12 definiții pentru învins
din care- explicative (4)
- morfologice (1)
- relaționale (3)
- enciclopedice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNVÍNS, -Ă, învinși, -se, adj. (Adesea substantivat) Biruit, înfrânt; p. ext. supus. – V. învinge.
ÎNVÍNS, -Ă, învinși, -se, adj. (Adesea substantivat) Biruit, înfrânt; p. ext. supus. – V. învinge.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
învins1 sn [At: PANN, E. II, 153/8/ V: ~vencut / Pl: ~uri / E: învinge] 1-5 Învingere (1-5). 6 (Reg; nob) Luptă. 7 (Înv) Prevalare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
învins2, ~ă [At: NEGRUZZI, M.T. 413 / V: (înv) ~ncit, (înv) învencut2 / Pl: ~nși, ~e / E: învinge] 1-2 smf, a (Persoană) care este înfrântă în luptă. 3-4 smf, a (Persoană) care a pierdut locul fruntaș într-o întrecere sportivă. 5 a (Fig) Combătut într-o discuție. 6 a (Fig) Copleșit2 (5). 7-8 smf, a (Persoană) care nu mai are putere de a opune rezistență. 9 smf Supus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVÍNS, -Ă, învinși, -se, adj. Biruit, înfrînt; p. ext. supus. Regii țărilor învinse gem cu greu trăgînd în jug. EMINESCU, O. IV 123. ◊ (Substantivat) Învinșii își plecau fruntea în pulbere. SADOVEANU, O. VII 13. E o mare deosebire între pesimismul de la începutul secolului și... adevăratul pesimism al învinșilor. GHEREA, ST. CR. II 300.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
învíns adj. m., pl. învínși; f. sg. învínsă, pl. învínse
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNVÍNS adj. v. înfrânt.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVINS adj. bătut, biruit, înfrînt, (înv.) spart. (O armată ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Învins ≠ biruitor
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
UNA SALUS VICTIS: NULLAM SPERARE SALUTEM (lat.) o e singură salvare pentru cei învinși: să nu spere în nici o salvare – Vergiliu, „Eneida”, II, 354. Îndemn adresat de Enea luptătorilor săi în ultima noapte a Troiei, spre a le trezi curajul.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VAE VICTIS! (lat.) vai de cei învinși! – Titus Livius, „Ab urbe condita”, V, 48. Cu aceste cuvinte și aruncându-și sabia grea în cumpănă, a întâmpinat Brennus, căpetenia galilor, protestul tribunului Sulpicius, care observase cum galii învingători cântăreau cu greutăți false cele o mie de livre de aur, tribut plătit de romanii asediați pe Capitoliu (387 î. Hr.) în schimbul libertății lor.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VICTIS HONOS (lat.) onoare celor învinși! – Formulă de recunoaștere a valorii adversarului învins.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VICTRIX CAUSA DIIS PLACUIT SED VICTA CATONI (lat.) zeii au ținut cu învingătorul, dar Cato cu cel învins – Lucan, „Pharsalia”, I, 128. În lupta dintre Cezar și Pompei, numai Cato cel Tânăr a rămas până la sfârșit de partea învinsului Pompei. Elogiu celui care apără consecvent o cauză, chiar dacă își dă seama că e pierdută.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A4) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
învins, învinsăadjectiv
-
- Regii țărilor învinse gem cu greu trăgînd în jug. EMINESCU, O. IV 123. DLRLC
- Învinșii își plecau fruntea în pulbere. SADOVEANU, O. VII 13. DLRLC
- 1.1. Supus. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: supus
- E o mare deosebire între pesimismul de la începutul secolului și... adevăratul pesimism al învinșilor. GHEREA, ST. CR. II 300. DLRLC
-
-
etimologie:
- învinge DEX '09 DEX '98