TOT TOÁTA totzi toate adj. nehot. pron. nehot. adv. s. n. I. Adj. nehot. 1. (La sg.) Intreg; integral complet; din care nu lipseshte nimeni sau nimic; cat exista cat este cat are; cat e de mare cat se intinde cat cuprinde; cat dureaza cat tzine. Tot orashul. Tot timpul. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... 2. (La sg.) Perfect. ♦ (Da ideea de superlativ) Cum nu exista (altul) mai mare mai mult. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La sg.) Fiecare (dintre...) oricare; care se repeta. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = care se face se intampla se poarta in fiecare zi. ♦ Loc. adv. Peste tot = pretutindeni. 4. (La pl.) Care este in numar complet fara sa lipseasca nici unul; care este in serie completa fara sa lipseasca ceva. ◊ Loc. adv. In toate partzile = pretutindeni. ♦ (Alcatuieshte impreuna cu un num. card. numerale colective) Totzi cinci. ◊ Expr. A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii = a infricosha. II. Pron. nehot. 1. (La pl.; cu nuantza de num. nehot.) Lucrurile sau fiintzele cate intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rand mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conj. „shi” rezuma o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. ◊ Expr. Toate k toate (sau toatele) dar... (sau insa...) = celelalte ar mai merge dar...; treacamearga dar... 2. Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. ♦ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) = pe deantregul in intregime. Cu totul = a) in total; b) cu desavarshire in intregime. In tot sau (in) totului tot = a) la un loc una cu alta; in total; b) intrun cuvant la urma urmelor. Tot in tot = pe deantregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desavarshire in intregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv; c) foarte extrem de... ◊ Loc. prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = impreuna la un loc. ◊ Expr. Astai tot sau atata (ori atatai) tot = doar atat (shi nimic mai mult). 3. (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. III. Adv. (Exprima continuitatea persistentza) 1. SHi acuma in continuare inca; (in constructzii negative) nici acuma pana acuma nu... ♦ SHi mai departe k shi alta data. 2. Mereu tot timpul toata vremea totdeauna pururea; necontenit neincetat intruna. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... ♦ Statornic permanent. 3. De repetate ori adeseori de multe ori. 4. (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. IV. Adv. (Stabileshte identitatea similitudinea simultaneitatea) 1. (De) asemenea la fel; in acelashi chip. ◊ Expr. Tot asha (sau astfel atata acelashi) = intocmai exact asha (sau atata acelashi). ◊ (In corelatzie cu „asha” sau „atat de...” formeaza gradul de egalitate al comparativului) Tot atat de bun. ◊ Expr. Mie tot atata = mie perfect egal. 2. (Urmat de substantive shi pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv revine apare intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai in mod exclusiv. ◊ Expr. Tot unul shi unul = de seama de frunte ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Fara exceptzie unul shi unul. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. 4. De fiecare data intotdeauna regulat. V. Adv. 1. SHi astfel shi asha oricum. 2. Totushi shi inca. VI. S. n. 1. Intreg unitate (rezultata din totalitatea partzilor) totalitate. ♦ Fig. Lume univers. 2. Fig. (Art.) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). ◊ Expr. Aici e totul = in asta consta tot asta explica tot. [Gen.dat. pl. (a) tuturor (a) tuturora] Lat. totus a um.

tot² toata [At: PSALT. HUR. 5715 / V: (reg) tat anh av (irg) ~ulush anh / Pl: totzi toate (inv) tute af (ivr) tus am / GD pl: tuturor tuturora (ivr) toturor (reg) tutulor / E: ml totus] 1 anh (Lsg) Intreg. 2 anh (D. oameni) Cu intreg corpul. 3 anh (Indica alcatuirea componentza unui ansamblu) Din care nu lipseshte nimeni sau nimic. 4 anh (Indica cantitatea) Cat exista. 5 anh (Ilpp) Cu ~ (sau toata totzi toate)... ori cu toate acestea In pofida... 6 anh (Lsg) Deplin (4). 7 anh (Pfm; indica ideea de superlativ; ila) De sau de toata... Cum nu se poate mai mult. 8 anh (Ilav) In toata libertatea Neconstrans. 9 anh (Indica intinderea cuprinsul) Cat e de mare. 10 anh (Indica durata) Cat dureaza. 11 anh (Lpl) in numar complet. 12 anh (Sugerand varietatea) De diferite feluri. 13 anh (Ilav) Din (sau inv de in) toate partzile De pretutindeni. 14 anh (Ilav) In toate partzile (sau inv locuri) ori peste (sau rar prin) ~ locul sau peste ~ Pretutindeni. 15 anh (Pop; ie) A asculta cu toate urechile A asculta cu mare atentzie. 16 anh (Pop; ie) A rade cu totzi dintzii A rade astfel incat sa i se vada totzi dintzii. 17 anh (Pop; iae) A rade foarte tare. 18 anh (Pop; ie) A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii (sau in toate boalele in toate grozile mortzii) A infricosha pe cineva foarte tare. 19 anh (Alcatuieshte impreuna cu un nc numerale colective) Totzi shase. 20 anh (Ivp; lsg) Fiecare (dintre...) Si: oricare. 21 anh (Ila) De toata ziua (sau de toate zilele) De flecare zi Si: cotidian. 22 anh (Pfm; ila) ~ soiul de... ori de ~ soiul sau (reg) in toata forma Fel de fel Si: variat. 23 anh (Pfm; ilav) In toate chipurile sau in ~ chipul In multe feluri. 24 anh (Pfm; ilav) In (sau rar pe) toata vremea ori in toate vremi in fiecare clipa Si: mereu necontenit. 25 anh (Precedat de „shi” completand o enumerare) Restul care na fost amintit Si: celelalte. 26 pnh (Lpl) Lucrurile sau fiintzele care intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). 27 pnh (Ilav) Inainte (sau mai intai) de toate In primul rand. 28 pnh (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. 2930 pnh (Ils; shi ila) De toate (Lucruri) de diferite feluri. 31 pnh (Pop; ie) Toate k toate (sau rar toatele) dar... Celelalte ar mai merge dar... 32 pnh Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. 33 pnh (Ilav) De (sau inv intru) ~ sau cu (sau in intru) ~ul (pop) cu (sau intru) ~ului ~ (inv) cu ~ul (sau ~ulush) ~ (reg) cu ~ului (~ului) ~ in ~ In intregime. 34 pnh (Ilav) De totzi (sau de toate) ori cu ~ul sau (pop) in ~ului (inv) in ~ (reg) de ~ In total. 35 pnh (Pop; ilav) In ~ sau in ~ului ~ Intrun cuvant. 36 pnh (Ilav) De ~ Pentru totdeauna Si: definitiv. 37 pnh (Ilav) De ~ sau cu ~ul (reg) de (sau cu) ~ului ~ cu ~ului Foarte (1). 38 pnh (Ilpp) Cu ~ cu... sau cu cineva (sau cu ceva) cu ~ (sau inv cu ~ul) sau reg cu ~ cu cineva (sau cu ceva) Impreuna cu... 39 pnh (Ie) Astai ~ sau atata (sau atatai) ~ Doar atat (shi nimic mai mult). 40 pnh (Pfm; ie) A nu fi in toate ale mele (ale tale ale ei etc.) A nu fi in deplinatatea facultatzilor mintale. 41 pnh (Pfm; iae) A fi abatut. 42 pnh (Is) Femeie la toate Femeie (de serviciu) care indeplineshte singura toate treburile dintro casa. 43 pnh (Is) Om bun la toate Persoana care se pricepe la toate. 44 pnh (Ilc) Cu toate k... Deshi... 45 snsa Intreg (rezultat din unirea elementelor componente) Si: totalitate (1) (inv) totime (1). 46 snsa (Fig) Natura. 47 snsa (Fig) Univers. 48 snsa (Fig) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). 49 sn (Pop; ie) Aici e ~ul Asta explica lucrurile. 50 av (Exprima continuitatea persistentza) SHi acuma Si: inca. 51 av (icn) Nici acuma. 52 av Tot timpul Si: mereu. 53 av Fara a se opri Si: intruna necontenit neincetat. 54 av (Fam ie) Sa ~ aiba... Ar putea sa aiba (cel mult)... 55 av (Reg; ie) Sa ~ fie... sau sa ~ fi fost... Ar putea sa fie (cel mult). 56 av (Pop) In orice imprejurare Si: totdeauna (1). 57 av (Cu sens iterativ) De repetate ori Si: adesea. 58 av (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. 59 av (Stabileshte similitudinea) La fel. 60 av (icr „asha” „asemenea” „astfel” „atata” „acelashi”) Exact asha (sau atata acelashi) Si: intocmai. 61 av (Icr „asha” sau „atat de...”) Formeaza gradul de egalitate al comparativului (Tot atat de frumos.). 62 av (Pfm; ie) Mie ~ atata Mie perfect egal. 63 av (Indica revenirea sau aparitzia intro situatzie similara) Din nou Si: iarashi. 64 av (Exprima periodicitatea regularitatea) De fiecare data Si: intotdeauna regulat. 65 av In mod exclusiv Si: numai. 66 av (Pop; ila) ~ unul shi unul De frunte Si: ales. 67 av Fara exceptzie. 68 av In intregime Si: complet. 69 av (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. 70 av (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 71 av SHi asha Si: oricum. 72 av In orice caz. 73 av SHi inca Si: totushi (2). 74 sn Intreg.

TOT TOÁTA totzi toate adj. nehot. pron. nehot. adv. s. n. I. Adj. nehot. 1. (La sg.) Intreg; integral complet; din care nu lipseshte nimeni sau nimic; cat exista cat este cat are; cat e de mare cat se intinde cat cuprinde; cat dureaza cat tzine. Tot orashul. Tot timpul. ◊ Loc. prep. Cu tot... = in ciuda... 2. (La sg.) Perfect. ♦ (Da ideea de superlativ) Cum nu exista (altul) mai mare mai mult. ◊ Loc. adj. De tot... = cum nu se poate mai mult. 3. (La sg.) Fiecare (dintre...) oricare; care se repeta. ◊ Loc. adj. De toata ziua sau de toate zilele = care se face se intampla se poarta in fiecare zi. ◊ Loc. adv. Peste tot = pretutindeni. 4. (La pl.) Care este in numar complet fara sa lipseasca nici unul; care este in serie completa fara sa lipseasca ceva. ◊ Loc. adv. In toate partzile = pretutindeni. ♦ (Alcatuieshte impreuna cu un num. card. numerale colective) Totzi cinci. ◊ Expr. A vari (sau a baga) pe cineva in totzi sperietzii = a infricosha. II. Pron. nehot. 1. (La pl.; cu nuantza de num. nehot.) Lucrurile sau fiintzele cate intra in discutzie sau care sunt de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rand mai presus de orice altceva. ♦ (Precedat de conj. „shi” rezuma o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. ◊ Expr. Toate k toate (sau toatele) dar... (sau insa...) = celelalte ar mai merge dar...; treacamearga dar... 2. Lucrurile care considerate impreuna formeaza un ansamblu. ♦ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) = pe deantregul in intregime. Cu totul = a) in total; b) cu desavarshire in intregime. In tot sau (in) totului tot = a) la un loc una cu alta; in total; b) intrun cuvant la urma urmelor. Tot in tot = pe deantregul. De tot = a) (cu sens modal) cu desavarshire in intregime; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv; c) foarte extrem de... ◊ Loc. prep. Cu tot cu... sau cu (cineva sau ceva) cu tot = impreuna la un loc. ◊ Expr. Astai tot sau atata (ori atatai) tot = doar atat (shi nimic mai mult). 3. (Intra in compunerea unor adjective) Atotcuprinzator. III. Adv. (Exprima continuitatea persistentza) 1. SHi acuma in continuare inca; (in constructzii negative) nici acuma pana acuma nu... ♦ SHi mai departe k shi alta data. 2. Mereu tot timpul toata vremea totdeauna pururea; necontenit neincetat intruna. ◊ Expr. Sa tot aiba... = ar putea sa aiba (cel mult)... Sa tot fie... = ar putea sa fie (cel mult)... ♦ Statornic permanent. 3. De repetate ori adeseori de multe ori. 4. (Exprima o gradatzie a intensitatzii) Din ce in ce. IV. Adv. (Stabileshte identitatea similitudinea simultaneitatea) 1. (De) asemenea la fel; in acelashi chip. ◊ Expr. Tot asha (sau astfel atata acelashi) = intocmai exact asha (sau atata acelashi). ◊ (In corelatzie cu „asha” sau „atat de...” formeaza gradul de egalitate al comparativului) Tot atat de bun. ◊ Expr. Mie tot atata = mie perfect egal. 2. (Urmat de substantive shi pronume arata k fiintza sau lucrul respectiv revine apare intro situatzie similara) Iarashi din nou (sau k totdeauna). ♦ (Urmat de un substantiv precedat de art. nehot.) Acelashi. ♦ (Urmat de numeralul „unu”) Unu singur. 3. Numai in mod exclusiv. ◊ Expr. Tot unul shi unul = de seama de frunte ales. ♦ (Urmat de un adjectiv sau de un substantiv la pl.) Fara exceptzie unul shi unul. ♦ De tot cu totul in intregime pe deantregul complet. 4. De fiecare data intotdeauna regulat. V. Adv. 1. SHi astfel shi asha oricum. 2. Totushi shi inca. VI. S. n. 1. Intreg unitate (rezultata din totalitatea partzilor) totalitate. ♦ Fig. Lume univers. 2. Fig. (Art.) Lucru esentzial (la care se reduc toate celelalte). ◊ Expr. Aici e totul = in asta consta tot asta explica tot. [Gen.dat. pl. (a) tuturor (a) tuturora] Lat. totus a um.

TOT⁵ TOÁTA totzi toate pron. nehot. I. (Numai la pl. cu nuantza de numeral nehotarit) Lucrurile sau fiintzele cite intra in discutzie sau care sint de acelashi fel (fara sa lipseasca nici unul). Vreau banii pe jumatate daca nu totzi! DELAVRANCEA H. T. 39. Sint adunate toate in curte. ISPIRESCU L. 7. La vederea acestei minunatzii totzi au ramas incremenitzi. CREANGA P. 229. Dupa cei ucisera mai pe totzi se intoarsera la locul luptei. BALCESCU O. II 258. ◊ (In corelatzie cu citzi cite) Cite fete ardelene Toates negre la sprincene. JARNÍKBIRSEANU D. 28. Cite cara cu povara Toate suie shi coboara. id. ib. 127. ◊ Expr. Cite toate v. cit⁵ (III). ◊ (Construit cu prep. «cu»; de obicei in forma totzii toatele) Dormim cu toatele la conac. DUMITRIU B. F. 148. SHi dupa ce ne culcam cu totzii noi baietzii k baietzii ne luam la hirjoana. CREANGA A. 40. Cu totzii saltind de bucurie sau apucat de grumazul tatalui lor. DRAGHICI R. 8. Noi cu totzi sa nenfratzim SHi cu totzii sa traim. JARNÍKBIRSEANU D. 205. ◊ (Intarit prin repetitzie) Daca sau adunat ei totzi cu totzii imparatul sa tras de tzacalie scrishnind strashnic. CARAGIALE O. III 27. II. (Cu sens neutru in opozitzie cu nimic) 1. (La f. pl. sau la sg. in forma tot sau totul) Lucrurile cite exista sau cite intra in discutzie (fara nici o exceptzie). Daca nu mi sor mai intoarce feciorii neom duce shi noi eu shi cu baba Cireasha unde se duc toate. SADOVEANU N. P. 8. Dar cine eshti tu zise Ivan cam zborshit de te lauzi k shtii toate? CREANGA P. 299. El zboara gind purtat de dor Pin’ piere totul totul. EMINESCU O. I 176. Luna varsa peste toate voluptoasa ei vapaie. id. ib. I 130. Tot imprejurui era tacere. ALEXANDRESCU P. A. 74. ◊ Loc. adv. Inainte de toate = in primul rind; mai presus de orice altceva. Care om nu tzine la viatza inainte de toate? CREANGA P. 206. Dupa toate v. dupa (II 1). ◊ Loc. conj. Cu toate k... = deshi macar k... ◊ Expr. Multe (shi) de toate v. mult² (II). Femeie la toate = femeie de serviciu care indeplineshte singura toate treburile dintro casa. A da toate pe una v. da³ (I 6). Ashi baga nasul in toate v. nas. ♦ (Precedat de «shi» shi completind o enumeratzie) Restul care na fost amintit; celelalte. A lasat shi bani shi tot shi sa dus. CREANGA P. 60. Inca ma mier cum am scapat cu viatza; lehamite shi de imparatzie shi de tot k doar slava domnului am ce minca la casa dtale. id. ib. 188. Ochii tai shi toates bune Sprinceneletzi fac minune; Ochii tai shi toatemi plac. JARNÍKBIRSEANU D. 23. ◊ (Urmat de o subordonata relativa introdusa prin «ce») Puse la cale sai gateasca de drum merinde shi tot cei trebuia. ISPIRESCU L. 3. ◊ Expr. Toate k toate (sau rar toatele) = celelalte ar mai merge treacamearga. Toate k toate numai povetzele ce tziam dat sa nu le uitzi. ISPIRESCU L. 16. Toate k toatele dar cind am auzit eu de tata pe loc mi sa muiat gura. CREANGA A. 58. Toate k toate dar uritul i venea de hac. id. ib. 140. ♦ (Predomina ideea de varietate de diversitate) Orice lucru fara alegere. Care cum venea de la cimp lasa tot in mijlocul ograzii shi alerga atras de tzipetele Floricai. BUJOR S. 47. Ei tot shi voi nimica; ei cerul voi dureri! EMINESCU O. I 60. ◊ (Urmat de o subordonata relativa introdusa prin «ce») Facea tot ce i se spunea de nimic nu cirtea nimic nu dorea. VLAHUTZA O. A. 139. Fiii cei mari ai imparatului povatzuira pe logodnicele lor k sa faca shi ele tot ce va vedea pe zina k face. ISPIRESCU L. 39. Nu se maninca tot ce zboara. NEGRUZZI S. I 251. 2. (In forma de sg. tot sau totul) Lucrurile cite se tzin laolalta formind un ansamblu fara k sa lipseasca nici unul. Spunea tot ce shtia. ISPIRESCU L. 9. Intrebindo despre gospodarie shi barbat ea a spus tot ce shtia. CREANGA P. 86. ◊ Loc. adv. Cu totul (shi cu totul) sau cu totului tot sau cu totului totului = pe deantregul in intregime. Facu cum zisese doi fetzilogofetzi cu totului totului de aur in ciurul care il tzinea tziganca la gura podului. ISPIRESCU L. 63. Fata se facu o pasarica cu totul shi cu totul de aur. id. ib. 361. Lasatzi lumea ta uitata. Mi te da cu totul mie. EMINESCU O. I 209. Cu totul = a) in total. In ashezarile acele de scinduri... aveam cu totul vro patru sute de ostashi din cei mai greu ranitzi. MIRONESCU S. A. 117; b) cu desavirshire in intregime. Nenvirtim uitind cu totul Cum k lumea astantreaga e o clipa suspendata. EMINESCU O. I 133. Vintul inca inceta cu totul BOLINTINEANU O. 265. (Intarit prin repetitzie) Pricepuse dracoaica k inca nu scapase cu totul shi cu totul de primejdie. ISPIRESCU L. 363. In tot sau (in) totului tot (scris shi totul lui tot) = a) la un loc una cu alta; in total. In totul lui tot a fi trecut la mijloc vro jumatate de ceas. CREANGA A. 66. Primesc de la domnu 5 galbini shi de la cucoana Saftitza 4 galbini in tot noua. KOGALNICEANU S. 112; b) intrun cuvint la urma urmelor. Totului tot eu shtiu k am adormit cu gindul la: Cit e Argeshul de mare Haz k Saharelul nare. La TDRG. (Rar) Tot in tot = pe deantregul. Toatan tot Frumoasa cum eu nici nu pot O mai frumoasa sami socot Cu mintea mea. COSHBUC P. I 57. De tot = a) (cu sens modal) cu desavirshire in intregime. Lumina sa micshorat de tot in gamalia galbena de alama a lampii. C. PETRESCU R. DR. 140. Vremea se intunecase de tot. SANDUALDEA U. P. 133. Biata baba era umflata cit o bute... simtzirea insa nu shio pierduse de tot. CREANGA P. 15. Mindra eu te voi iubi Chiar de tot de mai orbi. JARNÍKBIRSEANU D. 384; b) (cu sens temporal) pentru totdeauna definitiv. Raul pieriva de tot din lume. BALCESCU O. II 317. De tot sa il dea lui. SHEZ. III 135; c) foarte extrem de... Dupa cum ishi au casa shi satul unii urca pe deal spre gaura minei altzii dimpotriva au aparut sus de tot de dupa o creasta de munte shi incep sa coboare in vale. BOGZA TZ. 49. Satul Lespezi e aproape de tot. REBREANU R. I 159. Ii frumushica de tot. ALECSANDRI T. 779. ◊ Loc. prep. Cu tot cu cineva (sau cu ceva) sau cu cineva (sau cu ceva) cu tot = impreuna la un loc cu... Lipan a cazut in ripa cu tot cu cal. SADOVEANU B. 242. Ea shi cucoana Maria il puteau vinde shi rascumpara jucindul pe degete cu tot cu doftor cu tot cu Bogza shi Cutzui shi cu tot cu nevestele lor. id. ib. 248. Dar daca pui flacai o data Saleaga dinshii cum socot O fata: Bogatashi pupa boiin bot Imbatrinind cu boi cu tot. COSHBUC P. I 129. Spunei k nu primeshti bani ci numai atita griu cu paie cu tot cit i putea duce dta in spate shi cu un baiet al dtale. CREANGA P. 155. Disparu cu fata cu tot. EMINESCU N. 15. ◊ Expr. Astai tot sau atita (ori atitai) tot = atit shi nimic mai mult. Vrau sami dau sama despre satul nostru despre copilaria petrecuta in el shi atitai tot. CREANGA A. 73. ♦ Lucrurile diverse variate care alcatuiesc averea proprietatea cuiva. A pierdut tot. ▭ Da totul pentru slava tzarii! SHi pentru pacea lumii totul! FRUNZA Z. 18. Forme gramaticale: m. sg. totul m. pl. totzii f. pl. toatele gen. sg. a tot shi (in expr.) totului dat. sg. la tot gen. pl. m. shi f. (a) tuturor dat. pl. m. shi f. tuturor shi tutulor (M. I CARAGIALE C. 43).

TOT⁴ toáta (totzi toáte) pron. nehot. Intreg ansamblul; din care nu lipseshte nimic. ~ poporul. ◊ Toate k toate cele de pana acum mai pot fi tolerate. Inainte de toate in primul rand; pe primul plan. Cu toate k macar k; deshi. Cu ~ul a) in total; b) in intregime; complet. De ~ a) in intregime; cu desavarshire; b) pentru totdeauna. Cu ~ cu la un loc cu; impreuna cu. Astai (sau atatai) ~ nimic mai mult. /<lat. totus

tutulór (vest) shi tuturór (est) gen. shi dat. pl. d. tot (m. shi f.). Gen. vechĭ era shi cu a: a totzĭ a toate.

tot³ pr. m. art. totul pl. totzi art. totzii (cu ~); f. toata pl. toate (shi cu valoare neutra) art. toatele (cu ~) g.d. pl. m. shi f. tuturor/tuturora (El a citit tot/totul. Sa facem totul!; Asta place tuturor/tuturora.; shi: (in) totului tot)

!tot¹ adj. pr. m. pl. totzi; f. toáta pl. toáte g.d. pl. m. shi f. tuturór (toata lumea toata aceasta lume lumea toata a toata lumea)

!tot³ pr. pl. totzi art. tótzii (cu ~); f. toáta pl. toáte art. toátele (cu ~) g.d. pl. m. shi f. tuturór/tuturóra

tot toata; totul m. a.; tuturor gen. pl. m. shi f. (al tuturor).

intru tótul loc. adv.

!pápatót s. m. shi f. g.d. lui pápatót; pl. pápatót

cu toáte k loc. conjctz.

pápatót s. m.

AB UNO DISCE OMNES (lat.) dupa unul cunoashtei pe totzi Vergiliu „Eneida” II 6566. Enea descrie pe Sinon care viclean k totzi aheii incearca prin cuvinte meshteshugite sai convinga pe troieni sa primeasca in cetate calul de lemn in care se ascundeau Odiseu shi luptatorii sai.

ALL GOOD THINGS WHICH EXIST ARE THE FRUITS OF ORIGINALITY (engl.) toate lucrurile bune cate exista sunt roadele originalitatzii J. St. Mill „On Liberty” Introducere. Efortul creator al omului este cel care confera valoare lucrurilor.

ANTHROPOS PANTON METRON (Aυθρωποζ πἀντωυ μετρου) (gr.) omul e masura tuturor lucrurilor Protagoras Fragm. I. Formula care rezuma relativismul shi subiectivismul antropocentric al filozofiei lui Protagoras.

ARTES OMNES PERDOCET PAUPERTAS (lat.) saracia te invatza toate meshteshugurile Plaut „Stichus” 178.

AVARITIA OMNIA VITIA HABET (lat.) avaritzia intruneshte in ea toate viciile Cato „de moribus” 1 82 10.

BELLUM OMNIUM CONTRA OMNES (lat.) razboiul tuturor contra tuturor Hobbes „Leviathan” I 4. In conceptzia autorului stare caracteristica omenirii pe treptele primitive.

CONSENSUS OMNIUM (lat.) (cu) consimtzamantul tuturor Unanimitate asentiment general. V. shi Omnium consensu.

CUIVIS DOLORI REMEDIUM EST PATIENTIA (lat.) rabdarea este leacul tuturor durerilor Publilius Syrus „Sententiae” 476.

EST MODUS IN REBUS (lat.) este o masura in toate Horatziu „Satirae” I 1 106. Orice exces este reprobabil.

IN OMNIBUS ALIQUID IN TOTO NIHIL (lat.) din toate cate putzin in total nimic Cunoshtintze fragmentare shi superficiale nu pot da o cultura solida.

LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierduta din toate este cea in care nai ras Chamfort „Maximes caractères et anecdotes” II.

LABOR OMNIA VINCIT IMPROBUS (lat.) munca staruitoare invinge totul Vergiliu „Georgica” 1 145146.

LE SECRET D’ENNUYER EST CELUI DE TOUT DIRE (fr.) secretul de a plictisi este acela de a spune totul Voltaire „Discours sur l’homme” VI 171.

NON OMNIA POSSUMUS OMNES (lat.) nu totzi putem toate Vergiliu „Bucolica” VIII 63. Omul nu este universal.

OMNES UNA MANET NOX (lat.) pe totzi ne ashteapta aceeashi noapte Horatziu „Ode” I 28 15. Cu totzii suntem muritori.

OMNES VULNERANT ULTIMA NECAT (lat.) toate ranesc ultima ucide Inscriptzie care apare uneori pe cadranele orologiilor. Se refera metaforic la orele vietzii.

OMNIA MEA MECUM PORTO (lat.) tot ceea ce am duc cu mine Versiunea latina a raspunsului care lar fi dat filozoful Bias concetatzenilor sai miratzi k paraseshte cetatea (Priene) asediata de pershi fara sashi ia nimic cu el. Spiritul constituie unica bogatzie a intzeleptului un bun carel insotzeshte peste tot.

OMNIA MUTANTUR NIHIL INTERIT (lat.) totul se transforma nimic nu piere Ovidiu „Metamorphoseon libri” XV 165.

OMNIA VINCIT AMOR (lat.) dragostea invinge totul Vergiliu „Bucolica” X 69: „Omnia vincit Amor et nos cedamus Amori” („Dragostea invinge totul iar noi sa ne lasam invinshi de ea”).

OMNIUM RERUM PRINCIPIA PARVA SUNT (lat.) Inceputurile tuturor lucrurilor sunt mici Cicero „De finibus bonorum et malorum” 5 21.

PATRIAE SOLUM OMNIBUS CARUM EST (lat.) pamantul patriei este drag tuturora Cicero „In Catilinam” IV 7 16.

RAUM FÜR ALLE HAT DIE ERDE (germ.) pamantul are loc pentru totzi Schiller „Der Alpenjäger”. Pledoarie pentru tolerantza shi omenie.

TEMPUS EDAX RERUM (lat.) timpul care mistuie totul Ovidiu „Metamorphoseon libri” XV 234.

TOUT EST POUR LE MIEUX DANS LE MEILLEUR DES MONDES POSSIBLES (fr.) totul se petrece cel mai bine in cea mai buna dintre lumile posibile Teza deista apologetica enuntzata de Leibniz in „Thaeodicaea” care Voltaire a rastalmacito ironic in „Candide”.

VANITAS VANITATUM OMNIA VANITAS (lat.) deshertaciune a deshertaciunilor toate sunt deshertaciune „Eclesiastul” 1 2.

ZWAR WEISS ICH VIEL DOCH MOCHT’ICH ALLES WISSEN (germ.) intradevar shtiu multe dar ash vrea sa shtiu totul Goethe „Faust” I Noaptea.

Ab uno disce omnes (lat. "Dupa unul i potzi judeca pe totzi ) Vergiliu Eneida II 65. Vorbind despre grecii care sau introdus in Troia prin faimosul vicleshug al calului de lemn poetul subliniaza perfidia grecului captiv Sinon care ia convins pe troieni sa primeasca in cetate calul obiectul pierzaniei lor sustzinind k era o ofranda adusa zeilor. Cu alte cuvinte: cum era acel om prefacut erau totzi! Devenite cu timpul o expresie curenta vorbele lui Vergiliu sint folosite mai ales in sens nefavorabil. Referindune la un grup de oameni deopotriva de neserioshi sau vicleni sau cu alte trasaturi negative putem spune: Ab uno disce omnes. LIT.

Bellum omnium contra omnes (lat. „Razboiul tuturor contra tuturor”) Expresia se gaseshte in cap. XII din partea intii a lucrarii filozotului englez Thomas Hobbes aparuta in 1642 intitulata De cive (scrisa in latineshte) shi o mai intilnim in alta carte a sa: Leviathan aparuta in 1651 (partea I cap. XIIIXIV). Hobbes foloseshte aceasta expresie referinduse la vremurile stravechi cind omul era in continuu razboi cu semenul sau. Karl Marx caracterizindul pe poetul roman Lucretziu spune k in opera acestuia „in locul figurilor senine puternice… ale lui Homer gasim eroi solizi inarmatzi pinan dintzi lipsitzi de orice alta calitate; razboiul omnium contra omnes (tuturor contra tuturora) forma rigida a existentzei pentru sine...” (v. Marx shi Engels Despre arta shi literatura). FIL.

a face tot tacamul expr. (prst.) al satisface pe client prin procedee pline de imaginatzie.

a fi uns cu toate alifiile expr. a avea mare experientza; a fi versat; a nu putea fi inshelat.

a gasi capac la toate expr. a avea un raspuns pregatit pentru orice intrebare; a dovedi prezentza de spirit in orice situatzie.

a se uda toata expr. (vulg. d. femei) a se excita; a simtzi o atractzie fizica deosebita pentru un barbat.

a trece prin toate chinurile iadului expr. a suferi un lung shir de persecutzii; a avea parte de multe necazuri shi nenorociri.

a tremura din toate balamalele expr. a dardai de frica.

al trece toate apele / toate sudorile expr. v. al trece nadushelile (1 2).

ashi baga nasul in toate expr. v. ashi baga botul.

in toate mintzile expr. lucid treaz; sanatos mintal.

nimica toata expr. fleac lucru lipsit de importantza.

painea cea de toate zilele expr. mijloace de subzistentza

tot tacamul expr. (prst.) ansamblu de procedee menite sa produca satisfactzie erotica.

tot un drac! / o matza! expr. acelashi lucru!