mult ~a [At: COD. VOR. 88/21 / Pl: ~ltzi ~e / E: ml multus a um] 1 a Care se afla in numar mare in cantitate mare Si: numeros. 2 a Care se afla in sortimente diferite Si: divers variat. 3 a Care are proportzii mari. 4 a De durata lunga. 56 a De (fortza sau) intensitate deosebita. 7 s (Ila) ~e shi marunte De tot felul Si: divers felurit. 8 s (Ial) Fleacuri. 9 a (Ie) A nu mai avea zile ~e A fi aproape de moarte. 10 a (Pop; ila) De zile ~e Batran. 11 a (Ilav) De (mai) ~e (sau mai de ~e) ori sau in (mai) ~e randuri In mod repetat Si: adesea. 12 a (Inv; ilav) Cu ~ul In cantitate mare. 13 a (Ils) ~e toate sau ~e (shi) de toate (rar) de ~e de toate (ivp) ~e cele Lucruri de tot felul. 14 a (Ial) Probleme diverse variate. 1517 a (Ie) Nu shtie ~e Se spune despre cineva (care ia hotarari energice fara sa shovaie sau) (care trece repede la fapte fara a cantari urmarile actziunilor sale sau) care se supara ushor. 18 a (Pop; ilav) ~ul ~ ori ~l cu pamantul sau ~ cu ~ul Oricat de mult foarte mult. 19 a (Reg; ilav) Mai ~ltzi cu ~ul Cu mult mai multzi. 20 s (Reg; ie) A spune ~e pe cineva A certa. 21 a (Ilav) SHi mai ~e nu Nimic altceva decat... 22 a (Ial) In orice caz cu orice chip Si: neaparat. 23 sfp (Mtp) Iele. 24 av In cantitate insemnata. 25 av Cu valoare mare. 26 av In mod intens. 27 av In mod deosebit. 28 av In mare masura. 29 av Staruitor. 30 av Intrun timp indelungat. 31 av Pe o distantza lunga. 32 av De repetate ori. 33 av (Ilav) De ~ Dintro vreme indepartata din vechime. 34 av (Ial) Intro epoca trecuta Si: altadata. 35 av (Ial) De vreme relativ indelungata Si: demult. 36 av (Reg; ial) De timpuriu Si: devreme. 37 av (ilc) De ~ ce Din cauza cantitatzii mari. 38 av (Ial) Din cauza duratei indelungate. 39 av (Ial) Din cauza intensitatzii extreme. 40 av (Ie) E ~ de cand... (sau deatunci) A trecut vreme indelungata de atunci. 41 av (Ie) E ~ pana sa... (sau a) Trebuie sa treaca o vreme indelungata pana sa... 42 av (Iae) Trebuie sa depui eforturi k sa... 43 av (Ie) Nu mai e ~ pana departe Se spune pentru a arata k un lucru care parea foarte indepartat greu realizabil urmeaza a se produce a se realiza curand. 44 av (Ilav) Nu ~ dupa Dupa scurt timp Si: curand. 45 av (Ie) A nu mai avea ~ A fi aproape de moarte. 46 av (Ie) Mai ~ decat probabil sau (fam) mai ~ k sigur Exprima o probabilitate foarte mare. 47 av (Ilav) Cu atat (sau cu atata) mai ~ Intro masura shi mai mare mai intensa determinata de imprejurarea respectiva. 48 av (Ilav; cu valoare de superlativ) Cat de ~ sau cu ~ In foarte mare masura Si: nespus. 49 av (Ilav) In oricat de mare masura Si: oricat. 50 av (Ie) Cel ~ In cel mai bun caz Si: abia doar numai. 51 av (Ilav) Atat (shi) nimic mai ~ Numai atat. 52 av (Iae) Nimic in plus. 53 av (Fam; ie) Astai prea ~ Asta intrece masura e peste ceea ce se poate admite suporta. 54 av (Fam; ilav) ~ shi bine Pentru o perioada foarte lunga sau pentru totdeauna. 55 av (Rar; ilav) Din ~ in mai ~ Intro masura tot mai accentuata mai mare mai intensa. 56 av (Inv; ie) Nu mai ~ sa... De aici inainte sa nu mai... 57 av (Ie) A nu fi ~ sa... A lipsi putzin k sa... 58 av (Iae) A fi pe punctul de a... gata sa. 59 av (Inv; ie) A nui sta cuiva in ~ A nu reprezenta nimic pentru cineva. 60 av (Ilav) ~ putzin sau mai ~ sau (sau ori) mai putzin In oarecare masura Si: cam intrucatva. 61 av (Ilav) Nici mai ~ nici mai putzin Formula exclamativa care arata mirarea fatza de ceva cu totul neashteptat nepotrivit sau fatza de o pretentzie exagerata. 62 av (In legatura cu numeralele cardinale; precedat de „cel”) Exprima o durata sau o cantitate dincolo de care nu se poate trece Cel mult trei. 63 av (La comparativ al doilea termen al comparatziei fiind neexprimat) in mai mare masura. 64 av (La comparativ al doilea termen al comparatziei fiind neexprimat) In plus. 65 av (La comparativ al doilea termen al comparatziei fiind neexprimat) In primul rand Si: in special mai ales indeosebi. 66 av (La comparativ izolat in fraza) Nu numai atat ci in plus. 67 av (Ivp; la comparativ al doilea termen al comparatziei fiind neexprimat; cu sens temporal; mai ales in constructzii negative) De acum inainte din acest moment Si: in continuare. 68 av (Ivp; inaintea unui adjectiv sau adverb formeaza superlativul acestora) Foarte extrem de.

MULT² A multzi te. I. (Numai la sg.; adj. nehot.) 1. in cantitate mare imbelshugat in numar mare. Lume multa. Vorba multa. ▭ Boierul acela de mult banarit ce avea nui mai shtia numarul. CREANGA P. 67. Totzi trecatorii simtzeau deodata O sete mare in pieptul lor; Beau multa apa catind la fata SHi urmau drumul oftind de dor. ALECSANDRI P. I 20. Niciodata asta luna ce inoata in tarie... Mai mult numar de cadavre de atunci na luminat. ALEXANDRESCU P. 138. ◊ (Despre abstracte) Primi cu multa cinste pe Ileana Simziana. ISPIRESCU L. 26. A indreptato shi ea cu multa bunatate shi blindetza la sorasa cea mai mare. CREANGA P. 91. Norodul nu va rasplati numai multa shtiintza ci shi buna vointza buna cugetare. GOLESCU I. 94. ◊ (Substantivat) Cu spaima mutan jur privea Din mult nimic nuntzelegea. COSHBUC P. I 152. Matusha de mii face acest bine atunci sa shtii k ai sa ai shi mai mult de la mine. CREANGA P. 171. ◊ Expr. Mult putzin (sau putzinul) = toata cantitatea existenta. Mult putzinul care la agonisit. A nu fi mult sa... = a fi cit peaci sa... maimai. Na fost mult sa piarda trenul. Mult (sau multul) cu multul = extrem de mult foarte mult. Mergi mult cu multul shi dai oricit pina intilneshti o faptura de om. PAS L. I 131. Cafea asha buna... nu gasea el sa fi dat mult cu multul in alta parte.. la TDRG. Imparatul... fagadui multul cu multul voinicului ce se va incumeta sa o rapuie. ISPIRESCU U. 122. ♦ Intens. Zgomot mult. 2. Vast intins amplu. Lasind pe totzi din cit afund O mie de craimi ascund Totzi craii multului rotund De veste plini. COSHBUC P. I 54. SHi de cind mam departat Multa lume am imblat. EMINESCU O. I 123. 3. (Despre timp) Care dureaza; indelungat. Stringea cutzitun pumn... Mult timp in mina lanvirtit. COSHBUC P. I 231. Nu dupa multa vreme se shi insotzi. ISPIRESCU L. 8. Eu slujesc la poarta raiului de multa vreme. CREANGA P. 313. II. (Numai la pl; num. nehot.) in mare numar numeroshi. Colon palate de margean Teoi duce veacuri multe. EMINESCU O. I 170. Multe flori lucesc in lume. ALECSANDRI P. A. 64. Nu te apuca de multe trebi o data. NEGRUZZI S. I. 248. Cei pasa bietei turme... daca are unul sau multzi apasatori? ALEXANDRESCU P. 79. ◊ (Urare facuta la sarbatori sau la aniversari) (La) multzi ani! v. a n². ◊ Loc. adv. De multe ori (sau in multe rinduri) = adesea in mod frecvent. De multe ori zicea in sine. CREANGA P. 4. Zamfira in multe rinduri Videa o umbra zburind pin nori. ALECSANDRI P. I 21. Scumpetea in multe rinduri... Sau vazut oprind pornirea. CONACHI P. 283. ◊ (Substantivat) Multora leau facut bine shi uite rasplata! REBREANU R. II 201. Multzi ar dori sa aiba ceea ce ai dta. CREANGA P. 154. Ma marit te las pe tine K multzi tare mau cerut Tu nici grija nai avut. JARNÍKBIRSEANU D. 232. ◊ (Substantivat n.) Lucruri intimplari fapte numeroase shi felurite. Multe vazuse despre multe se intrebase in sine shi la multe aflase raspuns; multe i sau lamurit. C. PETRESCU A. 396. De multe ce daduse peste dinsul se facuse cam hursuz. CREANGA P. 111. Nu te certa cu cei ce shtiu mai multe decit tine. NEGRUZZI S. I 250. (Expr.) Multe (shi) de toate sau (rar) multe toate = tot felul de lucruri. Nebun din ce?... Din multe toate. COSHBUC P. I 229. Gindinduse mereu la multe de toate. CREANGA P. 141. Multe shi marunte v. marunt. A nu shti multe = a se supara ushor ashi da drumul miniei a nu crutza pe altul spunindui pe fatza ce gindeshte. A voi (ceva) shi mai multe nu = (a voi) cu orice pretz cu tot dinadinsul a nu renuntza cu nici un chip. Voia cu dinadinsul sa aiba pentru dinsul inelul lui FatFrumos shi mai multe nu. ISPIRESCU L. 109. Forma gramaticala: gen.dat. pl. m. shi f. multora.

MULT¹ ~ta (~tzi ~te) 1) Care este in cantitate mare. 2) Care este de lunga durata. ~ timp. /<lat. multus

MULT³ ~e n. Numar mare (de obiecte sau de fiintze). * ~e shi de toate fel de fel de lucruri. ~e shi marunte a) fel de fel; b) fleacuri; lucruri neinsemnate. A nu shti ~e a) a se supara ushor; b) a trece la actziune. /<lat. multus

mult a. in mare numar: multa lume multa vreme multe feluri. [Lat. MULTUS]. ║ adv. 1. in mare cantitate: mai mult sau mai putzin; 2. foarte: mult ma mir; 3. timp indelungat: asta s’a intamplat de mult.

mult a adj. (lat. mŭltus mult; it. molto sic. multu pv. mout vfr. molt mout cat. molt sp. mucho muy pg. multo). In mare numar orĭ cantitate: multzĭ oamenĭ multe lucrurĭ; multa lume apa. Maĭ multzĭ citzĭva un numar indefinit. N. pl. Multe lucrurĭ: invatzatziĭ shtiŭ multe. A nu shti multe a nu umbla cu formalitatzĭ a termina lucrurile energic: acest prefect nu shtie multe shi de aceĭa totzĭ iĭ shtiŭ de frica. A te supara ushor a lovi indata: fereshtete de nebun k nu shtie multe. Adv. In mare cantitate cu mare intensitate tare foarte: a ploŭat mult mult ma mir. Timp indelungat mult timp: apa a curs mult mult am rabdat. De mult cu mult timp in ainte de mult timp: shtiam de mult (saŭ: de demult). Cu mult cu mare diferentza de timp de grad: shtiam cu mult (timp) in ainte la intrecut cu mult. De multe orĭ adeseorĭ des. De maĭ multe orĭ de citeva orĭ. Mult shi bine orĭcit timp: potzĭ sa batzĭ mult shi bine: nu tzi se va deschide! Maĭ mult orĭ maĭ putzin (saŭ shi: mult putzin) intru citva intr’o oarecare masura cam: acest tzaran e maĭ mult orĭ maĭ putzin instruit. Cel mult maximum in cel maĭ raŭ caz: acest moshneag are cel mult 80 de anĭ. Interj. Ce! cit de!: Mult e dulce mĭerea! Mult e bine aicĭ! Mult eshtĭ prost maĭ!

!mult¹ adj. pr. m. pl. multzi; f. multa pl. multe; g.d. pl. m. shi f. (numai antepus) multor (votul ~ parlamentari)

!mult¹ adj. pr. m. pl. multzi; f. múlta pl. múlte; g.d. pl. m. shi f. (numai antepus) múltor

mult adj. m. pl. multzi; f. sg. múlta pl. múlte; g.d. pl. m. múltor f. múltora

multzi pr. m. f. múlte; g.d. m. shi f. múltora

MULT adj. adv. 1. adj. v. numeros. 2. adv. v. greu. (Pachetul atarna cantareshte ~.) 3. adv. vartos zdravan. (Bea ~.) 4. adv. v. departe. 5. adv. v. indelungat. 6. adv. v. indelung. 7. adv. intens tare. (A suferit ~.) 8. adv. rau tare. (Sa chinuit ~.) 9. adv. tare. (~ ar vrea sa se plimbe.) 10. adj. v. variat.

MULT adj. adv. 1. adj. numeros (inv.) bogat. (Oameni ~.) 2. adv. greu. (Pachetul atirna cintareshte ~.) 3. adv. virtos zdravan. (Bea ~.) 4. adv. departe. (Ce ~ a aruncat!) 5. adv. indelung indelungat. (A meditat ~.) 6. adv. indelung lung. (Se uita ~ la el.) 7. adv. intens tare. (A suferit ~.) 8. adv. rau tare. (Sa chinuit ~.) 9. adv. tare. (~ ar vrea sa se plimbe.)

Mult ≠ putzin nitzel oleaca scurt

mult (ta) adj. 1. Abundent. 2. (Adv.) Destul considerabil enorm in cantitate mare. 3. (Adv.) Timp indelungat un interval mare de timp. Mai mult inca in plus. Cel mult numai atit. De mult altadata cu lung timp in urma. Prea mult peste masura in exces. 4. (Adv.) Numai abia doar. 5. (S. n.) Cantitate mare lucruri numeroase. Multzi lume nenumaratzi oameni. Multe nenumarate lucruri. SHi mai multe nu neaparat cu orice pretz. Multul cu mult oricit de mult foarte mult. Mr. multu megl. mult istr. munt. Lat. multus (Pushcariu 1124; CandreaDens. 1168; REW 5740) cf. it. molto prov. cat. molt v. fr. moult sp. mucho port. muito. Der. multicel (var. multishor) adj. (destul); multzime (var. inv. multzie) s. f. (oameni multzi multitudine abundentza); inmultzi (var. multzi) vb. (a multiplica; a augmenta; refl. a se reproduce); inmultzire s. f. (multiplicare); inmultzitor s. n. (multiplicator); deinmultzit s. n. (primul factor al unei inmultzirii). Multzumi (var. inv. multzemi Trans. multzami) vb. (a satisface a satura; a premia a gratifica a plati ashi exprima satisfactzia prin cuvinte de gratzie; refl. a fi satisfacut; refl. a fi a se arata satul a nu putea mai mult) este fara indoiala un der. de la multzime (› *multzimi › multzemi) k indestula de la destul. Der. general admisa din la multzi ani (Cretzu 349; Tiktin; REW 487; Candrea; Scriban; Barbulescu Arhiva XXXIII 47; Sandfeld 42) nu pare posibila fiindca astfel de compuse nu sint curente in rom. (Trans. multzam nu este un rezultat al lui multzi ani ci o var. dialectala a lui multzumesc; paralelismul cu ngr. εἰς πολλὰ ἔτη „sa traiasca multzi ani” › στολλάτη „multzumesc” este sugestiv fara sa constituie un argument hotaritor fiindca acest etimon nu explica celelalte sensuri ale cuvintului). Der. multzameala s. f. (gratitudine) inv.; multzumita (var. multzamita) s. f. (premiu recompensa; recunoshtintza); multzumitor (var. multzamitor) adj. (satisfacator suficient recunoscator); nemultzumire s. f. (neplacere); nemultzumit adj. (nesatisfacut mofturos); nemultzumitor adj. (care nu da satisfactzie). Der. din fr. multiplu adj.; multiplica vb.; multiplicator adj.; multiplicat s. n.; multiplicitate s. f.; submultiplu s. n.

APUD BONUM IUDICEM ARGUMENTA PLUS QUAM TESTES VALENT (lat.) in fatza unui judecator bun argumentele valoreaza mai mult decat martorii Cicero „De republica” I 38 59.

CONSILIO MELIUS VINCES QUAM IRACUNDIA (lat.) mai mult cashtigi prin blandetze decat prin manie Publius Syrus „Sententiae” 129.

DELIBERANDUM EST SAEPE STATUENDUM EST SEMEL (lat.) trebuie sa cugetzi de multe ori dar sa hotarashti o singura data Publilius Syrus „Sententiae” 132.

DONEC ERIS FELIX MULTOS NUMERABIS AMICOS (lat.) cat timp vei fi fericit vei avea multzi prieteni Ovidiu „Tristele” I 9 56. vers celebru al poetului care exilat la Tomis se vede parasit de totzi prietenii. V. shi Tempora si fuerint nubila solus eris.

FORTUNA MULTIS DAT NIMIS SATIS NULLI (lat.) multora soarta le da prea mult nimanui destul (cat iar trebui) Martial „Epigrammata” 12 10 2.

LA FAÇON DE DONNER VAUT MIEUX QUE CE QU’ON DONNE (fr.) felul in care dai pretzuieshte mai mult decat ceea ce dai Corneille „Le menteur” act I scena 1. V. shi Bis dat qui cito dat.

MULTA PAUCIS (lat.) mult in putzine (cuvinte) Indemn la concizie. V. shi Multum in parvo.

MULTI ENIM SUNT VOCATI PAUCI VERO ELECTI (lat.) multzi chematzi putzini aleshi Matei 20 16; 22 14. Cuvinte care se refera la viatza viitoare; se aplica shi in viatza prezenta intro serie de situatzii.

MULTUM NON MULTA V. NON MULTA SED MULTUM.

MULTUM IN PARVO (lat.) mult in putzin Recomandare pentru concizie pentru concentrarea ideilor.

NE QUID NIMIS (lat.) nimic sa nu fie prea mult Terentziu „Andria” 61. Traducerea latina a devizei „Meden agan” (Mηδέν ἀγαυ) inscrisa pe frontonul templului din Delfi. Indemn la cumpatare la pastrarea masurii.

NEC PLURIBUS IMPAR (lat.) nu inegal mai multor (ashtri) Deviza (cu sensul de „superior” „fara pereche”) inscrisa pe emblema regala al lui Ludovic al XIVlea care reprezenta un soare luminind intregul Glob. Chintesentza a orgoliului nemasurat.

NON MULTA SED MULTUM (lat.) nu multe ci mult Quintilian „De institutione oratoria” X 1 59; Pliniu cel Tanar „Epistulae” 7. Nu multzimea cunoshtintzelor conteaza ci calitatea lor. Trebuie sa spui mult in cuvinte putzine. Varianta: Multum non multa.

QUANTUM MUTATUS AB ILLO! (lat.) cat de mult sa schimbat! Vergiliu „Eneida” II 274. Reflectzia lui Enea caruia Hector i se aratase in vis plin de rani cu totul altul decat stralucitorul viteaz care fusese candva. Reflectzie la vederea unei persoane ajunsa intro stare de mare decadere fizica sau spirituala.

VIOLENTA NEMO IMPERIA CONTINUIT DIU (lat.) nu poate tzine mult o conducere bazata pe violentza Seneca „Troades” 2 259.

ZWAR WEISS ICH VIEL DOCH MOCHT’ICH ALLES WISSEN (germ.) intradevar shtiu multe dar ash vrea sa shtiu totul Goethe „Faust” I Noaptea.

a nu face multzi purici expr. a nu sta mult timp intrun loc.

FOARTE MULT cacalau; cacalau Maria Ta! cat cuprinde / incape cu carul cu ghiotura cu nemiluita cu sacul cu toptanul cu vagonul gruba jdemii la nebunie lumea de pe lume multzi k nisipul marii / cata frunza shi iarba o gramada.

mai mult deo gramada I adv. deloc. II pron. neg. (in propozitzii afirmative) nimic.

multa multe adj. f. (peior. d. femei) obeza grasana.

multe shi marunte expr. 1. lucruri / probleme de tot felul. 2. fleacuri nimicuri.

multzi k nisipul marii / cata frunza shi iarba expr. foarte multzi in numar foarte mare.

shi mai multe nu expr. chiar asha pur shi simplu.