VAI interj. (Uneori urmat de un nume sau de un pron. pers. introdus prin prep. «de») Exclamatzie care exprima sentimente puternice de: a) durere suferintza deprimare deznadejde. El ar racni k leii dar vai! nu poate plinge. EMINESCU O. I 88. Vai! sufletumi sa invrajbit! ALECSANDRI P. I 9. Vai!... na iertat soarta sancununi a ta dorintza. ALEXANDRESCU M. 15. Vai baditza pentru tine. Multa supararemi vine. JARNÍKBIRSEANU D. 232. ◊ (Intarit prin repetare) Vai vai ! inima mea Rau ma prins a ma durea. HODOSH P. P. 31. ◊ Expr. Cu vai nevoie v. nevoie (3). Cu chiu cu vai sau cu chiu shi vai v. chiu; b) compatimire mila regret. Beshica so umplu cu grauntze... so zuraiesc... shapoi vai de urechile mamei. CREANGA A. 41. In inimami racita Tot focul vai sa stins. ALECSANDRI T. I 461. Biata maica vai de ea Cosicioara cashi smulgea. JARNÍKBIRSEANU D. 498. ◊ (Cu nuantza ironica) Vai saracu omu prost Bun odor la casa fost. CREANGA P. 10. Vai saracu diacul Cind aude clopotul TZipa coasan buruiene SHi se cara la pomene. JARNÍKBIRSEANU D. 470. ◊ Loc. adj. K vai de... exprima compatimirea in cel mai inalt grad. Nenorocita ieshind cu nepus in masa shi necajita k vai de ea sa dus iarashi la fintina. CREANGA P. 98. Sa ascultatzi nishte piese k vai de ele. ALECSANDRI T. 1023. SHi dragutzul obrajel... O fi zau k vai de el! JARNÍKBIRSEANU D. 311. K vai de lume (sau rar de om) arata o situatzie grea cum nu se poate mai rea vrednica de plins. Erau platite k vai de lume. PAS Z. I 141. Am trait la Paris k vai de lume. SADOVEANU P. M. 22. Pleca suparat shi amarit k vai de om. CREANGA O. A. 292. ◊ (Substantivat in expr.) Vai shi amar = jale nenorocire dezastru. Nam nici un cishtig din asta. In schimb vai shi amar pe capul meu k numi aflu locul. VORNIC P. 185. De aci inainte vai shi amar de bietele vrabii de pe garduri. ODOBESCU S. III 22. Vai shamar... Ceo sa ma fac imi vine sa iau cimpii. ALECSANDRI T. 1007. (A fi) vai (sau vai shi amar) de... = a fi rau de cineva a se afla intro situatzie jalnica vrednica de mila. Vai de viatza lui daca aceea care iubeshte nici nu vrea sa se uite la dinsul! SADOVEANU O. 464. Nau shi dinshii neveste shi copii shi necazuri de vai de mama lor? C. PETRESCU I. II 8. Deoi veni peacolo shi noi gasi trebile facute dupa plac vai de pielea ta are sa fie. CREANGA P. 208. In cea vale deoi salta Vai shamar de viatza ta. ALECSANDRI P. II 24. ◊ (Invechit shi arhaizant construit cu dativul pronumelui personal) Orice debutant are drept sa creada k va silui soarta cashi va croi singur norocul. El pleaca la razboi hotarit sa infringa... Vai lui insa daca intradevar infringe. C. PETRESCU V. 153. Vai mie! eu am cunoscut amorul. NEGRUZZI S. I 51. Vai mie! zicea cu lacrimi intru a sa vaitare. CONACHI P. 82. ♦ (Substantivat) a) Tinguire plinset vaiet; p. ext. suferintza durere. K grindina shi plumbii cad Sentuneca shii vai can iad! COSHBUC P. II 40. b) Strigat jalnic. Zboara pesteadincul vaii Tristul vai al cucuvaii. COSHBUC P. II 99; c) necaz ciuda. Vai de mine nevasta hai zise baba; ce pacat miam gasit cu tine. CREANGA P. 174. Vai tunatear lume rea! JARNÍKBIRSEANU D. 366; d) surprindere mirare spaima indignare. Atzi mincat voi patlagele vinete cu scortzishoara? Vai! se scandalizara fetele. CALINESCU E. O. II 94. Vai centuneric sa facut deodata. in jurul meu ce groaznica tacere! IOSIF P. 43. Doi pashi inca... Vai! in lunca TZipa cucoshul trezit. ALECSANDRI P. I 13; bucurie placere admiratzie entuziasm. Pentru SHandru cite trag Pentru SHandru! El abiai un copilandru Vai dar cit imi e de drag! COSHBUC P. II 212. SHiaseara team vazut... SHi vai tare miai placut! JARNÍKBIRSEANU D. 157; nerabdare. Otzelul e jar shi inimilengheatza. Vai! vai! de sar face dimineatza. BENIUC V. 109.