CAP¹ (I III) capete s. n. (II) capi s. m. I. S. n. 1. Extremitatea superioara a corpului omenesc sau cea anterioara a animalelor alcatuita din cutia craniana shi legata de trunchi prin gat. ◊ Loc. adv. Din cap panan picioare = de sus pana jos in intregime cu desavarshire. Cu noaptean cap = disdedimineatza. (Pana) peste cap = extrem de... exagerat de... Cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus mai deshtept mai reushit mai bine. Cu capul plecat = rushinat umilit invins. Pe dupa cap = pe dupa gat la ceafa. Loc. adj. (Fam.) Batut (sau cazut) in cap = tampit prost. ◊ Expr. A se da peste cap = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva a face imposibilul. A da (pe cineva) peste cap = a tranti (pe cineva) la pamant; a da jos dintro situatzie a dobori a invinge. A da peste cap (paharul bautura etc.) = a inghitzi dintrodata contzinutul unui pahar al unei cani etc. A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor a ideilor a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede superficial de mantuiala. A scoate capul in lume = a ieshi intre oameni in societate. A nushi (mai) vedea capul de... sau a nu shti undei sta sau undei este capul = a nu shti ce sa mai faca a fi copleshit de... Ashi pierde capul = a se zapaci. A nu mai avea unde sashi puna capul = a ajunge fara adapost pe drumuri sarac. A da din cap = a clatina capul (in semn de aprobare de refuz etc.). A da (cuiva) la cap = a lovi; a omori; a ataca cu violentza pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). A umbla cu capul in traista = a fi distrat neatent. A se da cu capul de totzi peretzii (sau de peretzi) = a fi cuprins de disperare sau de necaz a regreta o gresheala facuta. Ashi lua (sau a apuca) lumea in cap = a pleca departe parasindushi casa locul de origine shi ratacind prin lume. Ashi pleca capul = a se simtzi rushinat umilit; a se declara invins a se supune. Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. A cadea (sau a veni a se sparge etc.) pe (sau de in) capul cuiva (o situatzie neplacuta un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplaceri shi necazuri al lovi o nenorocire. A cadea pe capul cuiva = a sosi pe neashteptate la cineva (creandui neplaceri deranj). A sta (sau a shedea a se tzine) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a starui fara incetare pe langa cineva. A shedea (sau a sta) pe capul cuiva = a sta pe langa sau la cineva (creandui neplaceri plictisindul etc.). A se duce de pe capul cuiva = a lasa pe cineva in pace. (Reg.) A nu shti (sau a nu avea) ceshi face capului = a nu mai shti ce sa faca pentru a ieshi dintro situatzie grea. ◊ Cap de familie = barbatul care exercita puterea maritala shi parinteasca; p. gener. orice persoana care asigura mijloacele necesare traiului unei familii shi o reprezinta juridic. ◊ Cap de expresie = portret in care artistul face un studiu amanuntzit al expresiei unui sentiment pe trasaturile chipului omenesc. ♦ (La fotbal) Lovire a mingii cu capul. ♦ Cap de bour = nume sub care sunt cunoscute primele serii de marci poshtale romaneshti avand pe ele capul unui bour. ♦ Parte a monedei care se afla imprimat capul unei persoane. ♦ Parul capului. 2. Capatai; capataiul patului. 3. Individ ins. Cate 5 lei de cap. ◊ Expr. Pe capete = care mai de care in numar foarte mare pe intrecute. Cate capete atatea pareri exprima o mare divergentza de opinii. 4. Minte gandire judecata; memorie. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu cap = (in mod) inteligent deshtept. Fara cap = (in mod) necugetat. Loc. adj. Cu scaun la cap = cu judecata dreapta; cuminte. ◊ Expr. A fi bun (sau ushor) la (ori de) cap sau a avea cap ushor = a fi deshtept. A fi greu (sau tare) de cap ori a avea cap greu = a pricepe cu greutate; a fi prost. A nu(i) intra (cuiva) in cap = a nu putea pricepe (ceva). Ai ieshi (cuiva ceva) din cap = a nui mai sta gandul la...; a uita. A nui mai ieshi (cuiva ceva) din cap = al stapani mereu (acelashi gand) a nu putea uita. Ai sta capul la... = a se gandi la... Ashi bate (sau ashi framanta ashi sparge ashi sfarama etc.) capul = a se gandi a se stradui pentru a solutziona o problema. Ai deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) sa intzeleaga ceva a lamuri (pe cineva). A fi (sau a ramane a umbla etc.) de capul sau = a fi (sau a ramane etc.) liber independent nesupravegheat. A face (ceva) din (sau de) capul sau = a face (ceva) fara a se consulta cu altcineva. A intoarce (sau a suci a invarti) capul cuiva = a face pe cineva sashi piarda dreapta judecata; a zapaci; a face pe cineva sa se indragosteasca. A nu avea cap sa... = a nu avea posibilitatea sa... a nu putea sa... ♦ (Jur.) Cap de acuzare = motiv care se intemeiaza acuzarea. 5. (Inv.) Viatza. A plati cu capul. ♦ (Astazi in expr.) Odata cu capul sau in ruptul capului = cu niciun pretz niciodata. Ashi face de cap = a face ceva ce poate sai primejduiasca viatza; a face nebunii. 6. Compuse: a) (Entom.) capdemort sau capulluiAdam = striga; b) (Bot.) capdecocosh = dulcishor; capulsharpelui = planta erbacee acoperita cu peri aspri shi cu flori roshii k sangele dispuse in spice simple (Echium rubrum); c) capulbalaurului = o parte a constelatziei balaurului. II. S. m. Capetenie shef conducator. ♦ Initziator. III. S. n. 1. Varf (al unui obiect). ♦ Extremitate proeminenta a unui dispozitiv instrument etc. sau a unui element dintrun sistem. ♦ Obiect mecanism sau dispozitiv asemanator cu un cap¹ (I 1) folosit in diverse scopuri tehnice. 2. Partea extrema cu care incepe sau sfarsheshte ceva. ◊ Cap de pod = loc aflat pe teritoriul inamic dincolo de un curs de apa de un defileu etc.; p. ext. fortzele armate care ocupa acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor shi a mijloacelor de lupta. ◊ Loc. adv. Cap la (sau in) cap = cu partzile extreme alaturate. ◊ Expr. Cap de tzara = margine de tzara; hotar. Nui (un) cap de tzara = nui nimic grav nicio nenorocire. A sta (sau a shedea a se ridica) in capul oaselor = a se ridica stand in pat a sta in shezut. 3. Partea de dinainte; inceput frunte. In capul coloanei. ◊ Cap de an (sau de saptamana de iarna etc.) = inceputul unui an (sau al unei saptamani etc.). Cap de coloana = persoana sau grupul care sta in fruntea coloanei. Cap de afish (sau cap de lista) = primul nume dintro lista de persoane afishate in ordinea valorii lor. ◊ Loc. adv. In cap de noapte sau in capul noptzii = dupa ce sa intunecat bine. Din (sau de la) cap = de la inceput de la inceputul randului. Din capul locului = inainte de a incepe ceva; de la inceput. ♦ Partea principala mai aleasa (a ceva). ◊ Expr. Capul mesei = locul de onoare la masa. 4. Partea de jos sau dindarat a unui lucru; capat; (cu sens temporal) sfarshit. ◊ Expr. A o scoate la cap = a sfarshi (cu bine). Ai da de cap = a rezolva; a invinge a razbi. In cap = (dupa numerale) exact intocmai. 5. Bucatzica rupta dintrun obiect; p. ext. lucru de mica importantza. ◊ Expr. Niciun cap de atza = absolut nimic. Pana la un cap de atza = tot. 6. (In sintagma) Cap magnetic = dispozitiv utilizat pentru inscrierea citireapreluarea sau shtergerea informatziei inscrise pe banda caseta disc sau tambur magnetic. Lat. caput (II) dupa fr. chef.

cap¹ [At: COD. VOR. 92/13 / Pl: ~ete sn ~i sm / E: ml caput] 1 sn Extremitatea superioara a corpului omenesc sau cea anterioara a animalelor unde se afla creierul principalele organe de simtz shi orificiul bucal Si: capatzana glava harca scafarlie troaca tzeasta (arf) bostan dovleac oala sfecla. 2 sn (ilav) Din ~ pana in picioare In intregime. 3 sn (Ilav) Cu noaptean ~ Disdedimineatza. 4 sn (Ilav) (Pana) peste ~ Extrem de. 5 sn (Ilav) Cu un ~ mai sus (Cu mult) mai mult mai deshtept mai bine. 6 sn (Ilav) Cu ~ul plecat Rushinat. 7 sn (Ial) Umilit. 8 sn (Ial) Invins. 9 sn (Ilav) Pe dupa ~ Pe dupa gat pe ceafa. 10 sn (Fam; ila) Batut in ~ Tampit. 11 sn (Ie) A se da peste ~ A face tumbe. 12 sn (Iae) A face eforturi deosebite pentru a realiza ceva a face imposibilul. 13 sn (Ie) A da (pe cineva) peste ~ A tranti (pe cineva) la pamant. 14 sn (Iae) A da jos (pe cineva) dintro situatzie Si: a dobori a invinge. 15 sn (Ie) A da peste ~ (paharul bautura etc.) A inghitzi dintro data contzinutul unui pahar al unei cani etc. 16 sn (Ie) A da (ceva) peste ~ A schimba cu totul ordinea lucrurilor a ideilor a unui program stabilit etc. 17 sn (Iae) A lucra repede superficial de mantuiala. 18 sn (Ie) A scoate ~ul in lume A ieshi intre oameni in societate. 19 sn (Ie) A nushi mai vedea ~ul de... sau a nu shti undei sta sau undei este ~ul A nu shti ce sa faca a fi copleshit de... 20 sn (Ie) Ashi pierde ~ul A se zapaci. 21 sn (Ie) A nu mai avea unde sashi puna ~ul A ajunge fara adapost pe drumuri sarac. 22 sn (Ie) A da din ~ A clatina capul (1) in semn de aprobare de refuz etc. 23 sn (Ie) A da cuiva la ~ A lovi. 24 sn (Iae) A omori. 25 sn (Iae) A ataca cu violentza pe cineva. 26 sn (Iae) A distruge pe cineva (cu vorba sau cu scrisul). 27 sn (Ie) A umbla cu ~ul in traista A fi distrat neatent. 28 sn (Ie) A se da cu ~ul de (totzi) peretzii A fi cuprins de disperare sau de necaz. 29 sn (Iae) A regreta o gresheala facuta. 30 sn (Ie) Ashi lua lumea in ~ A pleca departe parasindushi casa locul de origine shi ratacind prin lume. 31 sn (Ie) Ashi pleca ~ul A se da invins. 32 sn (Iae) A se simtzi rushinat umilit. 33 sn (Ie) Vai de ~ul Iui (sau haram) de ~ul lui Vai de el. 34 sn (D. o situatzie neprevazuta un necaz etc. ie) A cadea (sau a veni a se sparge etc.) pe (sau de in) ~ul cuiva A veni asupra cuiva tot felul de neplaceri shi necazuri al lovi o nenorocire. 35 sn (Ie) A cadea pe ~ul cuiva A sosi pe neashteptate la cineva (creandui neplaceri deranj). 36 sn (Ie) A sta (sau a shedea a se tzine) de ~ul cuiva sau a se pune pe ~ul cuiva A starui fara incetare pe langa cineva. 37 sn (Ie) A se duce de pe ~ul cuiva A lasa pe cineva in pace. 38 sn (Reg; ie) A nu shti (sau a nu avea) ceshi face ~ului A nu mai shti ce sa faca pentru a ieshi dintro situatzie grea. 39 sn (Inv; ie) A lega in ~ A lua de nevasta. 40 sn (Inv; ie) A ridica ~ul A se rascula. 41 sn (Ie) A i se urca (sau sui sari) cuiva in ~ Ashi lua o indrazneala prea mare. 42 sn (Ie) A se punen ~ (shin cur) A face tot posibilul. 43 sn (Ie) A fi ~ taiat (cineva) A fi leit cineva a avea o mare asemanare. 44 sn (Ie) A (nu)l durea ~ul A (nu)i pasa a (nu) fi ingrijorat. 45 sn (Ie) Ashi vari ~ul la... A intra la stapan. 46 sn (Ie) Ashi vari ~ul (teafar) sanatos sub Evanghelie A se insura. 47 sn (Iae) A se pune sub ordinele altuia. 48 sn (Inv; iae) A se baga singur fara a fi nevoie intro incurcatura. 49 sn (Ie) Ashi lega ~ul de cineva A se casatori. 50 sn (Reg; ie) Ashi lua ~ul in poale A o lua la fuga. 51 sn (Ie) A umbla cu ~ul intre urechi (sau in sac) A nu fi atent. 52 sn (Ilav) Cu ~ul mare Capos. 53 sn (Ial) Ametzit de bautura Si: beat. 54 sn (Ie) Al duce (sau al taia) pe cineva ~ul A se pricepe. 55 sn (Ilav) Cu (scaun la) ~ Cu intzelepciune. 56 sm (Is) ~ de familie Barbatul care reprezinta puterea familiala shi parinteasca. 57 sm (Pgn; ias) Orice persoana care procura mijloacele necesare traiului unei familii shi o reprezinta juridic. 58 sn (Is) ~ de expresie Portret in care artistul face un studiu amanuntzit al expresiei unui sentiment pe trasaturile chipului omenesc. 59 sn (Fbl) Lovire a mingii cu capul (1). 60 sn (Is) ~ de bour Primele serii de marci poshtale romaneshti avand pe ele capul (1) unui bour. 61 sn (Pm) Parte a monedei care are imprimat un chip. 62 sn (Prc) Parul capului (1). 63 sn Capatai (1). 64 sn (D. oameni) Individ. 65 sn (D. animale) Bucata. 66 sn Impozit. 67 sn Suma (in bunuri) posedata sau datorata Cf: capital¹ (1). 68 sn (Ie) A indoi ~etele A dubla suma capitalul¹ (9) investit. 69 sn (Ie) Ashi scoate din ~ete A fi rasplatit pentru osteneala. 70 sn (Ilav) Pe ~ete Care mai de care pe intrecute. 71 sn (Ial) In numar foarte mare. 72 sn (Ie) Cate ~ete atatea pareri Exprima o mare divergentza de opinii. 73 sn (Pm) Minte. 74 sn (Pm) Memorie. 75 sn (Ilav; ila) Cu ~ (In mod) inteligent. 76 sn (Ilav; ila) Fara ~ (In mod) necugetat. 77 sn (Ie) A fi bun (sau ushor) la (sau de) ~ sau a avea ~ ushor A fi deshtept. 78 sn (Ie) A fi greu (sau tare) de ~ sau a avea ~ greu A pricepe cu greutate a fi prost. 79 sn (Ie) A nui intra cuiva in ~ A nu putea pricepe ceva. 80 sn (Ie) Ai ieshi (cuiva ceva) din ~ A nui mai sta gandul la... Si: a uita. 81 sn (Ie) A nui mai ieshi (cuiva ceva) din ~ Al stapani mereu (acelashi gand) a nu putea uita. 82 sn (Ie) Ai sta ~ul la... A se gandi la... 83 sn (Ie) Ashi bate (sau ashi framanta ashi sparge ashi sfarama etc.) ~ul A se gandi a se stradui spre a solutziona o problema. 84 sn (Ie) Ai deschide (cuiva) ~ul A face pe cineva sa intzeleaga ceva Si: a lamuri. 85 sn (Ie) A fi (sau a ramane a umbla etc.) de ~ul sau A fi (sau a ramane etc.) liber independent nesupravegheat. 86 sn (Ie) A face (ceva) din (sau de) ~ul sau A face (ceva) fara a se consulta cu nimeni. 87 sn (Ie) A intoarce (sau a suci a invarti etc.) ~ul cuiva A face pe cineva sashi piarda dreapta judecata. 88 sn (Iae) A zapaci. 89 sn (Iae) A face pe cineva sa se indragosteasca. 90 sn (Ie) A face cuiva ~ul calendar A umple cuiva capul cu multe probleme obligatzii etc. 91 sn (Ie) A nu avea ~ sa... A nu avea posibilitatea sa... 92 sn Motiv pricina. 93 sn (Jur; is) ~ de acuzare Motiv care se intemeiaza acuzarea. 94 sn (Ie) A plati cu ~ul A plati cu viatza. 95 sn (inv; ie) Ashi pune ~ul (la mijloc) Ashi pune viatza in primejdie. 96 (Inv; iae) A garanta cu viatza. 97 sn (Inv; iae) A se prapadi. 98 sn (Ie) Ashi aduce ~ul (sau ~etele) la (sau sub) A se pune sub ascultarea sau sub scutul cuiva. 99 sn (Ie) A se apuca pe ~ A se jura pe viatza. 100 sn (Ilav) O data cu ~ul sau in ruptul ~ului Cu nici un pretz. 101 sn (Ie) Ashi face de ~ A face ceva ce poate sai primejduiasca viatza. 102 sn (Iae) A face nebunii. 103 sn (Ie) A face cuiva de ~ sau a pune ~ul cuiva A omori pe cineva. 104 sn (Ie) A nu avea ~ (shi chip sau shi Dumnezeu) sa... sau de... A nu fi in stare a nu avea posibilitatea. 105 sn (Ent; Ic) ~demort sau ~ul Iui Adam Striga (Acherontia athropos). 106 sn (Ic) ~ulcerbului BoulluiDumnezeu (Luconus cervus). 107 sn (Ic) ~dedelfin sau ~demops Specie bizara de shalau cu oasele frontale incovoiate de la mijloc shi latzite nedefinita mai indeaproape. 108 sn (Ic) ~sec Peshte nedefinit mai indeaproape. 109 sn (Ic) ~intortocat sau capuntoarce Capantortura. 110 sn (Bot; reg; ic) ~ulariciului ~ulsharpelui ~ulveveritzei ~ul viperei ~decocosh Planta erbacee acoperita cu peri aspri shi cu flori roshii k sangele dispuse in spice simple (Echium rubrum). 111 sn (Bot; reg; ic) ~ulcalugarului Planta din familia compozitelor (Leontodon autumnalis). 112 sn (Bot; reg; iae) SHovar (Sparganium ramosum). 113 sn (Bot; reg; iae) Brusture (Arctium lappa). 114 sn (Bot; reg; ic) ~decocosh Dulcishor (Hedysarum hedysaroides). 115 sn (Bot; reg; ic) ~ulcainelui Gura leului (Anthirrhinum majus). 116 sn (Bot; reg; ic) ~ulcucului Carciumarese (Zinnia elegans). 117 sn (Bot; reg; ic) ~uldracului ~ulpopii Trifoi (Trifolium pratense). 118 sn (Bot; reg; ic) ~ulturcului Vatamatura (Anthyllis vulneraria). 119 sn (Bot; reg; ic) ~ulsharpelui Coadavacii (Echium altissimum). 120 sn (Glg; ic) ~desharpe Fosile terebratule. 121 sn (Is) ~ul balaurului O parte din constelatzia balaurului. 122 sm Conducator. 123 sm Initziator. 124 sm (Is) ~ul rautatzilor Initziatorul organizatorul dezordinilor. 125 sm (Is) ~ul legii Preot. 126 sn Varf al unui obiect. 127 sn Extremitate proeminenta a unui dispozitiv instrument etc. sau a unui element dintrun sistem. 128 sn Obiect mecanism sau dispozitiv asemanator cu un cap¹ (1) folosit in diverse scopuri tehnice. 129 sn Partea extrema cu care incepe sau se sfarsheshte ceva. 130 sn (Nav; is) ~ magnetic Unghiul format de directzia de navigatzie cu directzia nordului magnetic. 131 sn (Nav; is) ~ compas Unghiul obtzinut din capul (130) magnetic facand corectziile necesare datorate deviatziei compasului shi derivei date de vant. 132 sn (Inv) Capitel de coloana Si: bashli capitel capatai (19) capetzea². 133 sn (Is) ~ul pieptului Partea de sus a sternului unde incepe pieptul. 134 sn Partea de deasupra a scaunoaiei cu care se strange doaga Si: (reg) broasca capatzana (5) ceacaie cioc ciochie clobantz. 135 sn Partea de dinainte a scaunului dulgherului Si: capatzana (5) frunte. 136 sn Falcile cleshtelui. 137 sn Partea de sus a jugului. 138 sn Partea subtzire shi rotunda de la extremitatea osiei carului. 139 sn Inceputul urzelii. 140 sn Fructul maciulia macului. 141 sn Speteaza de deasupra pusa orizontal a zmeului. 142 sn Izvorul obarshia unui rau. 143 sn (Is) ~ de pod Loc aflat pe teritoriul inamic dincolo de un curs de apa de un defileu etc. 144 sn (Pex; ias) Fortzele armate care ocupa acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor shi mijloacelor de lupta. 145 sn (Ilav) ~ la (sau in) ~ Cu partzile extreme alaturate. 146 sn (Ilav) Din ~ in ~ De la inceput pana la sfarshit. 147 sn (Is) ~ de tzara Margine de tzara Si: hotar. 148 sn (Ie) Nui un ~ de tzara Nui nimic grav nici o nenorocire. 149 sn (Ie) A sta (sau a shedea a se ridica etc.) in ~ul oaselor A se ridica stand in pat a sta in shezut. 150 sn Partea de dinainte Si: frunte inceput. 151 sn (Is) ~ de an (sau de saptamana iarna etc.) inceputul unui an (sau al unei saptamani etc.) 152 sm (Is) ~ de coloana Cel care sta in fruntea coloanei. 153 sn (Is) ~ de afish (sau de lista) Primul nume dintro lista de persoane afishate in ordinea valorii lor. 154 sn (Ilav) In ~ de noapte sau in ~ul noptzii Dupa ce sa intunecat bine. 155 sn (Ilav) Din (sau de la) ~ De la inceput de la inceputul randului. 156 sn (Ilav) Din ~ul locului Inainte de a incepe ceva. 157 sn (Ial) De la inceput. 158 sn Partea principala mai aleasa a unui lucru. 159 sn (Is) ~ul mesei (sau al bucatelor) Locul de onoare la masa. 160 sn Partea de jos sau din spate a unui lucru Si: capat capatai (22) (cu sens temporal) sfarshit. 161 sn (Ie) A o scoate la ~ A sfarshi (cu bine). 162 sn (Ie) Ai da de ~ A rezolva. 163 sn (Iae) A invinge. 164 sn (Ilav) In ~ (Dupa numerale) Exact fix intocmai. 165 sn Bucatzica rupta dintrun obiect Si: capatai capetzel (2) muc. 166 sn (Pex) Lucru de mica importantza. 167 sn (Ilav) Nici un ~ de atza Absolut nimic. 168 sn (Ilav) Pana la un ~ de atza Absolut tot. 169 sn (Is) ~ magnetic Transductor electromagnetic care transforma variatziile de semnal magnetic in variatzii de flux magnetic sau invers folosit pentru operatzii de inregistrare redare shi shtergere la magnetofoane. 170 sn (Inv) Capitol (1). 171 sn (Reg; la parastas sau la inmormantari) Noua colaci shi o paine cu coliva pe ea Si: capetzel (3). 172 sn (Is) ~ mare Testicule mari la un nounascut. 173 (Alh; is) ~ mort Ramashitze din alambic. 174 sn (Is) ~ de negru Varietate de varza roshie foarte productiva cu tulpina scurta capatzana rotunda indesata de culoare roshu inchis (Brassica oier acea).

CAP¹ (I III) capete s. n. (II) capi s. m. I. S. n. 1. Extremitatea superioara a corpului omenesc sau cea anterioara a animalelor unde se afla creierul principalele organe de simtz shi orificiul bucal. ◊ Loc. adv. Din cap panan picioare = de sus pana jos in intregime cu desavarshire. Cu noaptean cap = disdedimineatza. (Pana) peste cap = extrem de... exagerat de... Cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus mai deshtept mai reushit mai bine. Cu capul plecat = rushinat umilit invins. Pe dupa cap = pe dupa gat la ceafa. ◊ Loc. adj. (Fam.) Batut (sau cazut) in cap = tampit prost. ◊ Expr. A se da peste cap = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva a face imposibilul. A da (pe cineva) peste cap = a tranti (pe cineva) la pamant; a da jos dintro situatzie a dobori a invinge. A da peste cap (paharul bautura etc.) = a inghitzi dintro data contzinutul unui pahar al unei cani etc. A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor a ideilor a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede superficial de mantuiala. A scoate capul in lume = a ieshi intre oameni in societate. A nushi (mai) vedea capul de... sau a nu shti undei sta sau undei este capul = a nu shti ce sa mai faca a fi copleshit de... Ashi pierde capul = a se zapaci. A nu mai avea unde sashi puna capul = a ajunge fara adapost pe drumuri sarac. A da din cap = a clatina capul (in semn de aprobare de refuz etc.). A da (cuiva) la cap = a lovi; a omori; a ataca cu violentza pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). A umbla cu capul in traista = a fi distrat neatent. A se da cu capul de totzi peretzii (sau de peretzi) = a fi cuprins de desperare sau de necaz a regreta o gresheala facuta. Ashi lua (sau a apuca) lumea in cap = a pleca departe parasindushi casa locul de origine shi ratacind prin lume. Ashi pleca capul = a se simtzi rushinat umilit; a se da invins a se supune. Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. A cadea (sau a veni a se sparge etc.) pe (sau de in) capul cuiva (o situatzie neplacuta un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplaceri shi necazuri al lovi o nenorocire. A cadea pe capul cuiva = a sosi pe neashteptate la cineva (creandui neplaceri deranj). A sta (sau a shedea a se tzine) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a starui fara incetare pe langa cineva. A shedea (sau a sta) pe capul cuiva = a sta pe langa sau la cineva (creandui neplaceri plictisindul etc.). A se duce de pe capul cuiva = a lasa pe cineva in pace. (Reg.) A nu shti (sau a nu avea) ceshi face capului = a nu mai shti ce sa faca pentru a ieshi dintro situatzie grea. ◊ Cap de familie = barbatul care reprezinta puterea familiala shi parinteasca; p. gener. orice persoana care procura mijloacele necesare traiului unei familii shi o reprezinta juridic. ◊ Cap de expresie = portret in care artistul face un studiu amanuntzit al expresiei unui sentiment pe trasaturile chipului omenesc. ♦ (La fotbal) Lovire a mingii cu capul. ♦ Cap de bour = nume sub care sunt cunoscute primele serii de marci poshtale romaneshti avand pe ele capul unui bour. ♦ Parte a monedei care are imprimat un chip. ♦ Parul capului. 2. Capatai; capataiul patului. 3. Individ ins cap. Cate 5 lei de cap. ◊ Expr. Pe capete = care mai de care in numar foarte mare pe intrecute. Cate capete atatea pareri exprima o mare divergentza de opinii. 4. Minte gandire judecata; memorie. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu cap = (in mod) inteligent deshtept. Fara cap = (in mod) necugetat. ◊ Loc. adj. Cu scaun la cap = cu judecata dreapta; cuminte. ◊ Expr. A fi bun (sau ushor) la (sau de) cap sau a avea cap ushor = a fi deshtept. A fi greu (sau tare) de cap sau a avea cap greu = a pricepe cu greutate; a fi prost. A nu(i) intra (cuiva) in cap = a nu putea pricepe (ceva). Ai ieshi (cuiva ceva) din cap = a nui mai sta gandul la...; a uita. A nui mai ieshi (cuiva ceva) din cap = al stapani mereu (acelashi gand) a nu putea uita. Ai sta capul la... = a se gandi la... Ashi bate (sau ashi framanta ashi sparge ashi sfarama etc.) capul = a se gandi a se stradui spre a solutziona o problema. Ai deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) sa intzeleaga ceva a lamuri (pe cineva). A fi (sau a ramane a umbla etc.) de capul sau = a fi (sau a ramane etc.) liber independent nesupravegheat. A face (ceva) din (sau de) capul sau = a face (ceva) fara a se consulta cu altcineva. A intoarce (sau a suci a invarti) capul cuiva = a face pe cineva sashi piarda dreapta judecata; a zapaci; a face pe cineva sa se indragosteasca. A nu avea cap sa... = a nu avea posibilitatea sa... a nu putea sa... ♦ (Jur.) Cap de acuzare = motiv care se intemeiaza acuzarea. 5. (Inv.) Viatza. A plati cu capul. ♦ (Astazi in expr.) Odata cu capul sau in ruptul capului = cu nici un pretz niciodata. Ashi face de cap = a face ceva ce poate sai primejduiasca viatza; a face nebunii. 6. Compuse: a) (Entom.) capdemort sau capulluiAdam = striga; b) (Bot.) capdecocosh = dulcishor; capulsharpelui = planta erbacee acoperita cu peri aspri shi cu flori roshii k sangele dispuse in spice simple (Echium rubrum); c) capulbalaurului = o parte a constelatziei balaurului. II. S. m. Capetenie shef conducator. ♦ Initziator. III. S. n. 1. Varf (al unui obiect). ♦ Extremitate proeminenta a unui dispozitiv instrument etc. sau a unui element dintrun sistem. ♦ Obiect mecanism sau dispozitiv asemanator cu un cap¹ (I 1) folosit in diverse scopuri tehnice. 2. Partea extrema cu care incepe sau sfarsheshte ceva. ◊ Cap de pod = loc aflat pe teritoriul inamic dincolo de un curs de apa de un defileu etc.; p. ext. fortzele armate care ocupa acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor shi a mijloacelor de lupta. ◊ Loc. adv. Cap la (sau in) cap = cu partzile extreme alaturate. ◊ Expr. Cap de tzara = margine de tzara; hotar. Nui (un) cap de tzara = nui nimic grav nici o nenorocire. A sta (sau a shedea a se ridica) in capul oaselor = a se ridica stand in pat a sta in shezut. 3. Partea de dinainte; inceput frunte. In capul coloanei. ◊ Cap de an (sau de saptamana de iarna etc.) = inceputul unui an (sau al unei saptamani etc.). Cap de coloana = cel sau cei care stau in fruntea coloanei. Cap de afish (sau cap de lista) = primul nume dintro lista de persoane afishate in ordinea valorii lor. ◊ Loc. adv. In cap de noapte sau in capul noptzii = dupa ce sa intunecat bine. Din (sau de la) cap = de la inceput; de la inceputul randului. Din capul locului = inainte de a incepe ceva; de la inceput. ♦ Partea principala mai aleasa (a unui lucru). ◊ Expr. Capul mesei = locul de onoare la masa. 4. Partea de jos sau dindarat a unui lucru; capat; (cu sens temporal) sfarshit. ◊ Expr. A o scoate la cap = a sfarshi (cu bine). Ai da de cap = a rezolva; a invinge a razbi. In cap = (dupa numerale) exact intocmai. 5. Bucatzica rupta dintrun obiect; p. ext. lucru de mica importantza. ◊ Expr. Nici un cap de atza = absolut nimic. Pana la un cap de atza = tot. 6. (In sintagma) Cap magnetic = transductor electromagnetic care transforma variatziile unui semnal electric in variatzii de flux magnetic sau invers folosit pentru operatzii de inregistrare redare shi shtergere la magnetofoane. Lat. caput (II) dupa fr. chef (< lat. caput).

CAP¹ (I III) capete s. n. (II) capi s. m. I. 1. Partea superioara a corpului omenesc (la animale partea anterioara) alcatuita din cutia craniana shi fatza (la animale bot) legata de trunchi prin git. V. capatzina tzeasta. Sub cap o mina pui. Dorm colea pe pamint. COSHBUC P. I 230. Ai sami aduci pe stapina acestei cositze; caci de nu undetzi stau talpele itzi va sta shi capul. ISPIRESCU L. 23. Dintro fereastra deschisa se zarea printre oale de flori un cap de fata oachesh shi visator k o noapte de vara. EMINESCU N. 14. La asha cap asha caciula v. caciula. ◊ Fig. Norul negru din capul noptzii incepu a se mishca domol luind felurite forme nedeslushite pina ce se prefacu intrun fel de harmasar aripat avintat in salt naprasnic. SADOVEANU M. C. 94. Martzi dimineatza soarele scoase capul de dupa perdeaua de nouri plumburii. REBREANU R. II 26. ◊ Loc. adv. Din cap pinan picioare = in intregime cu desavirshire; din creshtet pinan talpi. Capitanul de port ras proaspat imbracat in alb din cap pina in picioare shterse ushor cu batista praful de pe scaun. BART E. 35. Dinu i masura pe totzi cu privirea din cap pinan picioare. BUJOR S. 22. Lapushneanu mergea alaturea cu vornicul Bogdan... inarmatzi din cap pina in picioare. NEGRUZZI S. I 138. (Pina) peste cap = prea mult prea destul. Ori (cu) capul de piatra ori (cu) piatra de cap = intrun fel sau intraltul fie ceo fi! Stapine zise atunci calul: deacum inainte ori cu capul de piatra ori cu piatra de cap tot atitai; fii o data barbat shi nutzi face voie rea. CREANGA P. 212. Cu noaptean cap sau (rar) cu ziuan cap = foarte de dimineatza disdedimineatza. Cu noaptea in cap unele carutze rasareau pe creasta shoselei. PREDA I. 135. Ai ieshit deacasa cu ziuan cap. ALECSANDRI T. 259. Cu un cap mai sus = cu mult mai sus. Ceea cel ridica pe Balcescu cu un cap mai sus de orice ideolog al burgheziei este convingerea sa nestramutata in rolul hotaritor al maselor in istorie. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 100. ◊ Expr. A se da peste cap = a face tumbe; fig. a face imposibilul. Broasca se dete de trei ori peste cap shi se facu o zina. ISPIRESCU L. 35. A da (pe cineva) peste cap = a trinti la pamint a rasturna (pe cineva sau ceva); fig. a invinge. In caic sarea SHi pe cel arap il da pesta cap. ALECSANDRI P. P. 117. A da paharul peste cap = a goli paharul dintro singura inghitzitura. A scoate Capul in lume = a ieshi din casa a se arata printre oameni. Navea sa scoata capul in lume Sultanica... k incepeau shushuitul shi ponoasele. DELAVRANCEA S.14. A i se urca (cuiva) la cap = ashi lua indrazneala prea mare a depashi limita normala a deveni infumurat ingimfat. A i se urca (cuiva) in cap = a se obraznici fatza de cineva. A nushi (mai) vedea capul de... sau a nu shti undei sta capul = anu shti ce sa mai faca a fi copleshit de... a nu mai prididi. Numi vad capul de trebi. CREANGA A. 62. Ashi pierde capul = a se. zapaci. A nu avea unde sashi puna capul = a fi fara adapost a fi pe drumuri. A nul durea (nici) capul = a nu fi ingrijorat a nui pasa de ceea ce se poate intimpla. Trecea prin padure fara sal doara macar capul. ISPIRESCU L. 8. A da din cap = a mishca capul in semn de aprobare de refuz de indoiala etc. Da din cap zimbind clipeshte SHi ingina veteranul: «Leoi mai apuca eu oare [stolurile de cucoare] SHi la anul?» IOSIF PATR. 26. A da (cuiva) la cap = a lovi a omori; fig. a ataca (cu vorba sau cu scrisul) a dobori. A umbla cu capul intre urechi (sau in traista) = a umbla guracasca a nu fi cu luareaminte. A se da cu capul de totzi peretzii (sau de peretzi de vatra) = a fi cuprins de desperare sau de ciuda. Vii acasa suparata Te dai cu capul de vatra. JARNÍKBIRSEANU D. 448. A (sau ashi) lua lumean cap = a lasa totul in voia soartei shi a pleca ratacind in lume. Daca nu se tzine de datorie shi il supara pe boier boierul nul mai primeshte in primavara la invoiala asha k tzaranul nu mai are alta de facut decit ori sa moara de foame ori sashi ia lumea in cap. PAS Z. II 26. [Dorul de sorasa] il facu sa paraseasca shi casa shi tot shi sashi ia lumea in cap spre a se duce oriunde va vedea cu ochii. POPESCU B. III 120. Desperat era sa ieie lumea in cap. EMINESCU N. 20. Ashi aprinde paie in cap v. aprinde. Ashi pleca capul = a se da invins a se supune; a simtzi o rushine o umilintza. Oamenii plecara capetele shi ieshira in drum cu umerii putzin incovoiatzi. DUMITRIU N. 26. Cu capul plecat = invins supus; umilit rushinat. Odata mihnit dus pe ginduri cu capul plecat a intrat in odaia masii. CARAGIALE P. 121. A se bate in cap v. bate. (A lua sau a prinde pe cineva) pe dupa cap = (a lua) pe dupa git. Batema doamne sa zac... Cu mindra pe dupa cap. JARNÍKBIRSEANU D. 382. Batut (sau cazut) in cap = (despre oameni) prost. Ashi viri (sau ashi baga ashi pune) capul sanatos sub evanghelie = a se viri de bunavoie intro belea. Nu shtiu la cit mia sta capul cu... = nu shtiu cum o voi scoate la cale cu... Cu omul rosh nu shtiu zau la cit mia sta capul. CREANGA P. 234. (invechit) A ridica cap = a se rascula. Hotarirea... da ridica cap shi sabie impotriva domnului. BALCESCU O. II 309. ♦ Fig. (Luinduse partea pentru intreg) Il rugau sa se lase de a face calatoria aceasta k nu cumva sa mearga la pieirea capului sau. ISPIRESCU L. 4. Am tare multe trebi pe capul meu. CREANGA P. 169. Decit cu urit in casa Mai bine cu boalan casa; De boala bolesc shi scap Dar uritui tot pe cap. JARNÍKBIRSEANU D. 180. ◊ Expr. Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. Bolnava k vai de capul ei. CREANGA P. 286. Har am de capul vostru; de nash fi eu aici atzi patzi voi shi mai rau. CREANGA P. 310. A nu fi nimic de capul cuiva = a fi lipsit de merite de calitatzi; a fi fara capatii. A cadea (sau a veni a se sparge a se intoarce) pe (sau in) capul cuiva = al ajunge pe cineva o nenorocire. Biata mama nu shtie de asta mare urgie ce ia venit pe cap. CREANGA P. 25. Bucurie peste bucurie venea pe capul meu. CREANGA O. A. 49. Inaltzate imparate Pune pace nu te bate Cor cadea pe caputzi toate. JARNÍKBIRSEANU D. 316. A cadea pe capul cuiva = a sosi pe neashteptate la cineva a trage la cineva; (care nare unde sa te gazduiasca). Nu trebuie sa le cadem pe cap bietzilor creshtini. DUMITRU B. F. 148. A sta (sau a se tzine a se lega a se apuca) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a se tzine scai de cineva a nu lasa in pace pe cineva a insista a starui pe linga cineva. Ce te legi de capul meu? CONTEMPORANUL I 852. Toata ziua am stat de capul tatii sami faca... un buhai. CREANGA A. 41. A se duce de pe capul cuiva = a lasa pe cineva in pace. Ducetziva de pe capul meu k miatzi scos peri albi. CREANGA P. 270. Ai da cuiva de cap se zice cind cade pe capul cuiva o belea care le intrece pe celelalte care pune virf la toate. Asta a fost shia trecut; dar acum mia dat alta de cap. RETEGANUL P. II 53. A nu shti (sau a nu avea) ceshi face capului = a nu mai shti ce sa faci a nu avea incotro. Nici nu mai shtiau ce sashi faca capului cu atitea avutzii. DELAVRANCEA S. 241. Pe fiul cel mai mic... nul tragea inima a pleca in petzit. Dara navu ceshi face capului caci latasau il trimetea intruna sa caute a se capatui shi el. ISPIRESCU L. 33. ♦ Parte a monedei care are imprimat un chip. Cap ori pajura? ♦ Parul capului. Cap nepieptanat. ◊ Expr. Ashi pune miinile in cap sau a se lua cu miinile de cap = a se apuca cu miinile de par a turba de necaz de ciuda sau de deznadejde. Auzind vuiet tocmai din casa iese afara shi cind vede aceste ishi pune miinile in cap de necaz. CREANGA P. 261. 2. Capatii. Puse seara la capul fiecarui din ei cite un manunchi de flori. ISPIRESCU L. 20. Ipolit o privea stind la capul ei. NEGRUZZI S. I 60. ♦ Capatiiul patului. Punindul [manunchiul de flori] la capul patului sau se culca shi dormi dusa. ISPIRESCU L. 20. 3. Individ ins om persoana. V. caciula suflet rumin creshtin. Cite 5 lei de cap. ◊ Expr. Pe capete = care mai de care pe intrecute de zor. Se luptara pe capete. ISPIRESCU L. 254. ♦ (La pl.; reminiscentza a timpului cind averea consta mai ales in vite) Capital. Oamenii... erau chematzi acum la banca sa plateasca dobinda shi sa dea shi ceva din capete. STANCU D. 230. Au hotarit amindoi dobinda shi doua soroace pentru capete. GALACTION O. I 177. Am vindut cirezile SHi miam scos capetele. TEODORESCU P. P. 546. ◊ Expr. (Regional) Ashi scoate din capete = a nu ramine in paguba a fi rasplatit pentru osteneala a se razbuna cu prisosintza asupra cuiva. Tu tziai batut joc de mine. Fie k shi eu miam scos din capete. ISPIRESCU L. 283. 4. Minte gindire judecata; memorie. Capul i se limpezea k de racoarea unei diminetzi dupa un somn indestulator shi se simtzea ushor... ushor k un fir de iarba. VLAHUTZA O. A. I 95. Capul tau e de poet shi al lui de oshtean. NEGRUZZI S. 1 64. Nimanui vina nui bag Fara prostului de cap. JARNÍKBIRSEANU D. 180. Unde nu e cap vai de picioare. PANN P. V. II 4. Capul face capul trage = fiecare om suporta consecintzele faptelor sale). ◊ Loc. adj. shi adv. Cu cap = cu multa minte cu judecata deshtept. Barbatul meu e bun la suflet dar se socoate prea cu cap. ALECSANDRI T. 313. Fara cap = necugetat. Cu scaun la cap = cu judecata dreapta logic cuminte. Cei cu scaun la cap se desprindeau din pravalie shi porneau la casele lor. PAS Z. I 34. Expr. A fi bun (sau ushor) la (sau de) cap = a fi deshtept a pricepe ushor. A i greu (sau tare). a (sau de) cap = a fi prost. A fi (sau a umbla) cu capul prin (sau in) nori = a fi zapacit distrat. Ai baga (sau viri cuiva) in cap (ceva) = a face (pe cineva) sa creada (ceva). Cine tzia varit in cap shi una k aceasta? CREANGA P. 194. A nu(i) intra (cuiva ceva) in cap = a nu putea pricepe. A lua in (sau a baga la) cap = a pricepe a tzine minte. FatFrumos lua in cap tot cel invatza gradinarul. ISPIRESCU la TDRG. Ai ieshi (cuiva ceva) din cap = a nui mai sta gindul la... a uita a renuntza. Dar de cind mam maritat Miau ieshit toate din cap. JARNÍKBIRSEANU D. 177. A nui mai ieshi (cuiva ceva) din cap = a nu putea uita ceva al stapini mereu acelashi gind. Al duce (sau al taia pe cineva) capul = a se pricepe la ceva. E bun de astea... il taie capul. BASSARABESCU V. 9. Au inceput a vorbi care ce shtia shi cum i ducea capul. CREANGA P. 232. Al duce capul la... = ai sta mintea la... a se tzine de... ai trece prin minteai da in gind sa... Mai bine k al nostru nu poate vorbi shi nul duce capul cape altzii... la atitea iznoave. CREANGA P. 78. Ai sta capul la... = ai sta mintea (sau gindul) la... a se gindi la... Capui sta la sarutat. COSHBUC P. I 89. Ashi bate (sau ashi framinta ashi sparge) capul = ase gindi mult intens la ceva. Ai deschide (cuiva) capul = al face sa intzeleaga (sau sa vada) ceva. Ii deschise capul shil facu sa priceapa cum merg lucrurile prin orashe. ISPIRESCU la TDRG. A fi cu (sau a face cuiva) capul calindar v. calendar. A fi (sau a ramine a umbla etc.) de capul sau = a fi (sau a ramine etc.) liber independent necontrolat. Mama... ne lasa... de capul nostru. SAHIA N. 48. Am ramas libera de capul meu. ALECSANDRI T. I 312. A face (ceva) de (sau din) capul sau = a face (ceva) fara a consulta pe altul cum se pricepe el singur. Femeie nepriceputa! Ceai facut? De tea invatzat cineva rau tzia priit; iara deai facuto din capul tau rau cap ai avut! CREANGA P. 88. Las’ sa fie rau nu bine K nam ascultat de nime Ciam facut de capul meu. JARNÍKBIRSEANU D. 218. A intoarce capul cuiva = a face pe cineva sashi piarda dreapta judecata al zapaci. A avea cap sa... = a se gindi sa... ai trece prin minte sa...; (in constructzii negative) a nu fi in stare sa... Mult ma mir de tine ce cap ai sa vii aici. RETEGANUL P. V. 40. ♦ (In constructzii cu verbul «a avea») Posibilitate mod. Nam cap shi chip pe totzi sai spui. COSHBUC P. I 151. Nai cap sa traieshti de raul lor! ALECSANDRI T. I 171. Avea cineva cap sa treaca peaici fara sa fie jafuit batut shi omorit? CREANGA P. 119. ♦ (Jur.) Cap de acuzare = motiv care se intemeiaza acuzarea. 5. (Invechit) Viatza. Se poate sa le ierte capetele... murmurau cei care judecau imprejurarea. SADOVEANU Z. C. 169. ◊ Primejdie de cap = primejdia vietzii. ◊ (Azi in expr.) Ashi pune capul (la mijloc) = ashi pune viatza in joc sau in primejdie; a garanta cu viatza sa pentru cineva. Sami pun capul pentruo Lina Sa ma fac un om pribag! COSHBUC P. I 50. Parca despre asta miash pune capul la mijloc. CREANGA P. 170. O data cu capul = cu nici un pretz nici mort. Nu deschide o data cu capul! CARAGIALEO.I 99. Sa ma las de Bucureshti!... O data cu capul! deoi shti k moi duce pe jos valvirtej pinin capitala. ALECSANDRI T. I 278. In (sau dea) ruptul capului = cu primejdia vietzii chiar daca shiar pierde viatza; (cu sens atenuat) cu nici un pretz de loc. Nu se astimpara nici in ruptul capului. CREANGA P. 217. A face cuiva de cap sau a pune capul cuiva = ai face cuiva de petrecanie al pierde al omori. Ashi face de cap = a face ceva ce poate sai primejduiasca viatza sau sal nenoroceasca; (cu sens atenuat) a face blestematzii nebunii. Eshti un netot tzie capul prost SHitzi faci de cap Ioane! COSHBUC P. I 148. Poate sa mai doarma cineva de raul nebunelor istor de privighetori? Parcashi fac de cap nu altaceva. CREANGA P. 131. La altzi leai facut pe plac TZie tziai facut de cap! JARNÍKBIRSEANU D. 223. Singur de cap tziai facut Dupa vina ceai avut! TEODORESCU P. P. 516. 6. Compuse: a) (Entom.) capdemort sau capulmortzilor sau capulluiAdam = striga. Cel mai mare in privintza grosimii corpului dintre totzi fluturii... e striga numita... inca shi... capulluiAdam... capdemort... capulmortzilor. MARIAN INS. 268; b) (Bot.) Capdecocosh = dulcishor; capulariciului = shovar; capulsharpelui= planta erbacee acoperita cu peri aspri shi cu flori roshii k singele (Echium rubrum); c) (Astron.) Capul balaurului = o parte a constelatziei numite balaurul. II. Capetenie shef conducator. Capii mishcarii cu Heliade in frunte fugira. SADOVEANU O. I 420. Sa lovim azi numai capul; ceata fara capul sau Se vamprashtia shin urma iom lovi pe totzi dea rindul. DAVILA V. V. 72. Boierii erau slujbashii tzarii adica ofitzerii shi capii puterii armate. BALCESCU O. II 14. Cap de familie sau capul familiei = tatal sotzul sau alt membru al familiei care are raspunderea ei shi i sustzine interesele. In zori capul familiei porneshte iarashi sa caute [de lucru]. SAHIA N. 94. Capul rautatzilor = initziatorul rautatzilor. Capul rascoalei = initziatorul sau conducatorul rascoalei. III. 1. (Uneori in opozitzie cu coada) Partea de sus a unui obiect virf. Ajunsesera in capul dealului. DUMITRIU N. 228. Te vad mereu can clipa de pe urma: incremenit in capul scarii. CAZIMIR L. U. 90. Aduc apa vie shi apa moarta de la muntzii ce se bat in capete. ISPIRESCU L. 126. Toate lemnele se pleaca Cu capul catra pamint. JARNÍKBIRSEANU D. 152. ♦ Extremitate sau piesa de extremitate a unui dispozitiv sau a unui corp tehnic. Capul shurubului. Capul burghiului. Capul oishtii. ♦ Umflatura unei bube unde sa strins puroiul. Buba cap nu face Pina nu sa coace. PANN P. V. I 60. Capul pieptului = partea de sus a toracelui. Maicutza calcatuia Cu copita calului Tocman capu pieptului. JARNÍKBIRSEANU D. 485. ♦ Maciulia macului. 2. (Uneori in opozitzie cu mijloc) Partea extrema (cu care incepe sau sfirsheshte un lucru); capat. Dragan statea in capul viei. DUMITRIU N. 249. Munceau mai departe shtergindushi repede pe furish cite o lacrima intre doua brazde de coasa sau la intorsul plugului la capul locului. SANDUALDEA D. N. 286. Nu uita sa te indreptezi... in capul stradei San Gregorio. ODOBESCU S. III 70. SHo luam noi... tocmai din capul satului din sus cu gind sa umblam tot satul. CREANGA A. 42. Cap de pod = baza militara in apropierea unui obstacol (curs de apa zona muntoasa) facuta cu scopul de a asigura trecerea grosului fortzelor shi a mijloacelor de lupta. (Fig.) Rolul care S.U.A. shi Anglia lau destinat Germaniei occidentale... este acela al unei colonii cu o industrie dezvoltata... baza industrialamilitara shi cap de pod strategic in inima continentului european. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 158 2/1. ◊ Loc. adv. (Despre doua obiecte alaturate) Cap la (sau rar in) cap =cu partzile extreme alaturate. Sudura cap la cap. De la un cap la altul (sau la celalalt) sau din cap in cap = de la o extremitate pina la cealalta. Porni din nou... de la un cap la celalalt Cutreierind tot Bucureshtii. ANGHELIOSIF C. M. II 10. De la un cap la altul multzimea e mishcata... MACEDONSKI O. I 251. ◊ Expr. Cap de tzara =margine de tzara hotar; fig. (in constructzii negative in legatura cu verbul «a fi») nui nimic nare importantza nui grav. Ei no sa fie cap de tzara! DUMITRIU V. L. 129. Nu te mai pune shi dta atita pentru te mieri ce shi mai nemica k doar nare sa fie un cap de tzara. CREANGA P. 152. A sta (sau a se ridica) in capul oaselor = a sta in pat (sau a se ridica stind) pe shezut. Daniil sta acum cu ochii mari deschishi in capul oaselor shi se gindea. SADOVEANU M. 104. Se ridica repede in capul oaselor. BUJOR S. 79. Facea multe noptzi albe chinuit in capul oaselor k sa nadoarma. VLAHUTZA O. A. 126. 3. Partea de dinainte inceput frunte. O suta... de muncitori se incoloneaza pe shosea cu mortul in cap. SAHIA N. 43. Venea in frunte batalionul I al regimentului al 10lea de dorobantzi care trebuia sa formeze capul coloanei. ZAMFIRESCU R. 253. SHi ma cata mama cata... La capul shireaguliu Chiar la poala steagului. JARNÍKBIRSEANU 324. ◊ Fig. Iashul a fost in capul culturii in cele trei sferturi dintzii ale veacului al XIXlea. IBRAILEANU SP. CR. 11. Cap de an = inceputul unui an. Capul saptaminii = intiia zi a saptaminii. Cap de iarna de primavara etc. = inceputul iernii al primaverii etc. A venit la Pauna Mica... in cap de primavara. SADOVEANU P. M. 233. Capul primaverii este sosit. I. IONESCU M. 202. Cap de coloana = cel care sta in fruntea unei coloane. Cap de afish = primul nume dintro lista de persoane care sint afishate in ordinea valorii lor. Actorul X este cap de afish. Loc. adv. In cap de noapte sau in capul noptzii = dupa ce sa intunecat bine. Cum vrei dta finule sa pleci acum in cap de noapte pe aci incolo? RETEGANUL P. I 76. Din (sau de la) cap = a) de la inceput. Incepu mai lung cu vorbe un fluierat plin care il lua de la cap pina ce ochii incepura sa i se umfle. PREDA I. 148; b) de lainceputul rindului din capat. Scrietzi de la cap. Din capul locului = de la inceput inainte de a incepe ceva inainte de a face primul pas in prealabil. De ce nai venit cu scrisoarea la mine din capul locului deschis cinstit? BARANGA I. 189. Ar fi voit sashi dea cingatoarea... din capul locului. ISPIRESCU U. 53. Fie acestea zise din capul locului. ODOBESCU S. III 11 ♦ Partea principala de frunte mai aleasa (a unui lucru). (Mai ales in expr.) Capul mesei = locul de onoare la masa fruntea mesei. Tata shia reluat lacul sau obishnuit din capuI mesei. SAHIA N. 56. Socrul roagan capul mesei sa pofteasca sa se puna Nunul mare. EMINESCUO. 1 85. Dar peun virf de munte sta Mihai la masa SHi pe dalbai mina fruntea lui se lasa; Sta in capul mesei intre capitani SHi recheama dulce tinerii sai ani. BOLINTINEANU O. 31. 4. (Adesea in opozitzie cu mijloc virf) Partea de jos sau dindarat a unui lucru; capat; (cu sens temporal) sfirshit. (Mai ales in expr.) A ajunge in cap sau a o scoate la cap = a sfirshi a termina. Ai da cuiva de cap = ai veni cuiva de hac al razbi. Paloshenii gasira foarte multzi Soreni mortzi in metereze shi inaintara bucuratzi k in fine lea dat de cap. VISSARION B. 340. A (o) scoate la cap sau a ieshi la un cap = a termina cu bine a o scoate la capat la socoteala la cale; a reushi. Ei! draga cu rushinea astazi no scotzi la capat. ALECSANDRI T. 1111. In cap = (dupa numerale) exact intocmai. Asha este... k sint douasprezece in cap? ISPIRESCU U. 68. 5. Bucatzica rupta dintrun obiect sau ramasa dupa intrebuintzarea lui; lucru de mica valoare. ◊ Expr. Nici un cap de atza = absolut nimic. Nu mai dau pe datorie nici un cap de atza. STANCU D. 121. Pina la un (sau intrun) cap de atza = tot pina la cel din urma lucru.

CAP¹ (I III) capete s. n. (II) capi s. m. I. 1. Partea superioara a corpului omenesc (la animale partea anterioara) alcatuita din cutia craniana shi fatza (la animale bot) shi legata de trunchi prin gat. ◊ Loc. adv. Din cap panan picioare = in intregime cu desavarshire. (Pana) peste cap = prea mult. Cu noaptean cap = foarte de dimineatza. Cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus. ◊ Expr. A se da peste cap = a face tumbe; fig. a face imposibilul. A da (pe cineva) peste cap = a tranti (pe cineva) la pamant; fig. a da jos dintro situatzie a dobori a invinge. A da paharul peste cap = a goli paharul dintro inghitzitura. A scoate capul in lume = a ieshi intre oameni in societate. A i se urca (cuiva) la cap = a) a deveni ingamfat indraznetz obraznic; b) a fi ametzit de bautura. A nushi (mai) vedea capul de... sau a nu shti undei sta capul = a nu shti ce sa mai faca a fi copleshit de... Ashi pierde capul = a se zapaci. A nu mai avea unde sashi puna capul = a ajunge fara adapost pe drumuri. A nul durea (nici) capul = a nu se sinchisi de ceea ce se intampla. A da din cap = a clatina capul (in semn de aprobare de refuz etc.). A da (cuiva) la cap = a lovi; a omori; fig. a ataca a distruge (cu vorba sau cu scrisul). A umbla cu capul in traista = a umbla distrat neatent. A se da cu capul de totzi peretzii (sau de peretzi) = a fi cuprins de desperare sau de necaz. Ashi lua lumea in cap = a pleca ratacind in lume. Ashi pleca capul = a se simtzi rushinat umilit; a se da invins. Cu capul plecat = rushinat umilit; invins. Pe dupa cap = pe dupa gat la ceafa. Batut (sau cazut) in cap = tampit prost. Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. A nu fi nimic de capul cuiva = a fi lipsit de calitatzi. A cadea (sau a veni a se sparge etc.) pe (sau de in) capul cuiva = a fi lovit de o nenorocire a trebui sa suporte o serie de dificultatzi. A cadea pe capul cuiva = a sosi pe neashteptate la cineva (creandui neplaceri). A sta (sau a se tzine) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a starui fara incetare pe langa cineva. A se duce de pe capul cuiva = a lasa pe cineva in pace. (Reg.) A nu shti (sau a nu avea) ceshi face capului = a se afla intro imprejurare grea shi a nu mai shti ce sa faca. ♦ Parte a monedei care are imprimat un chip. ♦ Parul capului. ◊ Expr. Ashi pune mainile in cap sau a se lua cu mainile de cap = a se lua cu mainile de par (de necaz de ciuda sau de deznadejde); p. ext. ai fi necaz ciuda a fi deznadajduit. 2. Capatai; capataiul patului. 3. Individ ins om. Cate 5 lei de cap. ◊ Expr. Pe capete = care mai de care pe intrecute. ♦ (La pl.) Capital. Am vandut cirezile SHi miam scos capetele (TEODORESCU). 4. Minte gandire judecata; memorie. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu cap = (in mod) inteligent deshtept. Fara cap = (in mod) necugetat. ◊ Loc. adj. Cu scaun la cap = cu judecata dreapta; cuminte. ◊ Expr. A fi bun (sau ushor) la (sau de) cap = a fi deshtept. A fi greu (sau tare) de cap = a fi prost. A fi (sau a umbla) cu capul prin (sau in) nori = a fi zapacit distrat. Ai baga (sau vari cuiva ceva) in cap = a face pe cineva sa creada ceva. A nu(i) intra (cuiva) in cap = a nu putea pricepe (ceva). A lua in (sau a baga la) cap = a pricepe; a tzine minte. Ai ieshi (cuiva ceva) din cap = a nui mai sta gandul la...; a uita. A nui mai ieshi (cuiva ceva) din cap = al stapani mereu (acelashi gand). Al duce (sau al taia pe cineva) capul = a se pricepe. Al duce (sau ai sta) capul la... = ai trece prin minte a se gandi la... Ashi bate (sau ashi framanta ashi sparge) capul = a se gandi intens (spre a solutziona o problema). Ai deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) sa intzeleaga ceva. A fi (sau a ramane a umbla etc.) de capul sau = a fi (sau a ramane etc.) liber independent nesupravegheat. A face (ceva) din (sau de) capul sau = a face (ceva) fara a se consulta cu altcineva. A intoarce (sau a suci) capul cuiva = a face pe cineva sashi piarda dreapta judecata; a zapaci; a face pe cineva sa se indragosteasca. A avea cap sa... = a avea posibilitatea sa... a putea sa... ♦ (Jur.) Cap de acuzare = motiv care se intemeiaza acuzarea. 5. (Inv.) Viatza. (Astazi in expr.) Ashi pune capul (la mijloc) = ashi pune viatza in joc; a garanta cu viatza pentru cineva. O data cu capul = cu nici un pretz. In ruptul capului = cu primejdia vietzii; cu nici un pretz. Ashi face de cap = a face ceva ce poate sai primejduiasca viatza; a face nebunii. 6. Compuse: a) (Entom.) capdemort sau capulluiAdam = striga; b) (Bot.) capdecocosh = dulcishor¹; capulariciului = shovar; capulsharpelui = planta erbacee acoperita cu peri aspri shi cu flori roshii k sangele (Echium rubrum); c) capulbalaurului = o parte a constelatziei balaurului. II. Capetenie shef conducator. ♦ Initziator. III. 1. Varf (al unui obiect). ♦ Extremitate sau piesa de extremitate a unui dispozitiv instrument etc. ♦ Obiect mecanism sau dispozitiv asemanator cu un cap (I 1) folosit in diverse scopuri tehnice. 2. Partea extrema cu care incepe sau sfarsheshte ceva. ◊ Cap de pod = loc aflat pe teritoriu inamic dincolo de un curs de apa de un defileu etc.; p. ext. fortzele armate care ocupa acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor shi a mijloacelor de lupta. ◊ Loc. adv. Cap la (sau in) cap = cu partzile extreme alaturate. ◊ Expr. Cap de tzara = margine de tzara; hotar. (Reg.) Nui (un) cap de tzara = nui nimic nare importantza. A sta (sau a se ridica) in capul oaselor = a se ridica stand in pat stand ashezat shezand. 3. Partea de dinainte; inceput frunte. In capul coloanei. ◊ Cap de an (sau de saptamana de iarna etc.) = inceputul unui an (al unei saptamani etc.). Cap de coloana = cel sau cei care stau in fruntea unei coloane. Cap de afish = primul nume dintro lista de persoane afishate in ordinea valorii lor. ◊ Loc. adv. In cap de noapte sau in capul noptzii = dupa ce sa intunecat bine. Din (sau de la) cap = de la inceput; de la inceputul randului. Din capul locului = inainte de a incepe ceva; de la inceput. ♦ Partea principala mai aleasa (a unui lucru). ◊ Expr. Capul mesei = locul de onoare la masa. 4. Partea de jos sau dindarat a unui lucru; capat; (cu sens temporal) sfarshit. ◊ Expr. A o scoate la cap = a sfarshi (cu bine). Ai da de cap = a rezolva; a invinge a razbi. In cap = (dupa numerale) exact intocmai. 5. Bucatzica rupta sau ramasa dintrun obiect; p. ext. lucru de mica importantza. ◊ Expr. Nici un cap de atza = absolut nimic. Pana la un cap de atza = tot. Lat. caput.

CAP² s. n. parte a unui magnetofon sau casetofon in contact direct cu banda servind la inregistrarea redarea sau shtergerea impulsurilor electromagnetice. (dupa engl. head)

cap s. n. (arg. sport.) ♦ 1. ◊ „Umor macabru (shi fireshte involuntar) la Radio miercuri dupa amiaza in cadrul transmisiei unei partide de fotbal: capul lui Adam zicea emotzionat crainicul a luat o traiectorie ciudata [...] (pentru persoanele mai sensibile: «cap» in argoul fotbalistic inseamna lovirea mingii cu capul de un jucator).” Cont. 21 V 74 p. 11. ♦ 2. in cap (compas) „directzie orientare”. ◊ „Vasul «Allegro» va lua cap compas Nilul.” R.l. 14 VIII 93 p. 9 (lat. caput; cf. fr. cap „directzie”; DMC 1966; DEX alte sensuri)

CAP¹ ~ete n. 1) Parte a corpului la om shi animale unde se afla creierul principalele organe de simtz shi cavitatea bucala. ◊ Cu ~ul gol cu capul descoperit. Din ~ panan picioare de sus pana jos. Cu noaptean ~ foarte devreme. Cu ~ul plecat rushinat; invins. Cu un ~ mai sus superior. Batut in ~ tampit; prost. A da la ~ (cuiva) a) a bate pe cineva; b) a impiedica succesele cuiva. A umbla cu ~ul in traista a fi distrat. Ashi lua lumean ~ a pleca departe ratacind prin lume. A cadea pe ~ul cuiva a sosi pe neashteptate (shi fara a fi dorit). Ashi aprinde paie in ~ ashi cauza neplaceri. A se bate ~ in ~ a fi diametral opus. Ashi face de ~ a) a fi obraznic; b) a duce o viatza amorala. 2) Judecata sanatoasa; minte. ◊ Cu ~ deshtept cu minte. Fara ~ necugetat nesocotit. Cu scaun la ~ cu judecata sanatoasa. A nu avea ~ a nu avea minte. A fi greu la ~ a fi prost. A umbla cu ~ul in nori a fi distrat. 3) inv. Existentza umana; viatza. A plati cu ~ul. 4) Partea extrema cu care incepe sau cu care se termina ceva (un obiect un instrument etc.). ~ul scarii. ◊ ~ de pod portziune de teren aflat pe teritoriul inamic dincolo de un curs de apa. ~ul coloanei inceputul coloanei. /<lat. caput

cap n. (pl. capete) 1. partea corpului la om sau la animale care contzine creerul shi organele simtzurilor afara de pipait; 2. fig. minte inteligentza ratziune: om cu cap; a taia capul pe cineva a se pricepe; 3. partea principala cea mai de margine sau cea mai de frunte inceput sau sfarshit: stand in capul mesei printre capitani BOL.; 4. om sau animal barbat sau femeie individ: dare pe cap au murit shase capete de vite; ai fi de cap ashi atrage nenorociri; ashi pune capul a garanta cu persoana sa; odata cu capul (in ruptul capului) nici mort cu nici un pretz; in cap pana la unul tocmai; 5. capitol: cap II; 6. pl. capital: dobanda cu capetele; 7. nume de plante: capul ariciului buzdugan. [Lat. CAPUT].

2) cap n. pl. capete (lat. cáput cápitis it. capo pv. cap fr. chef sp. pg. cabo. V. capat 1). Acea parte a corpuluĭ care contzine creĭeru shi care la om e cea maĭ de sus ĭar la animale cea maĭ din ainte. Fig. Minte pricepere gust: om cu cap lucreaza fiecare dupa capu luĭ. Primu rind frunte loc de unde se guverneaza (propriŭ shĭ fig.): capitanu era in capu coloaneĭ el era in capu afacerilor. Ins individ (om saŭ animal): se plateshte un franc de cap eraŭ o suta de capete de vite. Virf capat: capu poduluĭ capu meseĭ. Calavie. Din capu loculuĭ de la inceput. In cap exact tocmaĭ: o mie in cap. A intoarce cuĭva capu al zapaci facindul sa primeasca ideile tale. A te taĭa capu a face lucrurĭ care satzĭ atraga moartea saŭ o mare pedeapsa. Satzĭ fie de cap! doresc sa te ajunga moartea saŭ oarecare pedeapsa. Atzĭ pune capu pentru a garanta cu viatza ta. Odata cu capu saŭ nicĭ in ruptu capuluĭ in nicĭ un caz saŭ mod cu nicĭ un pretz nicĭ mort. A fi ceva de capu taŭ a avea valoare a fi om de valoare Ce era pe capu luĭ (de frica de bucurie)! era foarte emotzionat. Atzĭ perde capu (de frica de furie) a nu maĭ shti ce facĭ atzĭ perde sarita. A fi capu rautatzilor (fam.) a fi shefu railor. Cap patrat (fr. tête carrée) cap indaratnic. Cap intortur V. capintortur. Numirĭ de plante: capu aricĭuluĭ buzdugan; capu cocoshuluĭ sparceta. Cap de turc (dupa fr.) bucata de lemn orĭ altceva in care izbeshtĭ cu cĭocanu k satzĭ incercĭ puterea Pl. (capete). Capital: dobinda shi capetele. Undelemn griŭ covrigĭ shi alte lucrurĭ oferite la biserica. Fig. Atzĭ scoate din capete atzĭ veni in fire a te restabili (odihnindute bine dupa o osteneala); a te razbuna bine.

a avea harfe in cap expr. [Argotic] a avea idei nerealizabile a te gindi mereu la lucruri imposibile;

cap² (parte a corpului unitate extremitate varf maciulie capatai inceput sfarshit motiv) s. n. pl. cápete

cap (parte a corpului individ extremitate varf maciulie capatai inceput sfarshit motiv capitol) s. n. pl. (shi „capital”) cápete

cap pl. capete capi (conducatori) capuri (geografie)

cap pete (parte a corpului) capi (capetenii) shi capuri (in intzeles geografic).

CAP s. 1. (ANAT.) (pop. fam. shi depr.) capatzana devla scafarlie (reg.) boaca (fig. shi depr.) bostan dovleac glava tartacutza tigva (arg.) moaca tabachera. (~ al omului.) 2. v. avers. 3. v. persoana. 4. cap incoronat v. rege. 5. (ENTOM.) capdemort (Acherontia atropos) = striga fluturecapdemort (reg.) strigoiash buhaciumei capulluiAdam fluturulmortzii sufletdestrigoi sufletulmortzilor. 6. v. comandant. 7. v. corifeu. 8. v. frunte. 9. frunte inceput. (~ul coloanei.) 10. v. capat. 11. capat capatai extremitate. (La ~ul patului.) 12. v. capatai. 13. v. extremitate. 14. v. capat. 15. v. varf. 16. v. cioc. 17. (reg.) frunte. (~ la scaunul dulgherului.) 18. v. capatzana. 19. (TEHN.) cap pierdut v. maselota.

CAP s. v. articol baza cale capitol cauza chip considerent cant deshteptaciune esentza fel forma fundament gandire intelect inteligentza intzelegere judecata maniera memorie metoda mijloc minte mobil mod modalitate motiv paragraf posibilitate pricepere pricina prilej procedare procedeu procedura punct putintza ratziune sistem spirit temei temelie viatza.

cap s. v. ARTICOL. BAZA. CALE. CAPITOL. CAUZA. CHIP. CONSIDERENT. CINT. DESHTEPTACIUNE. ESENTZA. FEL. FORMA. FUNDAMENT. GINDIRE. INTELECT. INTELIGENTZA. INTZELEGERE. JUDECATA. MANIERA. MEMORIE. METODA. MIJLOC. MINTE. MOBIL. MOD. MODALITATE. MOTIV. PARAGRAF. POSIBILITATE. PRICEPERE. PRICINA. PRILEJ. PROCEDARE. PROCEDEU. PROCEDURA. PUNCT. PUTINTZA. RATZIUNE. SISTEM. SPIRIT. TEMEI. TEMELIE. VIATZA.

CAP s. 1. (ANAT.) (pop. fam. shi depr.) capatzina devla scafirlie (reg.) boak (fig. shi depr.) bostan dovleac glava tartacutza tigva (arg.) moak tabachera. (~ al omului.) 2. avers fatza. (~ al unei monede.) 3. individ ins om persoana (fig.) caciula. (Cite 5 lei de ~.) 4. (ENTOM.) capdemort (Acherontia atropos) = striga fluturecapdemort (reg.) strigoiash buhaciumei capulluiAdam fluturulmortzii sufletdestrigoi sufletulmortzilor. 5. capetenie comandant conducator shef maimare (inv. shi reg.) tist (Transilv.) birau (inv.) calauz capitan comandir nacealnic povatzuitor proprietar tocmitor virhovnic voievod (latinism inv.) prepozit. (~ al oshtirii.) 6. corifeu fruntash protagonist. (~ al SHcolii ardelene.) 7. frunte. (In ~ bucatelor.) 8. frunte inceput. (~ coloanei.) 9. capat final fine incheiere sfirshit (inv.) concenie conetz cumplire savirshit sfirshenie sfirshitura termen. (A duso cu bine la ~.) 10. capat capatii extremitate. (La ~ patului.) 11. capatii creshtet. (La ~ cuiva.) 12. capat coltz extrema extremitate limita margine (inv.) sconcenie. (La celalalt ~ al tzarii.) 13. capat extremitate. (~ de dinapoi al barcii.) 14. capat extremitate virf. (~ bastonului.) 15. bot capat cioc virf. (~ al unui obiect ascutzit.) 16. (reg.) frunte. (~ la scaunul dulgherului.) 17. (TEHN.) capatzina cioc (reg.) broasca ciochie clobantz. (~ al scaunoaiei dogarului.)

Cap ≠ coada codash

soareincap s. v. INSOLATZIE.

cap (pete) s. n. 1. Extremitatea superioara a corpului omenesc. 2. Aspect infatzishare. 3. Minte inteligentza spirit. 4. Viatza existentza. 5. Individ ins. 6. (Pl.) Capital avutzie. 7. SHef capetenie conducator. 8. Partea cea mai inalta mai importanta. 9. Inceput parte initziala. 1O. Extremitate parte extrema cu care se sfirsheshte ceva. 11. Fatza avers parte a monedei cu efigia. 12. (Inv.) Capitol paragraf. 13. Pomana din 33 de colaci care se impart pentru odihna sufletului celor mortzi; se face de obicei chiar in ziua mortzii (capul de tzarina) la 6 shi la 12 saptamini. Mr. cap capite; megl. cap cǫp capiti istr. cǫpete. Lat. *capum forma vulgara de la caput (Pushcariu 269; CandreaDens. 236; REW 1668; DAR; Rohlfs Differenzierungen 51); cf. it. capo prov. cat. fr. chef sp. port. cabo toate cu sensuri der. Din punct de vedere semantic cuvintul rom. reprezinta deci o faza arhaica intocmai k sp. cabeza fatza de fr. shi it. Cf. capatii capatzina capcaun capintortura. Pl. reproduce lat. capita (cf. om pl. oameni). Totushi sa dezvoltat un pl. analogic capi care se foloseshte numai cu sensul 7 shi intrun mod destul de oscilant: Balcescu scrie indiferent capetele armatei shi capii armatei. Der. capat s. n. (parte extrema; sfirshit deces moarte; bucata fragment; extremitatea osiei carului; colac care se da de pomana pentru odihna sufletului mortzilor; inv. capitol paragraf) sing. analogic format pe baza pl. capete (k sunetsunete ropotropote etc.); timbrul a se explica prin labiala precedenta cf. omatometzi fatfetzi; capesh adj. (tenace; incapatzinat) cuvint derivat artificial de Odobescu; capetzel s. m. (inv. inceput; capat fragment crimpei; colac de pomana) dim. al lui capat cu suf. el (Dupa CandreaDens. 237; REW 1636 shi DAR din lat. capĭtĕllum „capshor”; dar semantismul corespunde mai bine der. care o sugeram); capetzea (var. capatzea(la) capetzea capetzeala) s. f. (parte a friului care trece peste capul shi botul calului) der. de la capetzel (cf. celcea; purcelpurcea; catzelcatzea etc.) asha cum pe drept a observat Candrea (pentru Pushcariu 277; REW 1637 shi DAR din lat. capĭtium al carui rezultat *capetz sa format probabil cu suf. ea); capetenie s. f. (capetenie shef) de la capete cu suf. abstract enie; capui (var. incapui) vb. (a pune stapinire a captura; a dota a aproviziona; a impartzi pomana numita cap sau capetzel) cuvint care DAR; Pushcariu Dacor. I 595 shi Scriban il deriva de la mag. kapni „a capata a obtzine” dar care nu pare posibil a fi separat de cap cel putzin cu ultimul sau sens; este totushi probabil sa se fi produs o contaminare intre cele doua cuvinte singura care ar explica celelalte acceptzii din rom. De aceeashi provenientza trebuie sa fie capushe s. f. (mugure mai ales de vitza de vie; paduche al oilor Melophagus ovinus; ricin Ricinus communis) mr. megl. capusha prin intermediul suf. dim. ush f. ushe (k manushe piciorush etc.). Der. propusa de Pushcariu Dacor. I 594 a fost acceptata de REW 1658 shi DAR; cf. Rosetti I 113. Semantismul nu pare k reprezinta vreo dificultate; cf. sp. capullo care A. Castro RFE 1918 34 il deriva de la caput shi care are acelashi sens. Celelalte explicatzii sint mai putzin convingatoare (din bg. dupa Pascu II 184; de la *cap postverbal de la capēre su sensul de „(lucru) care se shterpeleshte” dupa Giuglea Contributions). Alb. këpušë („capusha” shi „fraga”) bg. kapuš sb. kapuša trebuie sa provina din rom. (cf. Capidan Raporturile 204; pentru relatziile cu alb. Philippide II 703 shi Capidan Meglonoromanii 59). Der. capushi (var. incapusha) vb. (a inmuguri); capushnic s. m. (fragutza Cirsium oleraceum); capshuna s. f. (fruct Fragaria elatior Fragaria collina). Der. acestui ultim cuvint nu lasa nici o indoiala (cf. alb. shi mr. capusha „capusha” shi „fraga”); pentru suf. Pushcariu Dacor. I 593 propune una care nu este curent in rom (cf. REW 1668). Probabil trebuie plecat de la *capushun cu suf. un cf. gargaun shi cu sing. refacut pe baza pl. Der. capshunica s. f. (fragutza; specie de planta); capshuniu adj. (culoarea capshunii). Capsoman s. m. (prost nating) pare a fi un der. expresiv de la cap cu suf. man k gogoman hotzoman etc. Der. nu este clara; poate fi vorba de o contaminare cu ngr. ϰαφο „sarac” sau mai curind de un infix expresiv k in cotoshman.

CAP. Subst. Cap capshor (dim.) capatzina (ir.) bila (fig. ir.) bostan (fig. ir.) dovleac (fig.) craniu tzeasta (pop.) cutiutza (fig. arg.) devla (fam.) glava (reg.) hirca scafirlie (pop. shi fam.) tabachera (fig. ir.) tartacutza (fig. glumetz) tioaca (reg.) tigva (pop.) doxa (fig. ir.) biblioteca (fig. glumetz) mansarda (fig. arg.). Adj. Cefalic de cap cefalorahidian. Bicefal policefal. Dolihocefal. Microcefal. Macrocefal. Hidrocefal. Vb. A ridica capul; a inclina capul; a intoarce capul.

CAP¹ piesa montata pe turnul deltaplanului prin care trec corzile de sustzinere statica ale acestuia.

QUIDQUID DELIRANT REGES PLECTUNTUR ACHIVI (lat.) orice le trazneshte prin minte regilor se abate pe capul grecilor Horatziu „Epistulae” I 2 14. Oamenii simpli au de suferit de pe urma nechibzuintzei monarhilor.

A (se) vinde pe un blid de linte Expresia foarte veche shi raspindita vine din biblie care era pe vremuri singura carte care o invatzau shi… neshtiutorii de carte. Se povesteshte k Esau intiiul nascut al patriarhului Isac revenind intro zi acasa de la cimp obosit shi infometat ia cerut lui Iacob fratele sau geaman sai dea shi lui sa manince din lintea care acesta o gatise. Iacob care inca din pintecele mamei (spune legenda) se afla intro mare rivalitate cu Esau fu de acord sai dea un blid de linte dar cu conditzia k fratele sau sai cedeze in schimb dreptul de primogenitura (de primnascut) care la orientali k shi la casele domnitoare era legat de anumite privilegii. Tirgul sa facut shi acel biet „blid de linte” a ajuns de atunci in multe limbi shi in multe guri! Expresia inseamna: a te vinde pentru o nimica toata atzi inchiria serviciile pentru o bagatela etc. BIB.

A aparea k Minerva din capul lui lupiter Legenda mitologica pretinde k Minerva zeitza intzelepciunii a meshteshugarilor shi a inventziilor sa nascut din tzeasta lui lupiter: matura gata imbracata in armura shi cu lance. De aceea cind vrem sa aratam k un curent literar de pilda a aparut k ceva desavirshit oarecum de la bun inceput spunem k a aparut intecmai k Minerva din capul lui Iupiter. MIT.

Ashi pune cenusha pe sau in cap in sensul de pocaintza. Aceasta curioasa expresie vine de la obiceiul evreilor din antichitate care la o mare durere sau pentru o adinca remushcare ishi sfishiau k lov veshmintele se acopereau cu un sac shishi puneau cenusha pe cap cenusha fiind considerata la cei vechi k un semn de doliu. Obiceiul acesta este consemnat in mai multe locuri in biblie shi de acolo dinduise un sens figurat (de manifestare exterioara a unei dureri) a devenit o expresie curenta. Ea poate fi folosita shi la modul ironic asha cum o intilnim la Cehov care intro scrisoare din anul 1888 scria: „…daca bunavointza care o manifest intimpina neincredere numi ramine decit sami pun cenusha pe cap shi sa ma inchid intro tacere de mormint”.

cap s. n. sg. (in fotbal) lovirea mingii cu capul.

CAP bibi bila biloi bleg bostan calibard cutiutza devla dibla fas gamela ghidon glob gulie mansarda mecla scufitza tartacutza tzest.

a (nu)l duce capu / mintea expr. a (nu) fi inteligent.

a avea bashini / muci in cap expr. (adol. vulg.) 1. a avea idei ciudate / extravagante. 2. a fi extrem de increzut.

a avea buben cap expr. 1. (intl.) a avea antecedente penale. 2. a avea un trecut dubios

a avea gargauni la cap expr. a avea idei ciudate / extravagante

a avea scaun la cap expr. a fi intzelept

a avea sticletzi la cap expr. 1. a avea idei ciudate / extravagante. 2. a fi nebun.

a bate la cap expr. a sacai a tracasa.

a baga (cuiva) fluturashii in cap expr. a zapaci (pe cineva).

a baga capul la cutie expr. 1. (in box) ashi feri capul de loviturile adversarului. 2. a se adaposti.

a baga la bila / la cap expr. a tzine minte; a intzelege.

a da pielea peste cap expr. (vulg.) a avea parte de necazuri.

a deschide usha (cuiva) cu capul expr. a mitui (pe cineva).

a dormi cu capul in priza expr. (glum.) a fi racit din cauza curentului.

a face (cuiva) capul mare expr. (intl.) a izbuti sa convinga (pe cineva) de necesitatea unei actziuni.

a face (cuiva) capul calendar expr. a zapaci (pe cineva) vorbind foarte mult.

a face (cuiva) capul drojdie expr. a zdrobi capul (cuiva).

a face cum il taie capul expr. a actziona conform propriilor dorintze / dupa bunul plac.

a fute (pe cineva) la cap / la icre expr. (obs.) a tracasa a pisalogi a cicali a bate la cap; a irita a exaspera.

a homoti de cap expr. (reg.) a cicali (pe cineva) a bate la cap (pe cineva).

a i se sui / a i se urca la cap expr. 1. a fi plin de sine a fi ingamfat. 2. (d. bauturi) a se ametzi de bautura a se imbata.

a i se sui sangele la cap expr. 1. a se congestiona a se inroshi 2. a se enerva a se infuria

a i se urca la cap expr. 1. a deveni increzut / infumurat. 2. a se imbata.

a io da in cap expr. (adol. la pocher electronic) a ghici cartea roshie sau neagra pentru dublarea sumei cashtigatoare.

a innebuni de cap (pe cineva) expr. a exaspera / a sacai (pe cineva).

a lua capul cuiva expr. 1. a decapita (pe cineva) a porunci decapitarea cuiva 2. a pedepsi a persecuta

a muri pe capete expr. v. a muri k mushtele.

a nushi vedea capul de treaba expr. a fi foarte ocupat.

a o bate in cap expr. 1. a pierde vremea a trandavi. 2. (vulg. d. barbatzi) a se masturba.

a o da cu capu’ de totzi peretzii expr. (adol.) a se masturba.

a pazi (ceva) k pe butelie / ochii din cap expr. a pazi (ceva) cu multa grija

a scoate (cuiva) gargaunii din cap expr. a face (pe cineva) sa renuntze la ideile sale ciudate / extravagante.

a scoate capul expr. (intl.) a ieshi la furat.

a se invarti k o musca fara cap expr. v. a se invarti k un coi intro caldare

a se lega la cap fara sal doara expr. ashi crea complicatzii inutile.

a se satura pana peste cap expr. a fi plictisit / dezgustat.

a se scula cu noaptea in cap expr. a se scula dimineatza foarte devreme / in zori.

a se tzine de capul cuiva expr. (detz.) 1. a pedepsi pe cineva pentru cea mai mica abatere sau gresheala reala sau imaginara. 2. a shicana shi a intinde curse cuiva cu scopul de al impinge sa comita o gresheala pentru care va fi pedepsit.

a spala pe cineva pe cap expr. a certa.

a sta ciocan pe capul cuiva expr. (adol.) a agasa / a cicali / a enerva pe cineva.

a sta shin cap shin coada expr. (adol.) a incerca (sa faca) imposibilul.

a shio lua in cap expr. a se obraznici; a se crede mai important / mai valoros decat este in realitate

a toca (pe cineva) la cap expr. a spune mereu acelashi lucru a plictisi.

a umbla cu capul in nori expr. a fi visator a fi rupt de realitatea inconjuratoare.

a zapaci de cap (pe cineva) expr. 1. a vorbi continuu confuz shi in contradictoriu. 2. a relua cu insistentza un subiect de discutzie.

ai ajunge pana peste cap expr. a se satura (de ceva / de cineva) a nu mai putea rabda

ai canta sticletzii in cap expr. 1. a avea idei bizare. 2. a fi nebun.

ai da in cap lui chelu’ / lui mutu’ expr. (adol.) a se masturba.

ai ieshi capul prin par expr. (adol.) a fi tuns zero.

ai ieshi ochii din cap expr. 1. a se holba (de uimire de groaza etc.). 2. a se speti / istovi muncind.

ai pune Dumnezeu (cuiva) mana in cap expr. a fi norocos a da de noroc.

ai sari (cuiva) in cap expr. a certa (pe cineva).

ai sari (cuiva) ochii din cap expr. a suferi ingrozitor.

ai sta (cuiva) pe cap expr. a incomoda (pe cineva) a agresa (pe cineva).

ai veni mintea la cap expr. 1. ashi schimba in bine comportamentul a se cumintzi. 2. a incepe sa judece in mod direct / just lucrurile; a deveni intzelept.

al taia capul (sa) expr. 1. a intzelege a pricepe. 2. a se pricepe (la ceva).

ashi da poalele peste cap expr. 1. a avea un comportament indecent. 2. a nu mai tzine cont de nimic a depashi orice limita.

ashi face de cap expr. 1. a actziona exagerat de voluntarist. 2. a face prostii. 3. a face pe nebunul.

ashi lua campii / lumea in cap expr. 1. a pleca la intamplare / fara nici un tzel (de disperare de durere etc.) 2. a ajunge la disperare

ashi pune capul sub comanac expr. (intl.) a se lasa de furat.

ashi pune cenusha in cap expr. ashi recunoashte vina; ashi regreta fapta.

ashi pune poalele in cap expr. a nu mai tzine seama de nimic a depashi / a intrece orice limita.

cap de bostan expr. (peior.) om prostanac / natarau.

cap de linie expr. (detz.) sfarshitul perioadei de detentzie; data eliberarii din penitenciar.

cap sec expr. om prostanac / natarau.

capcoada expr. de la inceput pana la sfarshit.

cazut in cap expr. prost tembel.

cu capul in nori expr. distrat neatent.

dupa cat ma taie capul expr. din cate intzeleg eu dupa cum cred eu.

fara cap fara picioare expr. v. fara cap shi fara coada.

fara cap shi fara coada expr. dezlanat fara noima.

greu de cap expr. slab dotat intelectual; prost nerod; care intzelege greu un lucru.

haram de capul lui expr. sai fie rushine!

in ruptul capului expr. (in propozitzii negative) nicicum in nici un fel cu nici un pretz deloc.

nici in ruptul capului / mort expr. v. nici cu militzia.

panan gat / peste cap / peste urechi expr. superlativ absolut folosit pentru a accentua masura in care cineva are datorii este ocupat satul de o situatzie etc.

pe cap de vita furajata expr. (glum.) pe cap de locuitor

peshtele de la cap se impute prov. (pop.) intro comunitate / societate coruptzia incepe de la nivel inalt.

racit la cap expr. nebun.

satul panan gat / pana peste cap expr. plictisit dezgustat (de ceva); exasperat.

spalate pe cap! expr. descurcate singur cu propriile puteri!

tare de cap expr. prost nerod tembel cretin tampit.