NEVÓIE nevoi s. f. 1. Ceea ce se cere se impune sa se faca; trebuintza necesitate cerintza; spec. chestiune situatzie afacere a carei rezolvare are caracter urgent presant. (Ec. pol.; la pl.) Dorintze preferintze ashteptari care dobandesc un caracter obiectiv prin conshtientizarea shi includerea lor in obiceiurile de consum ale unor popoare. ◊ Loc. adj. shi adv. (Rar) De nevoie = (strict) necesar trebuincios util. ◊ Loc. adv. La nevoie = in caz de trebuintza; cand trebuie cand este necesar. ◊ Expr. De voie de nevoie = vrandnevrand silit. A avea (sau a fi) nevoie de cineva (sau de ceva) = a(i) fi necesar trebuincios util cineva (sau ceva). A avea (sau a fi) nevoie sa... = a considera sau a fi necesar sa... Ashi face nevoile = a defeca (shi a urina). (Pop. shi fam.) Zornevoie = cu orice pretz neaparat. ♦ (Inv.; la pl.) Treburi afaceri. ◊ Expr. Ashi cauta de nevoi = a se ingriji de propriile sale interese shi obligatzii fara a se amesteca in lucruri care nul privesc; ashi vedea de treaba. 2. Stare de saracie de lipsa de mizerie in care se afla cineva; stare de jena financiara. ♦ (Pop.) Epitet dat unui om sarac neajutorat sau care nu shtie sa se descurce; saracie. 3. Ceea ce provoaca cuiva o suferintza materiala sau morala un necaz o nenorocire; (la pl.) greutatzi incercari vicisitudini care le are de suportat cineva. ◊ Loc. adj. (Pop.) De nevoie = care provoaca neplaceri necazuri; dificil buclucash. ◊ Expr. A ieshi (sau a scapa) din nevoie sau a scapa (ori a se ridica) deasupra nevoii = a scapa de griji de necazuri de saracie. A fi mancat de nevoi = a suferi multe necazuri lipsuri. (Pop.) A fi de nevoie sau a face cuiva nevoie = a pricinui cuiva necazuri. La (vreme de) nevoie = in imprejurari grele; la necaz. in nevoie (de ceva) = lipsit (de ceva); in lipsa in suferintza. ♦ Primejdie pericol. ◊ Expr. K vainevoie = cu mare greutate. 4. (Inv.) Constrangere. ◊ Loc. adv (Curent) De nevoie = fara voie constrans silit (de imprejurari). (Inv.) De (sau din) nevoia cuiva (sau a ceva) = din cauza... 5. (Pop.) Lucru fapt ieshit din comun care mira uimeshte; ciudatzenie minunatzie; dracovenie dracie. ◊ Loc. adv. (Fam.) Nevoie mare = (exprimand ideea de superlativ) strashnic grozav. ♦ (Fam. art.; in exclamatzii shi imprecatzii) Dracul naiba. [Pr.: voie] Din sl. nevolja.

nevoie [At: PSALT. 264 / V: (irg) ~voaie / Pl: ~oi / E: slv нєволꙗ] 1 sf Ceea ce se cere se impune sa se faca Si: cerintza necesitate (1) trebuintza. 2 sf (Spc) Chestiune situatzie afacere etc. a carei rezolvare are caracter urgent. 34 sf (Inv; iljv) De (sau cu) ~ (Care este) strict necesar. 5 sf (Ilav) Fara nici o (trebuintza shi) ~ sau (inv) fara de ~ In mod (absolut) inutil Si: gratuit. 6 sf (Ilav) La ~ Cand este necesar. 7 sf (Ial) Cand imprejurarile o cer. 8 sf (Rar; ie) La ultima ~In ultima instantza. 9 sf (Ie) A avea (sau a fi) ~ de cineva (sau de ceva) A fi necesar cineva sau ceva. 10 sf (Urmat de un verb la conjunctiv sau la infinitiv; ie) A avea (sau a fi) ~ A trebui sa... 11 sf (Inv; ie) A(i) fi cuiva (de) ~ A fi obligat sa... 12 sf (Inv; iae) A fi necesar sa... 13 sf (Pfm; ilav) Zor~ Cu orice pretz Si: neaparat (17). 14 sf (Pfm; ial) Numaidecat. 15 sf (Lpl) Necesitatzi fiziologice. 1617 sf (Ie) Ashi face (sau inv a i se ushura) ~ile (A defeca sau) a urina. 18 sf (Inv; lpl) Afaceri. 19 sf (Ie) Ashi cauta de ~ A se ingriji de propriile sale interese shi obligatzii fara a se amesteca in lucruri care nul privesc shi fara a incomoda pe altzii. 20 sf Stare de saracie de lipsa de mizerie in care se afla cineva. 21 sf Stare de jena financiara. 22 sf (Pop; ie) A incaleca pe ~ A scapa de lipsuri de saracie. 23 sf (Inv; ie) Ashi prinde ~le A face fatza pentru un timp lipsurilor materiale. 24 sf (Pop) Epitet dat unui om sarac. 25 sf Epitet dat unui om neajutorat care nu shtie sa se descurce. 26 sf (Is) Om de ~ Om de nimic. 27 sf (Reg) Animal (mai ales cal sau bou) batran shi neputincios Si: dardala darloaga gloaba martzoaga rabla. 28 sf Ceea ce provoaca cuiva o suferintza materiala sau morala un necaz o nenorocire. 29 sf Stare a celui care are de suportat o suferintza un necaz o nenorocire. 30 sf (Mpl) Greutatzi care le are de suportat cineva. 31 sf (Ila) De ~ Care provoaca neplaceri neajunsuri Si: buclucash dificil (inv) nevoiash (8). 32 sf (Ilav) La ~ sau la vreme (ori zi loc etc.) de ~ Intrun moment dificil. 33 sf (Ivp; ie) A fl la (mare) ~ A fi intro situatzie grea la ananghie. 34 sf (Inv; ie) A avea ~ (de sau de catre despre cineva sau ceva) A avea neplaceri dificultatzi din partea cuiva sau a ceva. 35 sf (Iae) A avea de suferit din partea cuiva sau a ceva. 36 sf (Inv; ie) A nu avea (nici o) ~ (de cineva sau de ceva) A nu avea nici o grija. 37 sf (Iae) A nui pasa de cineva sau de ceva. 38 sf (Reg; iae) A nu avea habar de nimic. 39 sf (Reg; ie) Mai e ~ Mai e de indurat pana... 4041 sf (Reg; ie) Ashi baga viatza in ~oi sau a baga (pe cineva) la (mare sau grea) ~ (A intra sau) a baga pe cineva intro mare incurcatura. 4243 sf (Reg; iae) (A intra sau) a baga pe cineva intro situatzie foarte dificila primejdioasa. 44 sf (Reg; ie) A da de ~ A ajunge intro situatzie neplacuta dificila. 45 sf (Inv; ie) A se da in ~ A avea de indurat o nenorocire Si: a se nenoroci. 46 sf (Irg; ie) A face (cuiva) ~ A provoca cuiva neajunsuri necazuri. 47 sf (Irg; iae) Ai face cuiva un rau. 48 sf (Irg; iae) A chinui pe cineva. 49 sf (Reg; ie) A scapa (sau a ieshi) deasupra ~i A scapa de griji. 50 sf (Inv; ilv) A patzi (sau a patimi) ~ A suferi. 51 sf (Inv; ilv) A pune la ~i A pedepsi. 52 sf (Inv; ial) A amenda. 53 sf (Inv) Impozit. 54 sf (Inv) Tribut. 55 sf Situatzie grea critica periculoasa Si: pericol primejdie. 5657 sf (Iljv) Cu (mare sau multa) ~ sau (rar) cu ~i (Care este se face) foarte greu. 58 sf (Reg; ilav) Cu vai ~ Cu mare greutate. 59 sf (Inv; ilav) Cu ~ Primejdios. 60 sf (Inv; ie) A fi (sau a sta) in ~ A se afla in pericol. 61 sf (Reg; ie) A fi ~ de cap A fl in pericol de moarte. 62 sf (Inv; ie) A lua ~ A se expune unui pericol. 63 av (Inv) Dificil. 64 sf (Ivr) Inconvenient. 65 sf (Inv) Constrangere. 66 sf (Inv)Violentza. 67 sf (Inv) Oprimare. 68 sf (Ilav) De (sau rar din) ~ In mod silit fiind constrans de cineva sau de imprejurari. 69 sf (Pex; ial) Prin fortza imprejurarilor. 70 sf (Inv; ie) De ~ia (cuiva sau a ceva) Din cauza cuiva sau a ceva. 71 sf (Ilav) De voie (ori) de ~ sau (inv) au de voie cu de ~^[1] Mai mult silit decat de bunavoie. 72 sf (Inv) Fortza. 73 sf (Pop) Lucru fapt ieshit din comun care uimeshte Si: ciudatzenie dracie dracovenie minunatzie. 74 sf (Ilav) ~ mare sau (rar) ~ de cap Grozav de... 75 sfa (Fam; in imprecatzii shi exclamatzii) Drac. 76 sf (Ivp) Boala la om. 77 sf (Spc) Epilepsie. 78 sf (Pex) Criza de epilepsie. 79 sf (Reg; ils) Aflat la ~ Epileptic. 80 sf (Pop; folosit in imprecatzii; ie) Al calca (pe cineva) ~ia (sau ~ile) A se imbolnavi de epilepsie. 81 sf (Pop; iae) A avea crize de epilepsie.

NEVÓIE nevoi s. f. 1. Ceea ce se cere se impune sa se faca; trebuintza necesitate cerintza; spec. chestiune situatzie afacere a carei rezolvare are caracter urgent presant. ◊ Loc. adj. shi adv. (Astazi rar) De nevoie = (strict) necesar trebuincios util. ◊ Loc. adv. La nevoie = in caz de trebuintza; cand trebuie cand este necesar. ◊ Expr. De voie de nevoie = vrandnevrand silit. A avea (sau a fi) nevoie de cineva (sau de ceva) = a(i) fi necesar trebuincios util cineva (sau ceva). A avea (sau a fi) nevoie sa... = a considera sau a fi necesar sa... Ashi face nevoile = a defeca (shi a urina). (Pop. shi fam.) Zornevoie = cu orice pretz neaparat. ♦ (Inv.; la pl.) Treburi afaceri. ◊ Expr. Ashi cauta de nevoi = a se ingriji de propriile sale interese shi obligatzii fara a se amesteca in lucruri care nui privesc; ashi vedea de treaba. 2. Stare de saracie de lipsa de mizerie in care se afla cineva; stare de jena financiara. ♦ (Pop.) Epitet dat unui om sarac neajutorat sau care nu shtie sa se descurce; saracie. 3. Ceea ce provoaca cuiva o suferintza materiala sau morala un necaz o nenorocire; (la pl.) greutatzi incercari vicisitudini care le are de suportat cineva. ◊ Loc. adj. (Pop.) De nevoie = care provoaca neplaceri necazuri; dificil buclucash. ◊ Expr. A ieshi (sau a scapa) din nevoie sau a scapa (ori a se ridica) deasupra nevoii = a scapa de griji de necazuri de saracie. A fi mancat de nevoi = a suferi multe necazuri lipsuri. (Pop.) A fi de nevoie sau a face cuiva nevoie = a pricinui cuiva necazuri. La (vreme de) nevoie = in imprejurari grele; la necaz. In nevoie (de ceva) = lipsit (de ceva); in lipsa in suferintza. ♦ Primejdie pericol. ◊ Expr. Cu vainevoie = cu mare greutate. 4. (Inv.) Constrangere. ◊ Loc. adv. (Curent) De nevoie = fara voie constrans silit (de imprejurari). (Inv.) De (sau din) nevoia cuiva (sau a ceva) = din cauza... 5. (Pop.) Lucru fapt ieshit din comun care mira uimeshte; ciudatzenie minunatzie; dracovenie dracie. ◊ Loc. adv. (Fam.) Nevoie mare = (exprimand ideea de superlativ) strashnic grozav. ♦ (Fam. art.; in exclamatzii shi imprecatzii) Dracul naiba. [Pr.: voie] Din sl. nevolja.

NEVÓIE nevoi s. f. 1. Trebuintza cerintza necesitate. Nevoile noua cer mijloace noua shi ideile noua au trebuintza de cuvinte noua dar nevoia trebuie sa le dea la iveala sa le creeze shi sa le impaminteneasca. RUSSO O. 54. ◊ (Personificat de obicei in proverbe) Nevoia te duce pe unde nu tzii voia. CREANGA P. 30. Nevoia invatza pre caraush. NEGRUZZI S. I 249. ◊ Loc. adv. La nevoie = in caz de trebuintza cind este necesar cind trebuie cind se impune. Sintem ostashi shi la nevoie putem da ajutor. SADOVEANU O. VII 30. Beciul privighitorului... putea sa tainuiasca la nevoie o domnitza. CREANGA A. 74. ◊ Loc. adj. shi adv. (Astazi rar) De nevoie = trebuincios necesar. Nu gasesc de nevoie sami mai pierd vremea. STANOIU C. I 224. Multe de nevoie lucruri... le cishtigam fara osteneala. DRAGHICI R. 99. ◊ Expr. De voie de nevoie = vrindnevrind silit. De voie de nevoie trebui sa se scoale. CREANGA P. 7. Slut neslut ai sa fii a mea de voie de nevoie. ALECSANDRI T. I 423. A avea (sau a fi) nevoie de cineva (sau de ceva) = a avea (sau a se simtzi) trebuintza de cineva (sau de ceva) ai trebui cuiva ceva a fi necesar. Eu sint batrin aici e nevoie de un om tinar puternic. DEMETRIUS C. 57. De imbracaminte prezentabila aveau totzi nevoie. C. PETRESCU A. 311. Mare nevoie mai au de fier. CREANGA P. 57. A avea (sau a fi) nevoie sa... = a fi necesar sa... In astaseara am insa nevoie sami amintesc despre ceilaltzi. C. PETRESCU C. V. 306. Vinatorul nare nevoie sa umble pe jos. ODOBESCU S. III 15. Mai demult era nevoie a se cumpara cai din staturile vecine. NEGRUZZI S. I 36. ♦ (La pl. in expr.) Ashi face nevoile = ashi satisface anumite necesitatzi trupeshti. Pe unul la ucis glontzul... cind ishi facea nevoile. C. PETRESCU I. II 14. 2. (Mai ales la pl.) Grija necaz; neajuns lipsa mizerie saracie. Tatal tau o viatza sa luptat cu nevoile. SADOVEANU O. VI 50. Rabdam poveri rabdam nevoi SHi ham de cai shi jug de boi; Dar vrem pamint! COSHBUC P. I 207. Mam chinuit de lam crescut shi lam scos din toata nevoia. CREANGA P. 81. Nu pot sa dispuna de timpul lor fiind acel timp ocupat cu lupta in contra nevoiei. ALECSANDRI S. 64. ◊ (Personificat) Pedepse va masoara Cind mina vo intindetzi la bunuri zimbitoare Caci nui iertat nici bratzul teribilei nevoi. EMINESCU O. I 60. ◊ Expr. A scapa de nevoie (sau a incaleca pe nevoie a ieshi din nevoie a se ridica deasupra nevoii) = a scapa de griji de necazuri de lipsuri de saracie. SHase ani de cind ma chinuiesc shi nu ma pot ridica deasupra nevoii. DUNAREANU CH. 69. Muncea in dreapta shi in stinga k doardoar a incaleca pe nevoie. CREANGA P. 140. Ashi prinde nevoile v. prinde. A fi mincat de nevoi = a fi suferit multe necazuri lipsuri. Mincatus de nevoi K iarba de cele oi! JARNÍKBIRSEANU D. 191. A fi de nevoie (sau a face cuiva nevoie) = a aduce cuiva neplaceri a pricinui necazuri. Jivinele cele mai voinice shi mai grase erau cele mai de nevoie. GALACTION O. I 295. La altzi leai facut pe voie. TZie tziai facut nevoie. JARNÍKBIRSEANU D. 223. La (vreme de) nevoie = in imprejurari grele la necaz la nenorocire. El... te va invatza... ce sa faci la vreme de nevoie. ISPIRESCU L. 21. Pastreazo k tzia prinde bine la nevoie. CREANGA P. 91. Prietenul la nevoie se cunoashte. In nevoie (de ceva) = lipsit (de ceva); in suferintza in necaz. Pe Nadina o shtie veshnic in nevoie de bani. REBREANU R. I 165. ♦ (Numai la pl.) Treburi preocupari afaceri. Ce... numi caut de copilaria petrecuta in Humuleshti shi de nevoile mele? CREANGA A. 74. Ba mai binetzi cauta de nevoi shitzi ie talpashitza pina nu vine neneaca k sa te deie de urechi afara. ALECSANDRI T. I 38. 3. Imprejurare critica grea situatzie periculoasa; greutate dificultate. Peste multe nevoi ai sa dai shi multe primejdii ai sa intilneshti. ISPIRESCU L. 22. Dragul meu tovarash la grea nevoie ma bagat iar spinul. CREANGA P. 234. ◊ Expr. Cu vainevoie = cu greutate cu greu; cu chiu cu vai. Cu vainevoie ma tzineam de dinsul cit colea. HOGASH M. N. 131. Ma trezeshte mama intro dimineatza din somn cu vainevoie zicindumi: scoala duglishule. CREANGA A. 52. Zornevoie = numaidecit cu orice pretz. Batrinul... vrea zornevoie sa ma ginereasca. CARAGIALE la TDRG. De nevoie = fara voie silit de imprejurari neavind incotro. Ursul joaca de nevoie. (Invechit) De (sau din) nevoia cuiva (sau a ceva) = din cauza... Ajutor care intirzie citva din nevoia iernii. BALCESCU O. II 46. ♦ Incurcatura bucluc belea pacoste. Din om ce era se pomeni deodata magar. Alta nevoie acum. ISPIRESCU L. 281. ♦ (Familiar in exclamatzii shi imprecatzii) Dracul naiba. Stai ma sami iau caciula k mia cazut din cap... Laso incolo la nevoile caciula. ISPIRESCU L. 110. O data cu capul nu va gusta nicidecum nemica shi pentru ce? nevoia sal shtie. TZICHINDEAL F. 57. ◊ Expr. Nevoie mare = (formind superlative) strashnic grozav. Se aveau bine nevoie mare inca de pe cind erau surori. STANOIU C. I. 193. Era o zina nalta subtzirica shi dragalasha shi frumoasa nevoie mare! ISPIRESCU L. 7. 4. Fig. (Regional) Om neputincios. Ia sa apucam noi doi in doua partzi... caci tot degeaba stam noi la un loc amindoi doua nevoi. ISPIRESCU L. 95. O venit cartenapoi Cas toate [fetele] nishte nevoi! JARNÍKBIRSEANU D. 433.

NEVÓIE nevói f. 1) Ceea ce este (absolut) trebuincios; trebuintza; necesitate. ◊ La ~ (sau in caz de ~) cand trebuie ceva; la o adica. Fara nici o ~ fara sa fie necesar. (Nu) este ~ (nu) trebuie. A avea (sau a fi) ~ a fi necesar; a trebui. Mare ~! putzin imi pasa. Nui (sau nare) ~ nu e nimic; nu importa. 2) Lucru care trebuie indeplinit neaparat. 3) Stare a celui sarac; lipsa a mijloacelor materiale (strict) necesare; saracie. ◊ La (vreme de) ~ a) in caz de mare lipsa; b) la necaz; la nenorocire. A duce ~ de ceva a nu avea ceva. A trai in (mare) ~ a trai in (mare) saracie. A fi mancat de ~ a indura multe lipsuri necazuri. Al pashte pe cineva ~ia al amenintza pe cineva lipsurile nenorocirea. A scapa de (sau a ieshi din) ~ a incaleca pe ~ a scapa de lipsuri de griji de necazuri; a ieshi din saracie. ~ia il invatza pe om (sau ~ia te invatza minte) lipsurile shi necazurile il fac pe om sa traga invatzaminte folositoare. 4) Situatzie (materiala) dificila; stramtoare; ananghie. A ajuta la ~. ◊ De ~ fortzat de imprejurari. De voie de ~ mai mult silit; vrandnevrand. Cu (mare) ~ cu (mare) greu. Ia ~! ia incurcatura! La mare ~ intro situatzie extrem de grea; la mare cumpana. A fi la (mare) ~ (sau a fi in ~) a) a se pomeni intro (mare) incurcatura; b) a fi (foarte) stramtorat. A scoate pe cineva din ~ a scapa pe cineva dintro situatzie grea. 5) la pl. Treburi care le indeplineshte cineva; preocupari. * Ashi vedea (sau ashi cauta) de nevoi ashi face lucrul de fiecare zi; a fi preocupat de propriile sale interese. 6) Fapt cu care cineva este obligat sa se impace din neputintza de a se impotrivi. * A se tzine k ~ia de om a urmari permanent shi insistent pe cineva cauzandui neplaceri; a se tzine scai de cineva. 7) Fiintza slaba shi neputincioasa care pricinuieshte cuiva multe necazuri. 8) fam. Intruchipare imaginara a spiritului rau; necuratul; naiba. ~ia sal shtie. 9): Frumos (sau harnic) ~ mare foarte frumos (sau foarte harnic). [G.D. nevoii] /<sl. nevolja

nevoie f. 1. necesitate: nevoia invatza; 2. lipsa mare: orashul duce nevoie de apa; 3. incurcatura: lam scapat de nevoie; 4. suferintza: batranetzile vin cu multe nevoi; 5. anevoie anevointza: lucrurile cele bune cu mare nevoie se savarshesc; nevoie mare fam. grozav foarte: era frumoasa nevoie mare! [Slav. NEVOLĬA].

nevóĭe f. (vest. bg. nevólĭa „nevoie” rus. „robie captivitate”; ung. névolya nyavalya boala nevoĭe. V. voĭe). Necesitate: nevoĭe de somn. Suferintza lipsa saracie: traĭa in mare nevoĭe. Suferintza boala: batrinetza cu nevoile eĭ. Incurcatura strimtoare ananghie: m’a ajutat la nevoĭe. A fi nevoĭe de a trebui: la razboĭ e nevoĭe de banĭ. A incalica pe nevoie a o biruĭ; n’am nevoĭe! numĭ trebuĭe! De voĭe de nevoĭe vrind nevrind: a trebuit sa plece de voĭe de nevoĭe. Fam. Nevoĭe mare (adv.) foarte: era frumoasa nevoĭe mare (foc coz). La nevoĭe (saŭ in orĭ la caz de nevoĭe) cind necesitatea ar cere: la nevoĭe potzĭ chema politzia. La vreme de nevoĭe la ananghie in timp de suferintza. V. carentza indigentza zor.

nevoaie sf vz nevoie

nevóie s. f. art. nevóia g.d. art. nevói; pl. nevói

nevóie s. f. art. nevóia g.d.art. nevói; pl. nevói

nevoie

nevoie voi.

nevóie máre (fam.) loc. adv.

nevóie máre loc. adv.

NEVÓIE s. 1. v. cerintza. 2. v. trebuintza. 3. necesitate trebuintza (inv. shi pop.) treaba (inv. shi reg.) lipsa. (Material didactic pentru ~ile shcolii generale.) 4. (la pl. art.) v. necesitatzile. 5. v. saracie. 6. v. dificultate. 7. v. incercare. 8. v. necaz.

NEVÓIE s. v. amenintzare bir constrangere dare epilepsie fortza impozit pericol primejdie sila silnicie tribut violentza.

NEVOIE s. 1. cerintza exigentza imperativ necesitate obligatzie pretentzie trebuintza (inv. shi reg.) nishtota (inv.) nevointza nevoire recerintza (fig.) comandament. (~ile epocii noastre.) 2. cerintza necesitate solicitare trebuintza. (TZine seama de ~ile pietzei.) 3. necesitate trebuintza (inv. shi pop.) treaba (inv. shi reg.) lipsa. (Material didactic pentru ~ile shcolii generale.) 4. (FIZIOL.; la pl. art.) necesitatzile (pl. art.) (pop.) treaba (art.). (SHia facut ~.) 5. lipsa mizerie saracie (livr.) indigentza penurie privatziune (inv. shi pop.) calicenie calicie neavere (inv. shi reg.) nishtota scumpete ticaloshie (reg.) sarapanie (inv.) meseratate mishelatate mishelie neputintza nevointza scadere scumpatate. (O acuta ~ bintuia pe atunci.) 6. dificultate greutate impas impediment inconvenient neajuns obstacol oprelishte piedica stavila (pop.) opreala poticala potrivnicie (inv. shi reg.) scandal sminteala (inv.) anevointza nevointza poprire stenahorie (fig.) bariera handicap hop. (A avut de depashit o mare ~.) 7. greutate incercare necaz suferintza vicisitudine (inv.) ispita. (A trecut prin multe ~.) 8. belea bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere pacoste pocinog rau suparare (inv. shi pop.) pozna rautate (pop.) alagea daravera pacat ponos potca poticala zaduf (inv. shi reg.) nacafa nagoda (reg.) dananaie incurcala nazbik nazdravanie pacostenie shuga shugubina toroapa (prin Mold.) bacala (Transilv.) bai (Ban. Maram. shi Bucov.) beda (Mold.) chichion (Olt. shi Ban.) cotoarba (Olt. Ban. shi Transilv.) dabila (inv.) nesosintza nevointza patima satara stenahorie. (Ce ~ a cazut pe el!)

nevoie s. v. AMENINTZARE. BIR. CONSTRINGERE. DARE. EPILEPSIE. FORTZA. IMPOZIT. PERICOL. PRIMEJDIE. SILA. SILNICIE. TRIBUT. VIOLENTZA.

NEVÓIA s. art. v. aghiutza demon diavol drac incornoratul naiba necuratul satana tartor.

nevoia s. art. v. AGHIUTZA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

nevóie (ui) s. f. 1. Necesitate trebuintza. 2. Obligatzie urgentza. 3. Saracie mizerie. 4. Ananghie strimtorare. Mr. nevol’e megl. nivol’a. Sl. nevolja nevolje (Miklosich Lexicon 421; Cihac II 462) cf. sb. cr. slov. rus. nevolja alb. nevojë mag. névolya cf. voie. Der. nevoi vb. (a fortza a obliga; ashi da silintza a se stradui; a cauta a se sili; refl. a se sfortza); nevoiash adj. (sarac; incapabil arierat) cf. mag. névolyás „nenorocit ticalos”; anevoie adv. (cu greu); anevoi vb. (a se stradui); (a)nevointza s. f. (munca chin dificultate); (a)nevoios adj. (dificil greu); nevoitor adj. (inv. muncitor harnic).

BON GRÉ MAL GRÉ (fr.) de voie de nevoie A face sau a consimtzi la ceva bon gré mal gré.

MANIFESTUM NON EGET PROBATIONE (lat.) ceea ce este evident nu are nevoie de dovada Principiu de drept civil roman.

SIRE JE N’AVAIS PAS BESOIN DE CETTE HYPOTHÈSE (fr.) sire naveam nevoie de aceasta ipoteza Raspunsul lui Laplace la intrebarea lui Napoleon de ce na amintit de Dumnezeu in lucrarea sa „Mécanique céleste”.

ai nevoie deo aspirina? expr. (adol.) folosita k invitatzie la consumarea unui act sexual

nevoie mare expr. strashnic grozav.