durére [At: PSALT. 91/13 / V: dor~ ~éle (inv) ~eáre / Pl: ~ri / E: ml dolor ris (1112) dupa ger leider!] 1 sf Suferintza fizica suportata de cineva. 2 sf ( Pop; is) ~ de foale Diaree. 3 sf (Pop; is) ~ de shale (sau de mijloc) Lumbago. 4 sf (Inv) Truda. 5 sf (Fig) Suferintza sufleteasca Si: amar chin intristare mahnire suparare. 6 sf (Ie) A avea ~ A suferi. 7 (Iae; cu o complinire introdusa prin pp de sau pentru) A fi suparat (de sau pentru sau dupa ceva sau cineva). 89 sf (Iljv) Cu ~ Mahnit. 10 sf (Ial) Cu dragoste. 11 sf (Ial) Cu devotament. 12 av (Trs) Cu parere de rau. 13 av (Trs) Din nenorocire. 14 sf (Olt) Dor. 15 sf (Bot; ic) ~ainimii Cervana (Lycopus europaeus).

DURÉRE dureri s. f. 1. (Uneori urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de» aratind partea care doare natura sau originea suferintzei) Senzatzia unei suferintze fizice produse de o boala de o rana de o lovitura etc. Ceilaltzi cinci ranitzi de moarte strigau de durere. CAMILAR N. I 406. Dadui vina pe o durere de cap. GALACTION O. I 103. Entuziastul se incovoaie putzin k muncit de o durere a pieptului. SAHIA N. 30. A nascut pruncul fara a simtzi citushi de putzin durerile facerii. CREANGA P. 101. ◊ Fig. Patul durerii (sau de durere) = patul care zace un bolnav. Dochia se zvircolea pe patul de durere. SADOVEANU O. I 269. In deshert se invirtea in patul durerii caci nu putea afla ragaz. NEGRUZZI S. I 159. 2. Fig. Sentiment de intristare adinca suferintza morala mihnire amar obida chin. O durere nemarginita i sfishie inima. SAHIA N. 86. Dara voi dragele mele nu putetzi sami alinatzi durerea caremi patrunde sufletul. ISPIRESCU L. 12. El sashaza linga dinsa fruntea ei o netezeshte O dezmiarda cu durere suspinind o dragosteshte. EMINESCU O. I 84. ◊ (Poetic) Tace ascultind lung durerea in el k un gind. CAMIL PETRESCU U. N. 411. Zile lungi mi leam pierdut Sa mamprietenesc cu tine; Tumi umblai sfios Sorine SHi plingea durerean mine K tu nu teai priceput. COSHBUC P. I 51. ◊ Loc. adj. shi adv. (Invechit shi popular) Cu durere de inima = cu credintza cu devotament cu tragere de inima cu grija. Sashi dea aer de om cinstit shi cu durere de inima de averea stapinului. FILIMON la TDRG. Da intai sami juri pe cruce cal vei ingriji bine shi cu durere de inima! SHEZ. III 113.

DURÉRE ~i f. Suferintza fizica sau morala intensa; chin. ~ de cap. ~ sufleteasca. /v. a durea

durere f. suferintza fizica sau morala. [Nume verbal dela a durea].

durére f. Suferintza fizica. Fig. Intristare: vorbea cu mare durere. Vechĭ duroare. Intr’un descintec din Banat durime (SHez. 35 110).

doloare sf vz durere

dorere sf vz durere

dureare sf vz durere

duréle sf vz durere

durére s. f. g.d. art. durérii; pl. duréri

durére s. f. g.d. art. durérii; pl. duréri

DURÉRE s. 1. (Olt. shi Munt.) dor (inv.) duroare. (~ de dintzi.) 2. v. chin. 3. v. tortura. 4. v. intristare. 5. v. tristetze.

DURERE s. 1. (Olt. shi Munt.) dor (inv.) duroare. (~ de dinii.) 2. chin incercare patima pas patimire suferintza (inv. shi pop.) munca (pop.) aht cercare napasta (inv. shi reg.) patimita scirba (inv.) rabdare straste suferire (fig.) povara. (Cite ~ a avut de indurat!) 3. calvar canon cazna chin patima schingiuire schingiuit suferintza supliciu tortura (inv. shi pop.) truda (pop.) munca (inv.) muncitorie pasiune pedeapsa pedepsitura rana schingi stradanie strinsoare trudnicie. (Supus la ~i crincene.) 4. intristare mihnire (inv.) dosada. (Ce ~ sa aud cele cemi spui!) 5. duioshie intristare jale tristetze. (~ exprimata de o doina.)

Durere ≠ bucurie placere

DURERE. Subst. Durere suferintza suferire (inv.) alean (pop.) dor (pop.) jale jelanie chin chinuire chinuiala (rar) patima (inv. shi pop.) patimire (inv. shi pop.) munca (inv. shi pop.) muncire (inv. shi pop.) calvar tortura torturare cazna supliciu. Indurerare intristare tristetze doliu indoliere (rar) mihnire amar amaraciune amarire; deprimare apasare depresiune (fig.). Urit indispozitzie stare depresiva. Plingere plins plinset plinsoare jelanie jelire jelit jeluiala jeluire jeluit; tinguiala tinguire tinguit; bocet bocire bocit; lamentare lamentatzie (rar) vaier vaiet vai vaicar (reg.) jalet (rar) geamat. Adj. Suferind suferitor (rar) patimash (inv. shi reg.) patimitor (inv. shi reg.) chinuit muncit (inv.) indurator. Plin de durere dureros plingator tinguitor tinguios (rar). Apasator amar (fig.) deprimant intristator jalnic. Indurerat indoliat intristat trist amarit deprimat. Vb. A avea o durere a simtzi o durere a i se rupe baierile inimii a i se sfishia inima de durere a i se rupe inima a suferi a se chinui a se munci (inv. shi pop.) a patimi (inv. shi pop.) a indura a indura o suferintza a rabda; a fi nebun de durere ai scapara cuiva ochii de durere al roade (al seca al durea al ustura) pe cineva la ficatzi. A durea a provoca (cuiva) o durere a face pe cineva sa sufere a rupe cuiva baierile inimii a chinui a munci (inv. shi pop.) a impatimi (rar) a cazni a supune la cazne a tortura. A fi indurerat a fi trist a fi mihnit al durea (pe cineva) inima (sufletul). A se indurera a se intrista a se mihni a se amari (fig.). A indurera a indolia a intrista a mihni a amari (fig.). A plinge a varsa lacrimi; a se plinge a se jeli a se jelui a se vaita. Adv. Cu durere cu tristetze cu jale. V. boala lamentare plins suparare tristetze.

CUIVIS DOLORI REMEDIUM EST PATIENTIA (lat.) rabdarea este leacul tuturor durerilor Publilius Syrus „Sententiae” 476.