drege v. 1. a indrepta a repara: a drege un lucru stricat; 2. fig. a intari: cantatzi mandro cantecul sami mai dreaga sufletul AL.; 3. ashi intari vocea tushind: ishi drese glasul shi spuse cu smerenie CR.; 4. a unelti: ce face ce drege; 5. a pune arome in bucate: a drege un sos cu lamaie; 6. a da cu dresuri; 7. a turna vin: dregea singur vin dulce ’n pahar AL.; 8. a falshifica vinul. [Vechiu rom. derege a indrepta («spre tine’mi deregi pashii» Dosofteiu) = lat. DIRIGERE: in limba moderna sensul s’a restrans la a indrepta ceva stricat].