16 definiții pentru îndurerat
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDURERÁT, -Ă, îndurerați, -te, adj. Care încearcă, suportă o mare durere sufletească; trist, amărât. ♦ Care exprimă durere, mâhnire. – V. îndurera.
ÎNDURERÁT, -Ă, îndurerați, -te, adj. Care încearcă, suportă o mare durere sufletească; trist, amărât. ♦ Care exprimă durere, mâhnire. – V. îndurera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îndurerat, ~ă a [At: COȘBUC, F. 128 / Pl: ~ați, ~e / E: îndurera] 1 Care încearcă, suportă o mare durere sufletească Si: amărât, trist. 2 Care exprimă durere, mâhnire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDURERÁT, -Ă, îndurerați, -te, adj. Care a încercat o amărăciune, o durere, o mîhnire; trist, amărît. Trec păsările călătoare-n bandă, Îndurerat le urmăresc cu ochii. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 138. ♦ Care exprimă durere, mîhnire. Jalnic cîntă Clopotele-acum în sat; Glasul lor e-ndurerat. COȘBUC, P. I 263.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îndurerat a. melancolic. [V. durere].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*îndurerát, -ă adj. (după fr. endolori; douleur, durere). Plin de durere sufletească, întristat, măhnit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNDURERÁ, îndurerez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva o durere sufletească; a întrista, a amărî, a mâhni. ♦ (Rar) A pricinui cuiva o durere fizică. – În + durere (după fr. endolorir).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDURERÁ, îndurerez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva o durere sufletească; a întrista, a amărî, a mâhni. ♦ (Rar) A pricinui cuiva o durere fizică. – În + durere (după fr. endolorir).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îndurera vt [At: VLAHUȚĂ, D. 153 / Pzi: ~rez / E: în- + durere] 1 (Rar) A face pe cineva să simtă o durere fizică. 2 A pricinui cuiva o mare durere sufletească Si: a amărî, a întrista.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDURERÁ, îndurerez, vb. I. Tranz. A întrista (pe cineva), a provoca cuiva o durere sufletească, o mîhnire. ♦ (Rar) A pricinui o durere fizică, a face să doară. Și-i strîngea mîna, de i-o îndurera. VLAHUȚĂ, O. A. III 91.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNDURERÁ ~éz tranz. (persoane) A face să fie cuprins de durere sufletească; a mâhni adânc. /în + durere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mater dolorosa f. («mama cea îndurerată»), reprezentarea sf. Fecioare lăcrămând la picioarele Crucii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îndurerá (a ~) vb., ind. prez. 3 îndurereáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îndurerá vb., ind. prez. 1 sg. îndureréz, 3 sg. și pl. îndurereáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNDURERÁT adj. 1. v. supărat. 2. v. trist.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNDURERAT adj. 1. abătut, amărît, deprimat, descurajat, indispus, întristat, mîhnit, necăjit, supărat, trist, (pop.) obidit, (înv. și reg.) scîrbit, supărăcios, (înv.) dosădit, ponosit, pricăjit, (fig.) cătrănit, pleoștit, plouat. (E tare ~ de vestea primită.) 2. duios, întristat, trist. (Se confesa cu glas ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNDURERÁ vb. 1. v. mâhni. 2. v. întrista.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNDURERA vb. 1. a (se) amărî, a (se) indispune, a (se) întrista, a (se) mîhni, a (se) necăji, a (se) supăra, (înv. și pop.) a (se) obidi, (înv. și reg.) a (se) scîrbi, (înv.) a (se) oțărî, a (se) rîvni, (fig.) a (se) cătrăni. (L-ai ~ azi pe tata.) 2. a durea, a întrista, a mîhni, (înv.) a dosădi, (fig.) a răni. (Mă ~ ce-mi spui.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
îndurerat, îndureratăadjectiv
- 1. Care încearcă, suportă o mare durere sufletească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Trec păsările călătoare-n bandă, Îndurerat le urmăresc cu ochii. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 138. DLRLC
- 1.1. Care exprimă durere, mâhnire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Jalnic cîntă Clopotele-acum în sat; Glasul lor e-ndurerat. COȘBUC, P. I 263. DLRLC
-
-
etimologie:
- îndurera DEX '98 DEX '09
îndurera, îndurerezverb
-
- 1.1. A pricinui cuiva o durere fizică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și-i strîngea mîna, de i-o îndurera. VLAHUȚĂ, O. A. III 91. DLRLC
-
-
etimologie:
- În + durere DEX '98 DEX '09
- endolorir DEX '09 DEX '98
-