Definitzia cu ID-ul 33319:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SHI adv. conj. A. Adv. (Sta inaintea partzii de vorbire la care se refera; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse sta intre auxiliar pron. refl. etc. shi verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar in adevar cu adevarat. ♦ Intocmai exact. Precum a zis asha a shi facut. 2. Pe deasupra in plus inca. Dupa ce k e urata o mai cheama shi Neacsha. 3. Chiar inca pe langa acestea de asemenea. Vezi sa nu patzeshti shi tu k mine. ♦ (Pe langa un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ intensifica gradatzia) O camera shi mai mare. ◊ Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) SHi mai shi = mai grozav mai strashnic. 4. (In propozitzii negative) Nici. Insa shi de voi nu ma indur k sa va parasesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat indata pe loc. Cum il zari i shi spuse. 2. Deja. Masa se shi pune in gradina. B. Conj. I. (Marca a coordonarii copulative) 1. (Leaga doua partzi de acelashi fel ale unei propozitzii) Este voinic shi tanar. 2. (Impreuna cu prep. „cu” exprima relatzia operatziei matematice a adunarii) Plus. Doi shi cu trei fac cinci. ♦ (Ajuta la formarea prin aditzie a numeralelor de la douazeci shi unu pana la nouazeci shi noua) SHaizeci shi opt. ♦ (Ajuta la formarea numeralelor care exprima numere zecimale legand partea zecimala de intreg) Trei shi paisprezece. ♦ (Indica adaugarea unei cantitatzi) Plus. Unu shi jumatate. 3. (Leaga doua substantive intre care exista o corespondentza sau o echivalentza) Binele shi raul. 4. (Ashezat inaintea fiecarui termen al unei enumerari ajuta la scoaterea lor in evidentza) A adus shi vin shi mancare shi cartzi. ♦ (In repetitzii k procedeu stilistic) Ia cuvantul shi vorbeshte shi vorbeshte. 5. (Leaga doua propozitzii de acelashi fel indicand o completare un adaos o precizare noua) Deschide usha shi intra. 6. (Accentuat in corelatzie cu sine insushi) Atat... cat...; nu numai... ci shi... Are in mana shi painea shi cutzitul. 7. (In stilul epic shi popular mai ales in povestire se ashaza la inceputul frazei indicand continuitatea desfashurarii faptelor) SHi a plecat fiul de imparat mai departe. ♦ (Intrebuintzat inaintea unei propozitzii interogative sau exclamative subliniaza legatura cu cele povestite anterior) SHi ce vrei sa faci acum? ◊ Expr. Ei shi? = cemi pasa? ce importantza are? (Intrebuintzat singur in dialog k indemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva batand in usha... SHi? Ma duc sa deschid. (Precedat de adv. „k” are functzie comparativa) a) La fel k intocmai k. Se pricepe la pescuit k shi la multe altele; b) aproape aproximativ. Treaba este k shi sfarshita. II. (Marcheaza coordonarea adversativa) Ci iar dar. Aude vorbinduse shi nu pricepe nimic. III. (Marca a coordonarii concluzive) Deci prin urmare. E o gluma shi nu o lua in serios. Lat. sic.