de a canta pentru ashi limpezi vocea. Ashi drege gustul = a manca sau a bea ceva placut pentru a indeparta gustul neplacut lasat de alimentele sau bauturile consumate anterior. ♦ Fig. A indrepta o gresheala o nedreptate. ♦ A face k focul sa arda mai bine. 2. Tranz. A pune ceva la cale; a aranja a planui. ◊ Expr. Face shi drege = a) se straduieshte sa rezolve sa realizeze ceva; b) se lauda face caz k se straduieshte sa realizeze sa intreprinda ceva. 3. Tranz. A potrivi a imbunatatzi gustul unei mancari. ♦ A falsifica a contraface o bautura. 4. Tranz. shi refl. A (se) farda a (se) sulimeni. [Perf. s. dresei part. dres. Var.: (inv. shi reg.) dirége (inv.) derége vb. III] Lat. dirigere.

drége [At: PSALT. HUR. 119 8^Vl₂₄ / V: (Irg) der~ (ivp) dir~ / Pzi: dreg / E: lat dirigere] 1 vt (Inv; c.i. oameni) A ajuta sa gaseasca drumul catre locul dorit aratand directzia potrivita Si: a calauzi a conduce a indruma. 2 vt (Inv; ie) A ~ pashii calea (cuiva) A face pe cineva sa mearga intrun anumit loc. 3 vt (Fig; iae) A ajuta pe cineva sashi gaseasca drumul in viatza. 4 vr (Inv; d. oameni) A se indrepta intro anumita directzie. 5 vt (Inv; c.i. obiecte) A indrepta intro anumita directzie. 6 vt (Inv) A conduce o actziune Si: a dirija. 7 vt (Ivp) A savarshi o fapta. 8 vt A modifica (pentru a imbunatatzi). 9 vt (Pfm; c.i. situatzii treburi etc.) A planui in vederea atingerii unui scop Si: a aranja a ticlui. 10 (Pfm; in corelatzie cu alte verbe k a face a lucra a se purta etc.) A depune efort sa rezolve ceva incercand diverse cai diverse posibilitatzi. 11 vrim (Pop; rar) A se intampla. 12 vta (Pfm; ie) O fi shio ~ Se spune pentru a sugera un shir de intamplari sau vorbe lipsite de importantza. 13 vt (Pfm; c.i. constructzii bunuri materiale obiecte uzate mecanisme defecte stricate) A readuce in stare buna (pentru a putea fi intrebuintzat) Si: a reconditziona a renova a repara a reface (pfm) a meshteri (reg) a tocmi. 14 vt (Ie) Ashi ~ glasul (sau rar vocea inv viersul) A tushi ushor inainte de a vorbi sau de a canta pentru ashi limpezi vocea. 15 vt (Rar; pan; d. pasari; ie) Ashi pregati glasul inainte de a canta. 16 vt (Ie) Ashi ~ gustul (sau gura) A manca sau a bea ceva placut pentru a indeparta gustul neplacut lasat de alimentele sau bauturile consumate anterior. 17 vt (Pop; ie) A ~ busuiocul A se stradui sa schimbe (in bine) relatziile cu cineva Si: a se imprieteni. 18 vt (Pgn; iae) A indrepta o gresheala. 19 vt (Pop; ie) A ~ carul A schimba o situatzie (in bine) reparand o gresheala. 20 vt (Pfm; ie) Natzio franta (sau buna) k tziam dreso Se spune cand cineva in loc sa schimbe in bine o situatzie o agraveaza. 21 vt (Ie) Tronc Marico k tziam dreso Se spune cand cineva spune o vorba fara rost nepotrivita cu situatzia. 22 vt (Pop; ie) Ashi ~ cheful A face ceea ce doreshte cu orice pretz. 23 vt (Pfm; c.i. gresheli in comportare in atitudine) A corecta printro atitudine noua adecvata. 24 vt (Ivr; c.i. pierderi pagube) A recupera. 25 vt (Pfm; ie) Ai ~ cuiva o palma (sau palme) A lovi pe cineva cu palma. 26 vim (Pfm; ie) A o ~ A face a vorbi ceva corespunzator pentru a indrepta o gresheala o gafa etc. 2728 vtr (Pfm) A (se) insanatoshi. 2930 vtr (Pfm) A(shi) reveni dupa o stare de oboseala Si: a (se) intrema. 31 vt (Fam; c.i. oameni) A vatama (moral sau material) cauzand neajunsuri. 32 vi (Ivr) A avea influentza (buna). 33 vt (Ivp; c.i. sufletul inima) A mangaia. 34 vt (Pfm; c.i. obiecte de imbracaminte podoabe etc.) A aranja ashezand intrun anumit fel Si: a potrivi. 35 vt (Pop; c.i. patul ashternutul etc.) A pregati pentru dormit. 3637 vtr (Pfm; c.i. obrazul fatza etc.) A (se) farda. 38 vt (Pop; c.i. pamantul mamaliga etc.) A netezi (cu palma sau cu lopatzica o lingura etc.). 39 vrp (Reg; c.i. shindrila) A se reteza pentru a avea aceeashi marime. 4041 vtr (Pfm) A (se) inviora cu apa rece (dupa somn). 42 vt (Pop; spc; c.i. un mort; csnp) A pregati pentru inmormantare dandui un aspect ingrijit. 43 vt (Pfm; c.i. mancaruri sau bauturi) A imbunatatzi in privintza gustului a calitatzii adaugand ingrediente aplicand diverse metode de preparare etc. 44 vt (Pfm; c.i. o bautura) A prepara shi a pune in pahare pentru a servi pe cineva. 45 vt (Pfm; pex; c.i. pahare cupe etc.) A umple sau a completa cu bautura in timpul mesei. 46 vt (Ivr; c.i. vinul) A stoarce in teasc Si: a strecura. 47 vt (Pfm; c.i. desene picturi etc.) A completa dandui forma potrivita. 48 vt (Ivp; c.i. boabe de cereale) A curatza de corpuri straine Si: a alege a vantura. 49 vt (Ivp; pex) A treiera. 50 vt (Mol; Ban; c.i. pasari taiate) A pregati pentru gatit prin jumulire indepartare a maruntaielor transhare etc. 51 vr (Reg; d. fructe) A se coace. 52 vt (Ivp; c.i. pamantul solul etc.) A fertiliza cu ingrashaminte naturale. 53 vt (Pop; c.i. focul) A face sa arda mai bine Si: a intetzi. 54 vrp (Pop; c.i. piei de animale) A argasi. 55 vt (Reg; c.i. arama) A polei. 56 vt (In credintzele populare; c.i. un mort) A implini un anumit ritual la moartea unui om pentru k acesta sa nu se transforme in strigoi. 57 vt (Pop; pex) A face vraji descantece pentru a transforma un strigoi in om. 58 vt (Pop; c.i. oameni) A face invulnerabil (prin farmece vraji etc.). 59 vt (Pop; c.i. vraji farmece etc.) A dezlega. 60 vt (Pfm) A falsifica o bautura.

DRÉGE dreg vb. III. (Pop. shi fam.) 1. Tranz. A repara (un obiect un mecanism etc.) ♦ Tranz. shi refl. Fig. A (se) intrema a (se) indrepta (de bine de rau) dupa un accident dupa o boala. ◊ Expr. Ashi drege glasul (sau vocea) = a tushi ushor inainte de a vorbi sau de a canta pentru ashi limpezi vocea. Ashi drege gustul = a manca sau a bea ceva placut pentru a indeparta gustul neplacut lasat de alimentele sau bauturile consumate anterior. ♦ Fig. A indrepta o gresheala o nedreptate. ♦ A face k focul sa arda mai bine. 2. Tranz. A pune ceva la cale; a aranja a planui. ◊ Expr. Face shi drege = a) se straduieshte sa rezolve sa realizeze ceva; b) se lauda face caz k se straduieshte sa realizeze sa intreprinda ceva. 3. Tranz. A potrivi a imbunatatzi gustul unei mancari. ♦ A falsifica a contraface o bautura. 4. Tranz. shi refl. A (se) farda a (se) sulimeni. [Perf. s. dresei part. dres. Var.: (inv. shi reg.) dirége (inv.) derége vb. III] Lat. dirigere.

DRÉGE dreg vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la obiecte) A face la loc a aduce in stare buna a repara a indrepta. Cuptorul cred k e in buna stare. Buna. La dres meshterul. SADOVEANU P. M. 246. Cum vezi miam luat shi pushca... Ma duc la lacatush so dreg. CAMIL PETRESCU B. 127. (Absol.) Meshterul strica shi drege de frica se spune despre un lucrator prost. ◊ Expr. Ashi drege glasul (sau vocea) = ashi indeparta ragusheala tushind ushor inainte de a vorbi sau de a cinta. Cintaretzii... ishi dresera glasurile tushind in chip felurit. SADOVEANU F. J. 28. Ei ei! deacum dregetzi «voacea» shi descurcate mai Trasne daca potzi. CREANGA A. 88. Tushi spre ashi drege glasul. NEGRUZZI S. I 8. (Poetic) Pasareleleshi dreg glasul prin hugeagul de sub lunca. ALECSANDRI O. 175. Ashi drege gustul = a minca sau a bea ceva pentru a face sa dispara gustul rau al unor alimente consumate mai inainte. A drege busuiocul v. busuioc. ◊ Refl. pas. Ceasornicul acesta nu se mai poate drege. ♦ Refl. (Despre vreme; in opozitzie cu strica) A se indrepta a se imbunatatzi. O geana de se ivea pe cer inima i senveselea poate poate sa drege vremea. La TDRG. ♦ (In sens moral; construit adesea cu pronumele «o» cu valoare neutra) A indrepta a repara o gresheala o nedreptate. Titu observa deceptzia tovarashului sau de drum i parea rau k ia sfarimat o sperantza shi nu shtia cum so dreaga. REBREANU R. I 161. Desigur a voit so dreaga sa ma inshele. DELAVRANCEA H. T. 73. Natzio frinta k tziam dreso! se zice cind cineva vrind sa indrepte o gresheala spune sau face o prostie. Natzio frinta k tziam dreso! Dintro pareche de boi... am ramas co punga goala. CREANGA P. 44. 2. (Cu privire la o persoana) A intrema a inviora a restabili a intari. Astai doctorul... Te drege el. CAMIL PETRESCU T. I 175. Injura cind rachiul era bun shil dregea injura cind nu era bun shi nul dregea. C. PETRESCU I. II 53. La munte doar traiesc [tzaranii] mai multzumitzi k au aer curat apa limpede care le mai drege fatza. La TDRG. ♦ (Cu privire la inima suflet) A alina a linishti a ushura a vindeca. Cintami mindro cinticul Sami mai dreaga sufletul! POP. la ODOBESCU S. I 207. Sami dai o floricea Dar mio da cu mina ta K sami dreaga inima. ALECSANDRI P. P. 150. 3. A face a aranja a ticlui a pune la cale. Ei cum o dresaram noi mai apuca hatzurile mai iao prin shantz ajunseram aproape de piatza. PREDA I. 82. Ceai sa spui Gherasime? Apai zise pescarul dupa ce se scarpina putzin la ureche am so dreg asha: Prea cinstite... domnule. STANOIU C. I. 83. [In] urmatzi ramin toate astfel cum sint de dregi Oricit ai dregen lume. EMINESCU O. I 64. ◊ Expr. A face shi a drege = a face asha incit sa iasa bine la capat a pune ceva la cale; a lucra a trebalui; (ironic) a se afla in treaba a meshteri. De o luna tot la curte dregeam shi faceam cite toate shi un craitzar numi dase. DEMETRIUS V. 85. Tot orashul... se intreaba ce tot faci ce tot dregi de te inchizi mereu singur in casa. SEBASTIAN T. 286. Cea facut el cea dres k fetei shi lui Ipate au inceput a le sfirii inima unul dupa altul. CREANGA P. 167. ♦ (Regional; ironic amenintzator) A pune pe cineva la locul lui al invatza minte ai veni de hac. Astfel incaput pe mina a oricarui te va drege Releor zice k sint toate cite nu vor intzelege. EMINESCU O. I 134. Ei! lasa fa k teoi drege eu. ALECSANDRI T. 274. Las’k mi teoi drege eu Cind a veni birul greu. id. P. P. 250. ♦ A falsifica. (Atestat in forma regionala direge) Rachiul insa era dires cum mai bine shi ei sau imbatat cuc shi pe urma au shi adormit. SBIERA P. 256. 4. A asheza a rindui a pune in ordine. Atuncea au gasit vreme shi logofatul de iau dres [pe boieri] dupa cum se cade (= dupa rang). KOGALNICEANU la TDRG. ♦ (Cu privire la foc) A face sa arda mai bine a potrivi a atzitza. Deo parte pe un scaunash cu trei picioare roshie la fatza shi asudata shedea femeia cu un batz mare in miini cu care dregea focul. SHEZ. I 60. 5. (Uneori construit cu prep. «cu») A potrivi gustul unei mincari punind in ea smintina oua sau diferite condimente. Lica Cartojan... dadu sa intzeleaga gazdei k tuturor lear prinde teribil de bine un borsh de gaina dres cu smintina. C. PETRESCU I. II 143. 6. A da cu dresuri cu suliman (pe obraz) a sulemeni; a ferchezui a dichisi. Ishi dregea obrazul la fiecare sfert de ceas. PAS Z. I 90. Casierul ishi drese mustatzile seci in dreptul nasului. STANOIU C. I. 117. Au uriciosul obicei de ashi drege obrazul cu suliman shi ashi boi sprincenele cu nucushoara arsa. ALECSANDRI P. P. 128. ♦ A indrepta a(shi) potrivi o haina o gateala. Ian sami mai dreg fiongu de la testemel. ALECSANDRI T. I 343. 7. (Invechit shi regional) A turna vin sau alte bauturi in pahare a umple paharele. Sa vie cuparul shi pivnicerul sami dreaga un pocal de vin. SADOVEANU D. P. 126. ◊ Absol. Paharniceii dresera la totzi prin pahare. ODOBESCU S. I. 78. Pe linga parete sta ashezate in rind mai multe ulcioare pintecoase pline de vin de Odobeshti shi de Cotnar shi la spatele fieshtecaruia boier dvorea cite o sluga care dregea. NEGRUZZI S. I. 151. Variante: (Transilv. shi Mold.) dirége (BENIUC V. 51 SBIERA P. 5 RETEGANUL P. IV 21) (invechit shi popular) derége (JARNÍKBIRSEANU D. 74) vb. III.

A DRÉGE dreg tranz. 1) (obiecte stricate defectate) A repune in functziune; a repara; a tocmi. ◊ Ashi ~ gustul a lua ceva in gura pentru a face sa dispara un gust neplacut. Ashi ~ glasul (vocea) a tushi ushor pentru ashi limpezi vocea. 2) fig. A modifica in bine; a corecta; a corija. 3) A intocmi cu indemanare aranjand shi potrivind. 4) (bucate bauturi) A imbunatatzi la gust prin adaugarea condimentelor. 5) fig. (bauturi) A turna in pahare; a umple paharele. 6) pop. (persoane) A invatza minte; a pune la punct. 7) fam. (obrajii) A colora cu fard (pentru a da un aspect placut). /<lat. dirigere

drege v. 1. a indrepta a repara: a drege un lucru stricat; 2. fig. a intari: cantatzi mandro cantecul sami mai dreaga sufletul AL.; 3. ashi intari vocea tushind: ishi drese glasul shi spuse cu smerenie CR.; 4. a unelti: ce face ce drege; 5. a pune arome in bucate: a drege un sos cu lamaie; 6. a da cu dresuri; 7. a turna vin: dregea singur vin dulce ’n pahar AL.; 8. a falshifica vinul. [Vechiu rom. derege a indrepta («spre tine’mi deregi pashii» Dosofteiu) = lat. DIRIGERE: in limba moderna sensul s’a restrans la a indrepta ceva stricat].

derége v vz drege

dirége v vz drege

dirég dires V. dreg.

dreg dres a drége v. tr. (din direg dires [cum se zice shi azĭ pop. in Olt. Trans. Mold.] shi dereg [Ps. S. shi azĭ in Maram.] d. lat. dirigo igere directum. Dreg sa dreaga. V. indrept deretic corijez rector). Indrept indrumez calauzesc (Ps. S.). Deretic rinduĭesc pun la locu luĭ. Indrept repar: a drege o mashina stricata haĭnele o gresheala. Fac maĭ gustos pin condimente: a drege supa cu oŭ shi cu lamiĭe. Falsific (vinu). Sulemenesc: atzĭ drege fatza. Fig. Invatz minte vin de hac pedepsesc: lasa k teoĭ drege eŭ! Indrept intaresc inviorez (glasu chefu sufletu). V. intr. Servesc la masa: a drege cu paharu. A face shi a drege a face tot posibilu k sa ĭeshĭ la capat: ce facu ce drese k scapa! Cind vreĭ sa te dregĭ maĭ raŭ te rupĭ tocmaĭ cind vreĭ sa reparĭ ceva gresheshtĭ maĭ raŭ. A drege busuĭocu a cauta sa shtergĭ o impresie rea. Iron. Natzĭo frinta k tzĭam dreso se zice cind dintr’un lucru raŭ aĭ facut altu shi maĭ raŭ in loc sal fi dres.

drége (a ~) (pop. fam.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. dreg 1 pl. drégem perf. s. 1 sg. dreséi 1 pl. dréseram; part. dres

drége vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. dreg 1 pl. drégem perf. s. 1 sg. dreséi 1 pl. dréseram; part. dres

+dregestrik adj. invar. s. m. (meshter ~)

dreg.

DRÉGE vb. a carpi a repara. (A ~ un obiect rupt.)

DRÉGE vb. v. aranja asheza calauzi clasa clasifica conduce contraface depana dichisi dirija dispune distribui falsifica farda ferchezui fortifica gati ghida grupa impartzi impodobi indrepta indruma infiripa insanatoshi intari intocmi intrema inzdraveni lecui machia ordona organiza orandui potrivi povatzui pune reconforta reface repara repartiza restabili ridica randui sfatui sistematiza spilcui tamadui ticlui tonifica vindeca vopsi.

DREGE vb. a cirpi a repara. (A ~ un obiect rupt.)

drege vb. v. ARANJA. ASHEZA. CALAUZI. CLASA. CLASIFICA. CONDUCE. CONTRAFACE. DEPANA. DICHISI. DIRIJA. DISPUNE. DISTRIBUI. FALSIFICA. FARDA. FERCHEZUI. FORTIFICA. GATI. GHIDA. GRUPA. IMPARTZI. IMPODOBI. INDREPTA. INDRUMA. INFIRIPA. INSANATOSHI. INTARI. INTOCMI. INTREMA. INZDRAVENI. LECUI. MACHIA. ORDONA. ORGANIZA. ORINDUI. POTRIVI. POVATZUI. PUNE. RECONFORTA. REFACE. REPARA. REPARTIZA. RESTABILI. RIDICA. RINDUI. SFATUI. SISTEMATIZA. SPILCUI. TAMADUI. TICLUI. TONIFICA. VINDECA. VOPSI.

A drege ≠ a strica

A se drege ≠ a se strica

drége (drég drés) vb. 1. (Inv.) A conduce a calauzi. 2. A pune in mishcare. 3. A pregati a aranja a orindui. 4. A repara a indrepta. 5. A condimenta a asezona a gati. 6. A aranja a farda a sulemeni. 7. A indrepta a imbunatatzi a corecta. 8. (Inv.) A turna vin a umple paharele. Var. (inv.) direge. Mr. ndreg ndreadzire megl. (a)ndireg. Lat. dirĭgĕre „a conduce” care se folosea shi in forma dĕrĭgĕre (Cihac I 81; Pushcariu 548; CandreaDens. 512) cf. alb. dërgoń (Philippide II 640) cat. adergar. Der. dregator (var. inv. diregator) s. m. (demnitar la curtea domnitorului inalt functzionar); d(i)regatorie s. f. (functzia demnitatea de dregator); dregatorime s. f. (clasa dregatorilor); dregatoresc adj. (oficial); dires s. n. (inv. document oficial scriitura autentica; Mold. mincare gatita condiment); dres s. n. (inv. ordine functzie; suliman fard; aranjare reparare); dresatura s. f. (inv. reparare; Trans. actziunea de a ingrasha pamintul cu balegar).

derége dereg (direge derede deré) vb. tranz. 1. A curatza bucatele (graul secara) de semintze straine shi de gunoi (TZiplea 1906). Atestat shi in Maramureshul din dreapta Tisei cu sensul de „a taia” (DRT 2010). 2. A drege (Barlea 1924). 3. A repara. 4. A potrivi gustul unei mancari: „Nu shtiu ce deré” (Faiciuc). Var. a lui drege (< lat. diregere „a conduce”) (DEX MDA).

dirége vb. tranz. v. derege.

derége dereg (derede deré) vb. tranz. 1. A curatza bucatele (graul secara) de semintze straine shi de gunoi (TZiplea 1906): „A tai plina de ovas / De cela ce nui deres” (TZiplea 1906: 470). 2. A repara. 3. A potrivi gustul unei mancari: „Nu shtiu ce deré” (Faiciuc) Lat. diregere „a conduce” (> rom. a drege).

a drege busuiocul expr. a repara o gafa; a salva aparentzele.