SHI adv. conj. A. Adv. (Sta inaintea partzii de vorbire la care se refera; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse sta intre auxiliar pron. refl. etc. shi verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar in adevar cu adevarat. ♦ Intocmai exact. Precum a zis asha a shi facut. 2. Pe deasupra in plus inca. Dupa ce k e urata o mai cheama shi Neacsha. 3. Chiar inca pe langa acestea de asemenea. Vezi sa nu patzeshti shi tu k mine. ♦ (Pe langa un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ intensifica gradatzia) O camera shi mai mare. ◊ Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) SHi mai shi = mai grozav mai strashnic. 4. (In propozitzii negative) Nici. Insa shi de voi nu ma indur k sa va parasesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat indata pe loc. Cum il zari i shi spuse. 2. Deja. Masa se shi pune in gradina. B. Conj. I. (Marca a coordonarii copulative) 1. (Leaga doua partzi de acelashi fel ale unei propozitzii) Este voinic shi tanar. 2. (Impreuna cu prep. „cu” exprima relatzia operatziei matematice a adunarii) Plus. Doi shi cu trei fac cinci. ♦ (Ajuta la formarea prin aditzie a numeralelor de la douazeci shi unu pana la nouazeci shi noua) SHaizeci shi opt. ♦ (Ajuta la formarea numeralelor care exprima numere zecimale legand partea zecimala de intreg) Trei shi paisprezece. (Indica adaugarea unei cantitatzi) Plus. Unu shi jumatate. 3. (Leaga doua substantive intre care exista o corespondentza sau o echivalentza) Binele shi raul. 4. (Ashezat inaintea fiecarui termen al unei enumerari ajuta la scoaterea lor in evidentza) A adus shi vin shi mancare shi cartzi. ♦ (In repetitzii k procedeu stilistic) Ia cuvantul shi vorbeshte shi vorbeshte. 5. (Leaga doua propozitzii de acelashi fel indicand o completare un adaos o precizare noua) Deschide usha shi intra. 6. (Accentuat in corelatzie cu sine insushi) Atat... cat...; nu numai... ci shi... Are in mana shi painea shi cutzitul. 7. (In stilul epic shi popular mai ales in povestire se ashaza la inceputul frazei indicand continuitatea desfashurarii faptelor) SHi a plecat fiul de imparat mai departe. ♦ (Intrebuintzat inaintea unei propozitzii interogative sau exclamative subliniaza legatura cu cele povestite anterior) SHi ce vrei sa faci acum? ◊ Expr. Ei shi? = cemi pasa? ce importantza are? ♦ (Intrebuintzat singur in dialog k indemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva batand in usha... SHi? Ma duc sa deschid. 8. (Precedat de adv. „k” are functzie comparativa) a) La fel k intocmai k. Se pricepe la pescuit k shi la multe altele; b) aproape aproximativ. Treaba este k shi sfarshita. II. (Marcheaza coordonarea adversativa) Ci iar dar. Aude vorbinduse shi nu pricepe nimic. III. (Marca a coordonarii concluzive) Deci prin urmare. E o gluma shi nu o lua in serios. Lat. sic.

shi [At: (a. 1521) HURMUZAKI XI 843 / E: ml sic] 1 c Exprima contiguitatea dintre doua elemente subintzelegand pentru al doilea existentza unei relatzii identice sau similare cu a primului (Construiau drumuri shi poduri.). 2 c Exprima in enumerari contiguitatea fiecarui membru in parte cu cel initzial sau al celui final cu cele preenumerate juxtapus scotzand in evidentza fiecare element (A fost shi bun shi harnic shi cucernic.). 3 c (Marca a coordonarii copulative; leaga doua propozitzii) Exprima integrarea in aceeashi sfera conjuncturala a unor stari sau actziuni distincte savarshite sau suportate de acelashi subiect (Sa traiasca shi sa fie sanatos!). 4 c (In legatura cu pp „cu”) Exprima comuniunea prin solidarizarea deliberata sau accidentala a unor elemente in cadrul unei relatzii stabilite sau suportate in comun (Eu shi cu Maria ne vedeam de ale noastre.). 5 c Exprima adaugarea unei cantitatzi la alta de aceeashi natura care o depasheshte cu putzin de obicei cu o subdiviziune de unitate (A plecat dupa 10 ani shi ceva.). 6 c (Ila) ~ jumatate sau o data ~ jumatate Adauga ideea de intensificare superlativa privitor la starea calitativa a unui element (E un om shi jumatate!). 7 c (In formule de repetitzie k procedeu stilistic) Exprima insistentza unui element al comunicari in raport cu celelalte (Odata shi odata vei afla cine sunt.). 8 c In legatura cu formulari care explica aspectul categoric indubitabil decisiv al unei informatzii (Nu ma pot opri shi pace!). 9 c Ajuta la formarea prin aditzie a numeralelor de la 21 pana la 99 (Cincizeci shi cinci). 10 c Ajuta la formarea numeralelor care exprima numere zecimale legand partea zecimala de intreg (Trei intreg shi doua zecimi). 11 c (In formule de repetitzie) Reprezinta grupari (numerice) care marcheaza o totalizare cantitativa in exces (Sunt mii shi mii de stele; Vazuse in viatza ei atatea shi atatea.). 12 c (Urmat de pp „cu”) Exprima aditzionarea aritmetica a doua sau a mai multe cantitatzi numerice (Unu shi cu doi fac trei.). 13 c (Indica adaugarea unei cantitatzi) Plus (Un kilogram shi jumatate.). 14 c Exprima consecintza unui fapt prin raportare la altul savarshit de acelashi autor sau de unul diferit (Lam intrebat shi mia marturisit.). 15 c Exprima continuitatea aspectelor narative sau descriptive ale unei expuneri unitare (sau intrerupte prin pauza) cu ajutorul unui „shi narativ” (SHi sta shi se uita shi ashteapta shi nu spune nimic k sa vada ce mai vrea acum.). 16 c (In stilul epic shi popular; situat la inceputul unei comunicari) Sugereaza aspectul continuativ al acesteia fatza de un enuntz anterior subintzeles sau presupus (SHi iar porni la drum.). 17 c Solicita interlocutorului continuarea comunicarii apreciate k incompleta cu ajutorul unui „shi interogativ” (SHi cat ai dat pe el?). 18 c (Cu elipsa intrebarii directe) Solicita interlocutorului continuarea comunicarii indemnandul prin „shi interogativ” (Am deschis usha... am intrat... SHi?). 19 c (Precedat de exclamativul „ei!”) Exprima anticipativ din partea interlocutorului o atitudine de nepasare (Ei shi? Cetzi pasa tzie?). 20 c Exprima consecintza unei motivari cauzale (Eshti competent shi vei reushi.). 21 c Exprima consecintza unui indemn (Ascultama shi vei fi fericit.). 22 c (Pfm; in legatura cu formulari de tipul hodoronctronc (ce) sa vezi) Exprima o consecintza neashteptata (A intrat shi hodoronctronc mia tras o palma.). 23 c Exprima echivalarea unei multzimi cu alta prin generalizarea distributziei iterative a fiecarui element component al uneia in functzie de fiecare element al celeilalte (Anul shi cartea.). 24 c (Adesea in legatura cu „pe loc”) Exprima conformarea imediata prin contravaloare in functzie de ceea ce este oferit sau primit in schimb (Banii shi pe loc marfa.). 25 c Exprima conformarea in functzie de o promisiune un angajament etc. (Am promis shi ma tzin de cuvant.). 26 c Exprima perseverentza intro anumita stare atitudine etc. (Nu iam spus shi nam sai spun.). 27 c (Marca a coordonarii adversative; exprima confruntarea dintre doua elemente necontigue) Dar¹ (Casa arde shi baba se piaptana.). 28 c (In formule de repetitzie) Exprima o diferentziere adversativa in lipsa determinantzilor contrastivi (Sunt oameni shi oameni.). 29 c (Inv; ilc) ~ insa Insa. 30 c (Marca a coordonarii concluzive) Deci² (E o gluma shi nu o lua in serios.). 31 av Exprima atasharea unui element la altele exprimate sau nu intro comunicare anterioara (Mai luat shi pe mine la ei.). 32 av (Uneori in legatura cu „pana” „chiar” „inca”) Exprima atasharea unui element evidentziind voit caracterul deosebit ieshit din comun al acestuia fatza de ceva subintzeles adesea antinomic (Chiar shi el mia zis.). 33 av Exprima atasharea unui element la ceva subintzeles sau presupus k posibil evidentziind voit caracterul obishnuit modest al manifestarii adesea accidentale al acestuia (Am zis shi eu k sa nu tac.). 34 av Exprima atasharea unui element la ceva subintzeles sau presupus k posibil evidentziind voit caracterul neashteptat al manifestarii sau al sesizarii unui element (Ceo mai fi shi astea!). 35 av (In legatura cu „cum” „atat” sau in corelatzii de tipul shi...shi shi... cum shi atat... cat shi) Exprima asocierea a doua realitatzi (adesea antipodice) distribuind egal raportarea lor fatza de acelashi element de referintza (Ii va anuntza atat pe el cat shi pe nevasta lui.). 36 av Exprima completarea prin surplus a unei informatzii in vederea intregirii acesteia (Crashma era in acelashi timp shi casa de locuit.). 37 av (In legatura cu „pe langa” „dupa ce k” etc.) Exprima o completare prin cumul (Dupa ce cai slut mai e shi slab.). 38 av (In legatura cu „dar” „insa” sau in corelatzii de tipul numai... dar shi ori ci shi) Exprima o completare cumulativa marcata prin semnalare voit distincta (Erau multzi orasheni dar erau shi tzarani.). 39 av (In legatura cu „mai” cantitativ) Exprima o completare suplimentara (Din roada se hraneshte da la animale mai shi vinde.). 40 av (Urmat de „mai” comparativ sau ilav ~ mai ~) Mai grozav (7). 41 av (Urmat de „mai” comparativ sau ial) Mai groaznic (1). 42 av (In legatura cu „de” sau „daca”) Exprima insuficientza influentzei unui element asupra altuia in ciuda intensitatzii suplimentare care o aduce fatza de alte posibilitatzi presupuse (De ash shti k ma vei shi omori nu pot sa tac.). 43 av (Exprima consecintza imediata a manifestarii unui fapt exprimat sau subintzeles) Indata (Cum iau vazut au shi plecat.). 44 av (In legatura cu „incat” sau inv „cat”) Exprima efectul maxim produs k urmare a consecintzei unei actziuni (A slabit atat de mult incat shi parintzii au recunoscuto cu greu.). 45 av Exprima rezultatul atins k urmare a parcurgerii deliberat sau conjunctural a unor stadii intennediare (Iatane shi ajunshi la cabana.). 46 av Exprima rezultatul inerent ce urmeaza din manifestarea unui fapt (Cine are copii are shi griji multe.). 47 av Exprima rezultatul analogic ce se deduce din manifestarea unui fapt (Daca iau invins pe turci i vor invinge shi pe tatari.). 48 av Exprima rezultatul fortuit ce decurge din absentza unui element (Daca nai placinta mananci shi pita.). 49 av Exprima rezultatul unei adecvari (Dupa sac shi carpala.).50 a Exprima concordantza dialectica a contrariilor (Tot raul are shi partea buna.). 50 av (In legatura cu „cum” „asha” sau in corelatzii de tipul precum ori dupa cum... asha~) Exprima corespondentza dintre doua elemente printo raportare de echivalentza uneori printro conformare (Cum itzi ashterni asha shi dormi.). 52 av (In legatura cu „k” „cat” „atat” sau in corelatzii de tipul cat... atat ~ ori tot asha... cat ~; exprima corespondentza dintre doua elemente prin raportarea lor comparativa pe baza unei asemanari calitative sau cantitative) La fel k... (Miam dorit asta k shi tine.). 53 av (In legatura cu „k” adverbial; exprima compararea prin aproximare a asemanarii dintre un stadiu precizat virtual shi unul real in care se afla un element) Aproape (13) (Problema e k shi rezolvata.). 54 av (In corelatzii de tipul k ~ cand shi k ~ cum) Exprima compararea prin asemanare a unui fapt real cu unul ipotetic sub aspect modal sau temporal (Fugeau k shi cand iar fi speriat cineva.). 55 av (In legatura cu „cum” sau in corelatzii de tipul precum... asha ~) Intocmai (Cum a zis asha a shi facut.). 56 av Deja (1) (Masa se shi serveshte.).

SHI adv. conj. A. Adv. (Sta inaintea partzii de vorbire la care se refera; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse sta intre auxiliar pron. refl. etc. shi verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar in adevar cu adevarat. ♦ Intocmai exact. Precum a zis asha a shi facut. 2. Pe deasupra in plus inca. Dupa ce k e urata o mai cheama shi Neacsha. 3. Chiar inca pe langa acestea de asemenea. Vezi sa nu patzeshti shi tu k mine. ♦ (Pe langa un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ intensifica gradatzia) O camera shi mai mare. ◊ Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) SHi mai shi = mai grozav mai strashnic. 4. (In propozitzii negative) Nici. Insa shi de voi nu ma indur k sa va parasesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat indata pe loc. Cum il zari i shi spuse. 2. Deja. Masa se shi pune in gradina. B. Conj. I. (Marca a coordonarii copulative) 1. (Leaga doua partzi de acelashi fel ale unei propozitzii) Este voinic shi tanar. 2. (Impreuna cu prep. „cu” exprima relatzia operatziei matematice a adunarii) Plus. Doi shi cu trei fac cinci. ♦ (Ajuta la formarea prin aditzie a numeralelor de la douazeci shi unu pana la nouazeci shi noua) SHaizeci shi opt. ♦ (Ajuta la formarea numeralelor care exprima numere zecimale legand partea zecimala de intreg) Trei shi paisprezece. ♦ (Indica adaugarea unei cantitatzi) Plus. Unu shi jumatate. 3. (Leaga doua substantive intre care exista o corespondentza sau o echivalentza) Binele shi raul. 4. (Ashezat inaintea fiecarui termen al unei enumerari ajuta la scoaterea lor in evidentza) A adus shi vin shi mancare shi cartzi. ♦ (In repetitzii k procedeu stilistic) Ia cuvantul shi vorbeshte shi vorbeshte. 5. (Leaga doua propozitzii de acelashi fel indicand o completare un adaos o precizare noua) Deschide usha shi intra. 6. (Accentuat in corelatzie cu sine insushi) Atat... cat...; nu numai... ci shi... Are in mana shi painea shi cutzitul. 7. (In stilul epic shi popular mai ales in povestire se ashaza la inceputul frazei indicand continuitatea desfashurarii faptelor) SHi a plecat fiul de imparat mai departe. ♦ (Intrebuintzat inaintea unei propozitzii interogative sau exclamative subliniaza legatura cu cele povestite anterior) SHi ce vrei sa faci acum? ◊ Expr. Ei shi? = cemi pasa? ce importantza are? (Intrebuintzat singur in dialog k indemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva batand in usha... SHi? Ma duc sa deschid. (Precedat de adv. „k” are functzie comparativa) a) La fel k intocmai k. Se pricepe la pescuit k shi la multe altele; b) aproape aproximativ. Treaba este k shi sfarshita. II. (Marcheaza coordonarea adversativa) Ci iar dar. Aude vorbinduse shi nu pricepe nimic. III. (Marca a coordonarii concluzive) Deci prin urmare. E o gluma shi nu o lua in serios. Lat. sic.

SHI² conj. I. (Cu functziune coordonatoare copulativa) Leaga doua partzi de acelashi fel ale unei propozitzii. Cum vine de la munte Blestemind SHi lacramind Totzi ciulinii de pe vale Se pitesc prin vagauni. TOPIRCEANU B. 54. Hora de fete shi neveste tinere sa incheiat. HOGASH DR. II 185. Era voinic shi tinerel. COSHBUC P. I 281. Teama mie k acordindumi mie o asha amicala shi lingushitoare precadere nai nimerit tocmai bine o iscusite vinatorule! ODOBESCU S. III 9. Parnasul shi Olimpul cu fala se privira. ALEXANDRESCU M. 27. ◊ (Popular urmat pleonastic de prep. «cu») Mamasa shi cu nevastasa shedeau acasa. RETEGANUL P. V. 73. Vine un urs shi cu un lup. SBIERA P. 11. Zmeu shi cu zmeoaica Leu shi cu leoaica. TEODORESCU P. P. 401. Iar al ungurean SHi cu cel vrincean Mari se vorbira K sa mil omoare Pe cel moldovan. ALECSANDRI P. P. 1. 2. (Impreuna cu prep. «cu» exprima relatzia operatziei matematice a adunarii) Plus. Doi shi cu trei fac cinci. ◊ (Rar fara «cu») Doua shi doua fac patru. HASDEU R. V. 162. ♦ Ajuta la formarea numeralelor de la douazeci shi unu pina la nouazeci shi noua. Se potcovea puricele la un picior cu nouazeci shi noua de oca de fier. ISPIRESCU L. 1. Razvanel... Nu ma saraci de tot!... Taleri trei mii patru sute cincizeci shi shapte. HASDEU R. V. 70. ♦ Ajuta la formarea numeralelor care exprima numere zecimale legind partea zecimala de intreg. Trei shi paisprezece. ** (Indica adaugarea unei cantitatzi) Plus. Ora doua shi jumatate. ▭ Taleri trei mii... shun zlot. HASDEU R. V. 110. Leaga doua substantive intre care exista o corespondentza o potrivire o echivalentza etc. Binele shi raul. Adevarul shi minciuna. ▭ De trei ori potcovii calul Urcind la puicutza dealul; Potcoava shi icosarul Caiaua shi gologanul. SHEZ. I 141. 4. Ashezat inaintea fiecarui termen al unei enumeratzii ajuta la scoaterea lui in evidentza. Scoalate cam gasit shi secure shi fringhie shi sfredel. CREANGA P. 134. Eu? imi apar saracia shi nevoile shi neamul. EMINESCU O. I 147. ♦ (In repetitzii folosit k procedeu stilistic mai ales in povestiri) Merse FatFrumos merse shi iar merse cale lunga shi mai lunga. ISPIRESCU L. 5. Daca vazura shi vazura k el nu raspunde... mersera la dinsul. id. ib. 247. SHi merg ei shi merg cale lunga sa leajunga. CREANGA P. 207. Vai de mine shi de mine HarapAlb zise sfinta Dumineca. id. ib. 222. ◊ Expr. Cite shi (mai) cite v. cit⁵ (III). 5. Leaga doua propozitzii de acelashi fel indicind o completare un adaos o precizare noua. SHi mi se stringe inima cum stau shi ascult. COSHBUC P. I 263. Tatal tau de aci inainte e batrin shi o sa te ridicam pe tine in scaun. ISPIRESCU L. 3. Incaleca shi porneshte cu bucurie. CREANGA P. 185. Na fost lume priceputa shi nici minte so priceapa. EMINESCU O. I 132. Deabia apucasem a adormi shi un vis fantastic veni. NEGRUZZI S. I 60. 6. (Accentuat in corelatzie cu sine insushi) Atit... cit... nu numai... ci shi... Stapine... sa te tzii bine shi in scari shi de coama mea. ISPIRESCU L. 7. Are atunci in mina shi pinea shi cutzitul. CREANGA P. 248. Caci cuprinsai de pieire shi in fatza shi in coaste. EMINESCU O. I 148. Pe o lege data SHi scaiul shi trandafirul rasar shi cresc totodata. CONACHI P. 258. 7. In stilul epic shi popular mai ales in povestiri se ashaza la inceputul frazei pentru a indica continuitatea desfashurarii faptelor. SHi daca fost petzita des E lucru tare cuntzeles. COSHBUC P. I 54. SHi pe urma a facut aluzie aproape pe fatza la un alt amic. CARAGIALE M. 258. SHi fiul craiului nemaiputind struni calul shi neindraznind a mai merge inainte se intoarna rushinat inapoi la tatusau. CREANGA P. 186. SHi intorcindumi fatza eu spada tziam intins. EMINESCU O. I 91. SHi de drag teash semana SHi cu drag teash secera SHi teash face stog in prag SHi teash imblati cu drag SHi teash cerne prin sprincene SHi teash framintan inele SHi teash da inimei mele. JARNÍKBIRSEANU D. 8. ♦ (Intrebuintzat inaintea unei propozitzii interogative sau exclamative subliniaza legatura cu cele povestite anterior). SHi cine este tradator stimabile? CARAGIALE O. I 160. SHi cine tea pus la cale sa ma iei tocmai pe mine in bataie de joc? CREANGA P. 83. SHi sal mai ascund se poate cind arde shi ma topeshte? CONACHI P. 83. ◊ Expr. Ei shi? = cemi pasa? ce importantza are? Are sa se supere. Ei shi? ♦ (Intrebuintzat singur in dialog k indemn pentru continuarea unei povestiri) Da cea fost pe aici copile? Ce sa fie mamuca? Ia cum teai dus dta deacasa... saude cineva batind la usha. SHi? CREANGA P. 27. 8. Precedat de adv. «k» are functziune comparativa. a) (Stabileshte o asemanare exacta o egalitate) La fel k intocmai k tot asha k. SHtiu eu o poiana in padure chiar aici pe aproape; sa tragem acolo... sintem k shi in casa la noi. CREANGA P. 128. La vinatorie k shi la multe altele eu ma pricep cam tot atita precit se pricepea vestitul ageamiu. ODOBESCU S. III 9. El se mira k o iubeshte k shi in ziua cind culese cea intii dulce sarutare. NEGRUZZI S. I 21. b) (Stabileshte o asemanare aproximativa) Aproape aproximativ. De asta itzi este? Las’ pe mine k treaba este k shi sfirshita. ISPIRESCU L. 77. Ash! asta sa moara! raspunse ea suspinind. Adevarat k acum e k shi moarta. EMINESCU N. 21. c) (In loc. conj.) K shi cind = parca. K shi cum v. cum² (2). II. (Cu functziune coordonatoare adversativa; popular) Ci iar dar insa. Teash lasa shimi e cu jale Teash iubi shi nundraznesc. COSHBUC P. I 76. Lipseshti dinaintea mea spinule! Doar nam venit pentru tine sham venit pentru HarapAlb. CREANGA P. 277. Ar striga... shi nu sendura. EMINESCU O. I 104. Voiam sa pling shi nu puteam. NEGRUZZI S. I 57. Fetelor pupavash gura Nu la toate shi la una. SHEZ. XIV 165. III. (Cu functziune coordonatoare conclusiva) Deci prin urmare. Astai shaga shi numi pasa. SADOVEANU O. II 103.

SHI¹ conj. 1. (cu functzie coordonatoare) 1) (exprima un raport copulativ) Eu shi tu. E shi frumos shi deshtept. ◊ Ei shi? cemi pasa mie? Ce importantza are? 2) (exprima un raport aditiv sau asociativ formand numerale cardinale numerale zecimale etc.) Treizeci shi patru. Cinci intregi shi doua zecimi. ◊ SHi cu plus. 3) (exprima un raport adversativ) Dar; iar; insa. Il aude shi nul vede. 4) (exprima un raport concluziv) Deci; prin urmare; de aceea. Am spus k fac shi voi face. 5) (stabileshte legatura cu cele spuse anterior mai ales la inceputul unei propozitzii interogative) SHi unde ai mai auzit aceasta? 2. (cu functzie subordonatoare) pop. (exprima un raport concesiv) Deshi; cu toate k; macar k. SHi a shtiut dar na spus. /<lat. sic

shi conj. 1. leaga intre ele partzile cuvantului: eu shi tu; 2. in corelatziune cu cum: cum e sacul shi petecul; 3. asemenea: shi noi ne ducem; 4. deja: s’a shi dus; 5. mult: cate alte ponosuri shi mai shi CAR. [Lat. SIC asha].

2) shi conj. copulativa (lat. sic asha; it. sĭ da; fr. pv. sp. si pg. sim. Vfr. insemna „shi”. V. sic). Impreuna cu plus cu: oameniĭ shi animalele ziŭa shi noaptea apa shi uscatu. (Greshit orĭ de prisos shi cu: eu shi cu tine). Adv. Asemenea: plec shi eŭ shi eŭ am fost. Deja pe loc: cum a auzit a shi plecat a shi zis. Ĭar dar pe cind: tzara pĭere shi baba se pĭaptana. Tot asha de o potriva: cum e sfintu shi (saŭ asha shi saŭ tot asha shi) tamiĭa. Eĭ shi? locutziune pin care cerĭ sa se continue povestirea intrebind cea maĭ fost saŭ pin care sfidezĭ: Eĭ shi? Ce maĭ zicea el? A zis k va reclama! Eĭ shi? (adica: Ce e cu asta? Numĭ pasa!). SHi asha 1. shi fara asta: sintem fericitzĭ shi asha; 2. cu asta de aceĭa: a auzit c’am sosit shi asha a venit. SHi daca chear asha sa fie numĭ pasa: Fugĭ k te vede! SHi daca! (V. deshi). SHi maĭ shi shi maĭ mare (orĭ mic) inca shi maĭ intens shi maĭ breaz: acesta e shi maĭ shi asta (de ex. o surpriza) e shi maĭ shi.

shi¹ conjctz. adv.

shi conjctz. adv.

!shia¹ conjctz. + pr. (in tempo rapid) (shia mea = shi a mea)

!shiai¹ conjctz. + pr. (in tempo rapid) (shiai mei = shi ai mei)

SHI conj. adv. 1. conj. (coordonator copulativ) (inv.) i. (E tanar ~ frumos.) 2. conj. (completiv) de sa. (Stai ~ ma ashteapta.) 3. conj. (adversativ shi restrictiv) k. (Sa care barbatul cu carul shi femeia cu poala ~ tot se ispraveshte.) 4. adv. (inv. shi reg.) inca. (Dupa ce k e urata o mai cheama ~ Mushata.)

SHI conj. adv. 1. conj. (coordonator copulativ) (inv.) i. (E tinar ~ frumos.) 2. conj. (completiv) de sa. (Stai ~ ma ashteapta.) 3. conj. (adversativ shi restrictiv) k. (Sa care barbatul cu carul shi femeia cu poala ~ tot se ispraveshte.) 4. adv. (inv. shi reg.) inca. (Dupa ce k e urita o mai cheama ~ Mushata.)