DRÉGE dreg vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la obiecte) A face la loc a aduce in stare buna a repara a indrepta. Cuptorul cred k e in buna stare. Buna. La dres meshterul. SADOVEANU P. M. 246. Cum vezi miam luat shi pushca... Ma duc la lacatush so dreg. CAMIL PETRESCU B. 127. (Absol.) Meshterul strica shi drege de frica se spune despre un lucrator prost. ◊ Expr. Ashi drege glasul (sau vocea) = ashi indeparta ragusheala tushind ushor inainte de a vorbi sau de a cinta. Cintaretzii... ishi dresera glasurile tushind in chip felurit. SADOVEANU F. J. 28. Ei ei! deacum dregetzi «voacea» shi descurcate mai Trasne daca potzi. CREANGA A. 88. Tushi spre ashi drege glasul. NEGRUZZI S. I 8. (Poetic) Pasareleleshi dreg glasul prin hugeagul de sub lunca. ALECSANDRI O. 175. Ashi drege gustul = a minca sau a bea ceva pentru a face sa dispara gustul rau al unor alimente consumate mai inainte. A drege busuiocul v. busuioc. ◊ Refl. pas. Ceasornicul acesta nu se mai poate drege. ♦ Refl. (Despre vreme; in opozitzie cu strica) A se indrepta a se imbunatatzi. O geana de se ivea pe cer inima i senveselea poate poate sa drege vremea. La TDRG. ♦ (In sens moral; construit adesea cu pronumele «o» cu valoare neutra) A indrepta a repara o gresheala o nedreptate. Titu observa deceptzia tovarashului sau de drum i parea rau k ia sfarimat o sperantza shi nu shtia cum so dreaga. REBREANU R. I 161. Desigur a voit so dreaga sa ma inshele. DELAVRANCEA H. T. 73. Natzio frinta k tziam dreso! se zice cind cineva vrind sa indrepte o gresheala spune sau face o prostie. Natzio frinta k tziam dreso! Dintro pareche de boi... am ramas co punga goala. CREANGA P. 44. 2. (Cu privire la o persoana) A intrema a inviora a restabili a intari. Astai doctorul... Te drege el. CAMIL PETRESCU T. I 175. Injura cind rachiul era bun shil dregea injura cind nu era bun shi nul dregea. C. PETRESCU I. II 53. La munte doar traiesc [tzaranii] mai multzumitzi k au aer curat apa limpede care le mai drege fatza. La TDRG. ♦ (Cu privire la inima suflet) A alina a linishti a ushura a vindeca. Cintami mindro cinticul Sami mai dreaga sufletul! POP. la ODOBESCU S. I 207. Sami dai o floricea Dar mio da cu mina ta K sami dreaga inima. ALECSANDRI P. P. 150. 3. A face a aranja a ticlui a pune la cale. Ei cum o dresaram noi mai apuca hatzurile mai iao prin shantz ajunseram aproape de piatza. PREDA I. 82. Ceai sa spui Gherasime? Apai zise pescarul dupa ce se scarpina putzin la ureche am so dreg asha: Prea cinstite... domnule. STANOIU C. I. 83. [In] urmatzi ramin toate astfel cum sint de dregi Oricit ai dregen lume. EMINESCU O. I 64. ◊ Expr. A face shi a drege = a face asha incit sa iasa bine la capat a pune ceva la cale; a lucra a trebalui; (ironic) a se afla in treaba a meshteri. De o luna tot la curte dregeam shi faceam cite toate shi un craitzar numi dase. DEMETRIUS V. 85. Tot orashul... se intreaba ce tot faci ce tot dregi de te inchizi mereu singur in casa. SEBASTIAN T. 286. Cea facut el cea dres k fetei shi lui Ipate au inceput a le sfirii inima unul dupa altul. CREANGA P. 167. ♦ (Regional; ironic amenintzator) A pune pe cineva la locul lui al invatza minte ai veni de hac. Astfel incaput pe mina a oricarui te va drege Releor zice k sint toate cite nu vor intzelege. EMINESCU O. I 134. Ei! lasa fa k teoi drege eu. ALECSANDRI T. 274. Las’k mi teoi drege eu Cind a veni birul greu. id. P. P. 250. ♦ A falsifica. (Atestat in forma regionala direge) Rachiul insa era dires cum mai bine shi ei sau imbatat cuc shi pe urma au shi adormit. SBIERA P. 256. 4. A asheza a rindui a pune in ordine. Atuncea au gasit vreme shi logofatul de iau dres [pe boieri] dupa cum se cade (= dupa rang). KOGALNICEANU la TDRG. ♦ (Cu privire la foc) A face sa arda mai bine a potrivi a atzitza. Deo parte pe un scaunash cu trei picioare roshie la fatza shi asudata shedea femeia cu un batz mare in miini cu care dregea focul. SHEZ. I 60. 5. (Uneori construit cu prep. «cu») A potrivi gustul unei mincari punind in ea smintina oua sau diferite condimente. Lica Cartojan... dadu sa intzeleaga gazdei k tuturor lear prinde teribil de bine un borsh de gaina dres cu smintina. C. PETRESCU I. II 143. 6. A da cu dresuri cu suliman (pe obraz) a sulemeni; a ferchezui a dichisi. Ishi dregea obrazul la fiecare sfert de ceas. PAS Z. I 90. Casierul ishi drese mustatzile seci in dreptul nasului. STANOIU C. I. 117. Au uriciosul obicei de ashi drege obrazul cu suliman shi ashi boi sprincenele cu nucushoara arsa. ALECSANDRI P. P. 128. ♦ A indrepta a(shi) potrivi o haina o gateala. Ian sami mai dreg fiongu de la testemel. ALECSANDRI T. I 343. 7. (Invechit shi regional) A turna vin sau alte bauturi in pahare a umple paharele. Sa vie cuparul shi pivnicerul sami dreaga un pocal de vin. SADOVEANU D. P. 126. ◊ Absol. Paharniceii dresera la totzi prin pahare. ODOBESCU S. I. 78. Pe linga parete sta ashezate in rind mai multe ulcioare pintecoase pline de vin de Odobeshti shi de Cotnar shi la spatele fieshtecaruia boier dvorea cite o sluga care dregea. NEGRUZZI S. I. 151. Variante: (Transilv. shi Mold.) dirége (BENIUC V. 51 SBIERA P. 5 RETEGANUL P. IV 21) (invechit shi popular) derége (JARNÍKBIRSEANU D. 74) vb. III.