NEVÓIE nevoi s. f. 1. Ceea ce se cere se impune sa se faca; trebuintza necesitate cerintza; spec. chestiune situatzie afacere a carei rezolvare are caracter urgent presant. (Ec. pol.; la pl.) Dorintze preferintze ashteptari care dobandesc un caracter obiectiv prin conshtientizarea shi includerea lor in obiceiurile de consum ale unor popoare. ◊ Loc. adj. shi adv. (Rar) De nevoie = (strict) necesar trebuincios util. ◊ Loc. adv. La nevoie = in caz de trebuintza; cand trebuie cand este necesar. ◊ Expr. De voie de nevoie = vrandnevrand silit. A avea (sau a fi) nevoie de cineva (sau de ceva) = a(i) fi necesar trebuincios util cineva (sau ceva). A avea (sau a fi) nevoie sa... = a considera sau a fi necesar sa... Ashi face nevoile = a defeca (shi a urina). (Pop. shi fam.) Zornevoie = cu orice pretz neaparat. ♦ (Inv.; la pl.) Treburi afaceri. ◊ Expr. Ashi cauta de nevoi = a se ingriji de propriile sale interese shi obligatzii fara a se amesteca in lucruri care nul privesc; ashi vedea de treaba. 2. Stare de saracie de lipsa de mizerie in care se afla cineva; stare de jena financiara. ♦ (Pop.) Epitet dat unui om sarac neajutorat sau care nu shtie sa se descurce; saracie. 3. Ceea ce provoaca cuiva o suferintza materiala sau morala un necaz o nenorocire; (la pl.) greutatzi incercari vicisitudini care le are de suportat cineva. ◊ Loc. adj. (Pop.) De nevoie = care provoaca neplaceri necazuri; dificil buclucash. ◊ Expr. A ieshi (sau a scapa) din nevoie sau a scapa (ori a se ridica) deasupra nevoii = a scapa de griji de necazuri de saracie. A fi mancat de nevoi = a suferi multe necazuri lipsuri. (Pop.) A fi de nevoie sau a face cuiva nevoie = a pricinui cuiva necazuri. La (vreme de) nevoie = in imprejurari grele; la necaz. in nevoie (de ceva) = lipsit (de ceva); in lipsa in suferintza. ♦ Primejdie pericol. ◊ Expr. K vainevoie = cu mare greutate. 4. (Inv.) Constrangere. ◊ Loc. adv (Curent) De nevoie = fara voie constrans silit (de imprejurari). (Inv.) De (sau din) nevoia cuiva (sau a ceva) = din cauza... 5. (Pop.) Lucru fapt ieshit din comun care mira uimeshte; ciudatzenie minunatzie; dracovenie dracie. ◊ Loc. adv. (Fam.) Nevoie mare = (exprimand ideea de superlativ) strashnic grozav. ♦ (Fam. art.; in exclamatzii shi imprecatzii) Dracul naiba. [Pr.: voie] Din sl. nevolja.