VAI interj. Cuvant care exteriorizeaza sentimente (intense) de: a) durere suferintza deprimare deznadejde; b) compatimire mila regret necaz ciuda; c) bucurie placere admiratzie entuziasm; d) nerabdare; e) surpriza. Loc. adj. shi adv. (Substantivat) K vai de lume = (care se afla) intro stare foarte rea in ultimul grad; (care este) foarte rau foarte prost. ♦ (Substantivat n.) Tanguire planset strigat jalnic; p. ext. suferintza durere. Expr. A fi vai (shi amar) de... = a fi rau de cineva a se afla intro situatzie grea jalnica. Cu chiu cu vai sau cu chiu shi vai = cu mare greutate dupa multa osteneala; abiaabia. Cf. lat. vae.

vai² sn [At: COMAN GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) Acoperish (detashabil) la stupul primitiv facut din paie¹ sau din shovar.

vai¹ [At: PSALT. 268 / V: (reg) vai vai vui / E: ml vae cf alb vaj] 1 i Exprima durere Si: (inv) vah (1). 2 i Exprima suferintza (fizica) Si: (inv) vah (2) (Mol) valeu (1). 3 i Exprima dezamagire Si: (inv) vah (3) (Mol) valeu (7). 4 i Exprima mahnire Si: (inv) vah (4) (Mol) valeu (6). 5 i (Ie) ~ de mine Se spune pentru a exprima consternarea. 6 i (Iae) Se spune pentru a exprima un protest politicos pentru a inlatura prevenitor o indoiala o rezerva a interlocutorului. 7 sn (Ilav) Cu chiu cu ~ sau cu (mare) chiu shi ~ (rar) cu ~ cu chiu cu ~nevoie Cu mare greutate. 8 sn (Ils) Chiu shi ~ Suferintza. 9 sn (Ial) Osteneala mare Si: cazna truda. 10 sn (Ial) Saracie (mare). 11 sn (Olt; ie) A fi de chiu shi ~ A duce o viatza impovarata de lipsuri shi de boala. 12 sn (Olt; ie) A nu avea ~ de … A nu avea neplaceri din partea … 13 i (Ie) ~ de pacatele mele (sau noastre) Se spune pentru ashi exprima necazul nemultzumirea pentru o situatzie neplacuta. 14 sn (Pop) Tanguire. 15 sn (Pop) Suferintza. 16 sn (Pop) Vaiet (1). 17 i (De obicei urmat de determinari substantive sau pronume introduse prin pp „de” sau inv in dativ) Exprima compatimire. 18 i (De obicei urmat de determinari substantive sau pronume introduse prin pp „de” sau inv in dativ) Exprima un avertisment. 19 i (De obicei urmat de determinari substantive sau pronume introduse prin pp „de” sau inv in dativ) Exprima o amenintzare. 20 i (De obicei urmat de determinari substantive sau pronume introduse prin pp „de” sau inv in dativ) Exprima o imprecatzie. 2122 i (Iljv) K ~ de el (sau de ea de dansul de dansa etc.) sau k ~ de capul (cuiva) (Intrun mod) vrednic de compatimire. 2324 i (Ial; shif k ~ de mama ori de zilele cuiva sau k ~ de om sau de lume de Dumnezeu (Care se afla) intro situatzie foarte grea. 2526 i (Ial; shi iaf) (Care este) foarte prost. 27 i (Ie) ~ de ... sau ~ shi amar (de ...) ~ (shi amar) de capul (sau de zilele de mama de sufletul de sufletzelul) (cuiva) Se spune pentru ashi exprima (auto)compatimirea. 28 i (Ie) (A fi) ~ de ... sau (a fi) ~ shi amar (de ...) (a fi) ~ (shi amar) de capul (sau de pielea de steaua de zilele de viatza de cojocul de sufletul) (cuiva) (a fi) ~ de lume (sau de om reg de muma) (irg) (a fi) ~ shi mishel (de ...) (a fi) mishel shi ~ (reg) ~ shi amar pe capul (cuiva) Exprima situatzia foarte grea in care se afla sau se poate afla cineva. 29 si (Trs; ic) ~delume (sau ~deloc) Persoana lipsita de energie shi initziativa care nu inspira incredere. 30 i Exprima ciuda. 31 i Exprima regret Si: (Mol) valeu (8). 32 i Exprima mirare Si: (Mol) valeu (4). 33 i Exprima indignare. 34 i Exprima ingrijorare Si: (Mol) valeu (3). 35 i Exprima spaima Si: (Mol) valeu (2). 36 i Exprima bucurie. 37 i Exprima admiratzie Si: (Mol) valeu (5). 38 i Exprima entuziasm. 39 i Exprima repulsie Si: (Mol) valeu (9).

vai interj. Exclamatzie care exprima: 1 Deznadejde mihnire amaraciune. Vai dragutzul miau murit (POP.). ◊ (constr. cu dat. pron.pers.) Vai mie! eu am cunoscut amorul (C. NEGR.). ◊ (urmat de un pron.pers. de pers. 1 precedat de prep. „de”) Vai de noi shi dea ta slava! (HEL.). ◊ (intarit prin repetare) Ishi cuprinse capul cu miinile shi se lamenta disperata: Vai vai vai! (CAL.). ◊ Loc.adv. (subst.) Cu chiu cu vai sau cu (mare) chiu shi vai cu vai cu chiu cu vainevoie = dupa multa truda dupa multe eforturi; cu osteneala cu mult necaz cu mare greutate. SHi asha cu chiu cu vai ajunge la curtea boiereasca (ISP.). Cu chiu cu vai a facut baiatul cele patru clase primare (VLAH.). ◊ Expr. Vai de mine! = a) se spune pentru a exprima consternarea revolta. Lipseshte ceva dintro casa... Vai de mine!... Nare TZica obiceiul (CAR.); b) se spune pentru a exprima un protest pentru a inlatura o rezerva a interlocutorului. Vai de mine coconitza cum ash putea sa shez linga milostiva mea stapina? (FIL.). (subst.) Chiu shi vai = suferintza chin; efort truda; mizerie saracie lipsa. Logofete brinzan cui lapte acrun calimari chiu shi vai prin buzunari (CR.). Dupa chiu shi vai am sprijinit cheresteaua (GAL.). Vai de pacatele mele (sau ale tale noastre etc.) cele grele! v. pacat. ♦ (pop.; subst. n) Tinguire vaiet. Vom avea... o grija mare un dor shi un vai de moarte (BAR.). 2 (de obicei cu determ. in dat. sau introduse prin prep. „de”) Exprima compatimire mila. Vai de biata tzara cind vom avea razboaie (C. NEGR.). ◊ (capata val. de avertisment amenintzare imprecatzie) Vai... de acea natzie care calca voia lui Dumnezeu! (BALC.). ◊ Loc.adj. adv. K vai de el (sau de ea de dinsul etc.) = a) (intrun mod) vrednic de plins de compatimire. Se intoarse la curte plouat k vai de dinsul (ODOB.); b) (shi k vai de mama cuiva ori k vai de om sau de lume de Dumnezeu) (care se afla) intro situatzie foarte grea intro stare rea; (care este) foarte rau foarte prost. Un bordei k vai de el (CR.). ◊ Expr. Vai de... sau vai shi amar (de...) se spune pentru ashi exprima participarea la suferintza la necazul etc. cuiva sau pentru ashi exprima propria suferintza. Vai de capul lui v. cap. A fi vai de cinstea cuiva v. cinste. Vai de cojocul lui! v. cojoc. Vai de mama mea (sau a ta a lui etc.) v. mama. (A fi) vai (shi amar) de pielea cuiva v. piele. Vai de steaua mea (sau a ta a lui etc.) v. stea. Vai de sufletul tau (sau al sau al lui etc.) v. suflet. Vai de zilele mele (sau ale tale etc.) v. zi. 3 Exprima ciuda necaz. Vai de mine nevastahai... ce pacat miam gasit cu tine (CR.). 4 Exprima nostalgie regret. Vai! tot mai gindeshti la anii cind visam in academii (EMIN.). 5 Exprima indignare revolta. Vai ce rushine pe capul tau! 6 Exprima ingrijorare spaima teama. Vai de mine mosh Nichifor unde sa mascund eu? (CR.). 7 Exprima mirare surpriza uimire. Vai de mine dumneata eshti? (BAC.). 8 Exprima bucurie entuziasm admiratzie incintare. Vai ce rochie frumoasa tziai facut! • shi (reg.) vai vui interj. /lat. vae; cf. alb. vaj.

VAI interj. Cuvant care exteriorizeaza sentimente (intense) de: a) durere suferintza deprimare deznadejde; b) compatimire mila regret necaz ciuda; c) bucurie placere admiratzie entuziasm; d) nerabdare; e) surpriza. ♦ Loc. adj. shi adv. (Substantivizat) K vai de lume = (care se afla) intro stare foarte rea in ultimul grad; (care este) foarte rau foarte prost. ♦ (Substantivat n.) Tanguire planset strigat jalnic; p. ext. suferintza durere. ♦ Expr. A fi vai (shi amar) de = a fi rau de cineva a se afla intro situatzie grea jalnica. Cu chiu cu vai sau cu chiu shi vai = cu mare greutate dupa multa osteneala; abiaabia. Cf. lat. vae.

VAI interj. (Uneori urmat de un nume sau de un pron. pers. introdus prin prep. «de») Exclamatzie care exprima sentimente puternice de: a) durere suferintza deprimare deznadejde. El ar racni k leii dar vai! nu poate plinge. EMINESCU O. I 88. Vai! sufletumi sa invrajbit! ALECSANDRI P. I 9. Vai!... na iertat soarta sancununi a ta dorintza. ALEXANDRESCU M. 15. Vai baditza pentru tine. Multa supararemi vine. JARNÍKBIRSEANU D. 232. ◊ (Intarit prin repetare) Vai vai ! inima mea Rau ma prins a ma durea. HODOSH P. P. 31. ◊ Expr. Cu vai nevoie v. nevoie (3). Cu chiu cu vai sau cu chiu shi vai v. chiu; b) compatimire mila regret. Beshica so umplu cu grauntze... so zuraiesc... shapoi vai de urechile mamei. CREANGA A. 41. In inimami racita Tot focul vai sa stins. ALECSANDRI T. I 461. Biata maica vai de ea Cosicioara cashi smulgea. JARNÍKBIRSEANU D. 498. ◊ (Cu nuantza ironica) Vai saracu omu prost Bun odor la casa fost. CREANGA P. 10. Vai saracu diacul Cind aude clopotul TZipa coasan buruiene SHi se cara la pomene. JARNÍKBIRSEANU D. 470. ◊ Loc. adj. K vai de... exprima compatimirea in cel mai inalt grad. Nenorocita ieshind cu nepus in masa shi necajita k vai de ea sa dus iarashi la fintina. CREANGA P. 98. Sa ascultatzi nishte piese k vai de ele. ALECSANDRI T. 1023. SHi dragutzul obrajel... O fi zau k vai de el! JARNÍKBIRSEANU D. 311. K vai de lume (sau rar de om) arata o situatzie grea cum nu se poate mai rea vrednica de plins. Erau platite k vai de lume. PAS Z. I 141. Am trait la Paris k vai de lume. SADOVEANU P. M. 22. Pleca suparat shi amarit k vai de om. CREANGA O. A. 292. ◊ (Substantivat in expr.) Vai shi amar = jale nenorocire dezastru. Nam nici un cishtig din asta. In schimb vai shi amar pe capul meu k numi aflu locul. VORNIC P. 185. De aci inainte vai shi amar de bietele vrabii de pe garduri. ODOBESCU S. III 22. Vai shamar... Ceo sa ma fac imi vine sa iau cimpii. ALECSANDRI T. 1007. (A fi) vai (sau vai shi amar) de... = a fi rau de cineva a se afla intro situatzie jalnica vrednica de mila. Vai de viatza lui daca aceea care iubeshte nici nu vrea sa se uite la dinsul! SADOVEANU O. 464. Nau shi dinshii neveste shi copii shi necazuri de vai de mama lor? C. PETRESCU I. II 8. Deoi veni peacolo shi noi gasi trebile facute dupa plac vai de pielea ta are sa fie. CREANGA P. 208. In cea vale deoi salta Vai shamar de viatza ta. ALECSANDRI P. II 24. ◊ (Invechit shi arhaizant construit cu dativul pronumelui personal) Orice debutant are drept sa creada k va silui soarta cashi va croi singur norocul. El pleaca la razboi hotarit sa infringa... Vai lui insa daca intradevar infringe. C. PETRESCU V. 153. Vai mie! eu am cunoscut amorul. NEGRUZZI S. I 51. Vai mie! zicea cu lacrimi intru a sa vaitare. CONACHI P. 82. ♦ (Substantivat) a) Tinguire plinset vaiet; p. ext. suferintza durere. K grindina shi plumbii cad Sentuneca shii vai can iad! COSHBUC P. II 40. b) Strigat jalnic. Zboara pesteadincul vaii Tristul vai al cucuvaii. COSHBUC P. II 99; c) necaz ciuda. Vai de mine nevasta hai zise baba; ce pacat miam gasit cu tine. CREANGA P. 174. Vai tunatear lume rea! JARNÍKBIRSEANU D. 366; d) surprindere mirare spaima indignare. Atzi mincat voi patlagele vinete cu scortzishoara? Vai! se scandalizara fetele. CALINESCU E. O. II 94. Vai centuneric sa facut deodata. in jurul meu ce groaznica tacere! IOSIF P. 43. Doi pashi inca... Vai! in lunca TZipa cucoshul trezit. ALECSANDRI P. I 13; bucurie placere admiratzie entuziasm. Pentru SHandru cite trag Pentru SHandru! El abiai un copilandru Vai dar cit imi e de drag! COSHBUC P. II 212. SHiaseara team vazut... SHi vai tare miai placut! JARNÍKBIRSEANU D. 157; nerabdare. Otzelul e jar shi inimilengheatza. Vai! vai! de sar face dimineatza. BENIUC V. 109.

vai! int. exprima: 1. o durere o parere de rau: vai de cei invinshi! 2. un blestem: vai shi amar de tine! 3. O anevointza: cu chin cu vai! 4. superlativul raului: ostenit k vai de el! [Lat. VAE].

vaĭ interj. de durere regret amenintzare shi regret (lat. vae it. guai alb. bg. sirb. turc. vaĭ litv. wai germ. we): Vaĭ ce nenorocire! Vaĭ saracu! Vaĭ de ceĭ invinshĭ! Vaĭ de capu taŭ! Vaĭ shi amar de tine! Vaĭ voŭa fariseilor! (Ev.). Vaĭ de bogatzia luĭ! Cu chiŭ cu vaĭ cu mare anevointza: am ajuns cu chiŭ cu vaĭ. K vaĭ de (superlativu rauluĭ): ostenit k vaĭ de el k vaĭ de capu luĭ k vaĭ de lume o casa k vaĭ de ĭa k vaĭ de capu eĭ! V. ŭa.

vai² interj. v. vai.

Vaideei pl. sat in jud. Gorjiu unde se fabrica pietre de moara.

!vai¹/vaivai interj. (~ de mama lui! ~ de mine (shi de mine)/~ mie!)

+vai² s. n. (in loc. adj. / adv. cu chiu cu ~/cu chiu shi vai)

vai interj.

vai interj.

VAI interj. v. of.

VAI s. v. tanguire vaier vaiet.

VAI interj. a! ah! aoleu ! au! i! o! of! oh! (pop.) valeu! (Transilv. shi Ban.) tulai! (Mold.) vah! (~! ce durere simt!)

vai s. v. TINGUIRE. VAIER. VAIET.

vái interj. Exprima durerea sau suferintza. Mr. vai. Creatzie expresiva cf. lat. vae (REW 9126; Pascu I 182; der. directa nu este posibila) ngr. βαί (Ronzevalle 170) ebr. way alb. bg. sb. vaj it. guai. Este dubletul lui vah interj. din tc. vah ngr. βάχ (Tiktin). Der. valeu (var. vaileu vaileo) interj. (vai) cu l expresiv cf. au › aoleu; vaiet (var. vaet va(i)er) s. n. (vai plingere jelanie); vaita (var. va(i)eta va(i)era) vb. refl. (a se plinge a se tingui) uz general (ALR I 139; legatura cu alb. vajtoń cf. Philippide II 740 shi Candrea nu pare directa); vaicari (var. vaicara) vb. refl. (a se plinge a se tingui) probabil cu alterarea suf. expresiv li sau ni cf. bondani bondari (prezentza lui c nu este clara cf. bg. vaikam); vaicareala (var. vaicaritura vaitatura) s. f. (tinguit lamentare); vaina vb. refl. (a se plinge) prin contaminare cu caina (Tiktin). Legatura lui a se vaita cu lat. vagĭtāre nu este posibila cf. REW 9126.

vái interj. Cuvant care exprima durerea sau suferintza. Creatzie expresiva cf. lat. vae (SHaineanu Scriban DER DEX MDA).

ALAS POOR YORICK! (engl.) vai sarmane Yorick! Shakespeare „Hamlet” act. V scena 1. Cuvinte rostite de Hamlet la vederea craniului bufonului Yorick. Expresie a regretului pentru ce a fost pentru ce a insemnat candva un om comparat cu ce a ajuns sa fie.

VAE SOLI! (lat.) vai de cel singur! „Eclesiastul” 4 10.

VAE VICTIS! (lat.) vai de cei invinshi! Titus Livius „Ab urbe condita” V 48. Cu aceste cuvinte shi aruncandushi sabia grea in cumpana a intampinat Brennus capetenia galilor protestul tribunului Sulpicius care observase cum galii invingatori cantareau cu greutatzi false cele o mie de livre de aur tribut platit de romanii asediatzi pe Capitoliu (387 i. Hr.) in schimbul libertatzii lor.

Alas poor Yorick! (engl. „Ah sarmane Yorick!”) Yorick e bufonul regelui Danemarcei din Hamlet de Shakespeare. In celebra scena din cimitir (act. 5 sc. 1) Hamlet vorbind cu groparii vede craniul bufonului carei inspira reflectzii amare: „Vai sarmane Yorick!… Simt cami vine rau. Aici se deschideau buzele care leam sarutat de atitea ori. Undetzi sint poznele? Tumbele? Cintecele? Sclipirile acelea de veselie care stirneau hohote de ris la masa? Na mai ramas nici una k sashi rida de strimbatura ta de acum!” Alas poor Yorick! in original sau in traducere a devenit o expresie pentru a sublinia o degringolada prabushirea cuiva cea fost shi cea ajuns un om. Caleidoscopul lui A. Mirea se incheie cu o poezie intitulata Sarmanul Yorik in care autorul crede k dupa moarte: „Vreun filozof sau vreun istoric Privindumi tidva cu regret Ar exclama k alt Hamlet: Sarmane Yorik!” LIT.

a o duce k vai de lume expr. a avea o situatzie materiala precara.

cu chiu cu vai expr. cu greu cu mari eforturi.