vaiet sn [At: VARLAAM C. 284 / V: (reg) vait (Pl: ~uri) vai~ / Pl: ~e / E: pvb vaita] 1 Geamat al omului prin care se exprima durerea suferintza jalea etc. Si: vaier¹ (1) (Mol) vaicar (1) (Ban) vaietec (1). 2 Succesiune de cuvinte prin care cineva ishi exprima durerea suferintza nemultzumirea etc. Si: vaier¹ (2) (Mol) vaicar (2) (Ban) vaietec (2). 3 Suferintza. 4 (Trs) Bocet (de inmormantare). 5 (Pan) Sunet tanguitor (shi prelung) scos de unele pasari sau animale. 6 (Fig) Zgomot prelung tanguitor produs de ape de vant etc. Si: vaier¹ (4). 7 (Fig) Sunet tanguitor prelung produs de unele instrumente muzicale.

vaiet s.n. 1 Strigat (prelung) geamat de durere de jale de suferintza; succesiune de cuvinte prin care cineva ishi exprima durerea suferintza; plinset vaier. 2 Analog. Sunet tzipat (prelung) tinguitor scos de unele pasari sau animale. Venea un vaiet de dihanie ranita (GAL.). 3 Fig. Zgomot prelung shi tinguitor produs de ape de vint etc. Ce vaiet in toamna... SHi codrul salbatec vuieshte (BACOV.). ♦ Sunet tinguitor produs de unele instrumente muzicale. Ramase... in urmane vaietul vioarelor (PAPAD.). • pl. e. /de la vaita prin derivare regresiva.

VÁIET vaiete s. n. Strigat geamat de durere de suferintza; tinguire bocet; vaier. SHii raspundeau vaietele shi strigatele de ajutor: Mai fratzilor. induratziva. CAMILAR N. I 55. Din cimpul mohorit shi inecat venea un vaiet de dihanie ranita. GALACTION O. I 379. Zbierat raget tzipet vaiet mii de glasuri spaimintate Se ridica de prin codri de pe dealuri de prin sate. ALECSANDRI P. III 14. ◊ Fig. Ce chiot ce vaiet in toamna... SHi codrul salbatic vuieshte. BACOVIA O. 28. SHi dintre tei Un vaiet lin de clopotzei Suspinabia can vis. ARGHEZI V. 71. Vaietele cintecului deafara i se jaluiau in urechi din ce in ce mai sfishieioare. VLAHUTZA N. 111.

vaiet n. actziunea de a se vaieta.

1) váĭet n. pl. e (d. vaĭ). Lamentatziune strigat de durere saŭ de intristare: vaĭetele uneĭ mame careĭa ĭa murit copilu. La Al. shi Em. vaĭer (dupa shuĭer).

váiet s. n. pl. váiete

váiet s. n. pl. váiete

vaiet

vaiet te sb.

VÁIET s. 1. v. geamat. 2. tanguire vaier (pop.) vai (reg.) vaicar. (Se aude un ~.)

VAIET s. 1. geamat scincet tinguire vaier (rar) scinceala (inv.) scincitura. (Un ~ de durere.) 2. tinguire vaier (pop.) vai (reg.) vaicar. (Se aude un ~.)

vaiet (de jale) v. bocet.