DAR¹ conj. adv. A. Conj. I. (Leaga propozitzii sau partzi de propozitzie adversative) 1. (Arata o opozitzie) Cu toate acestea totushi. ◊ Expr. Dapoi (bine) sau dar cum sa nu se spune k raspuns negativ la o propunere. ♦ Ci. Nu k zic dar asha este. 2. (Arata o piedica) Insa. Ascult dar nu intzeleg. ◊ Expr. Dar ash! = insa nici vorba nici gand! 3. (Adauga o idee noua la cele spuse mai inainte) Mai mult decat atat cu atat mai mult daramite. Munte cu munte se intalneshte dar om cu om. ◊ Expr. Dapoi = daramite. ♦ (Dupa o propozitzie optativa urmata de o constructzie negativa) Nicidecum nici gand. ◊ Expr. Nici... dar nici... = nici... cu atat mai putzin... ♦ Altfel altminteri. Sunt om bun dar tziash arata eu! II. (In propozitzii concluzive) Prin urmare ashadar deci. Revin dar la primele idei. ♦ (In legatura cu un imperativ exprima nerabdarea incurajarea dojana etc.) Ci. Dar deschide odata! III. (Introduce o propozitzie interogativa) Oare? Dar ce vretzi voi de la mine? IV. (Inaintea unui cuvant care de obicei se repeta intareshte intzelesul acestuia) Ma voi apuca serios de lucru dar serios! ♦ (Exprima surprinderea uimirea mirarea) Dar frumos mai cantzi! B. Adv. (Inv. shi reg.) Da asha astfel. ◊ Expr. (Pop.) Pai dar = cum altfel? ♦ Fireshte desigur; negreshit. [Var.: da dára conj.] Et. nec.

dar¹ [At: PRAV. 39 / V: (ipf) da (ivp) ~a ~i (ivr) deara / E: nct] Exprima: 1 c Opozitzia dintre doua stari actziuni etc. savarshite sau suportate de subiectzi diferitzi Tu razi dar eu plang. 2 c Opozitzia dintre doua stari actziuni etc. savarshite sau suportate de acelashi subiect in circumstantze diferite Azi te bucuri dar maine vei plange. 3 c Opozitzia dintre o intentzie shi realitatea care o infirma Lash cumpara dar numi ajung banii. 4 c Contrastul evidentziat prin raportare negativa la unul din elemente Lucreaza nu repede dar bine Si: ci. 5 c Opozitzia dintre un obiect inaccesibil shi un echivalent oferit in schimbul obtzinerii lui Ceremi orice dar mai dami o shansa. 6 c Opozitzia dintre ceea ce se simuleaza shi ceea ce exista in realitate Le facea de se tocmeau dar shtia socoteala: cat cereau atat le dadea. 7 c Opozitzia dintre doua eventualitatzi ale unei alternative Daca ma va ajuta bine dar daca nu ma voi descurca singur. 8 c Opozitzia dintre doua grade diferite de manifestare a unei actziuni a unei stari etc. in imprejurari diferite E frig dar mai frig a fost ieri. 9 c Tratamentul diferentziat aplicat unor elemente distincte in legatura cu savarshirea aceleiashi actziuni cu manifestarea aceleiashi stari etc. Sa plateasca tzaranii cate patru bani dar nu boierii. 10 c Diferentzierea unui element apartzinand unui grup sau unei clase prin evidentzierea unei trasaturi E la fel de inalt k ceilaltzi dar mai slab. 11 c Evidentzierea unui element cu rol de catalizator in savarshirea unei actziuni in manifestarea unei stari etc. Totul mergea bine shi inainte dar venirea ta nea dat mai mult curaj. 12 c Evidentzierea unui element k factor suplimentar care se adauga la altele de acelashi fel Nu numai k e neplacut dar e shi util. 13 c Evidentzierea unui element k factor de exceptzie fatza de celelalte elemente avute in vedere la un moment dat Fac orice dar asta nu. 14 c Evidentzierea unui element k factor de exceptzie care fusese omis (neintentzionat) Ai crezut k e destul dar la ceilaltzi nu teai gandit. 15 c (Adesea urmat de shi) Semnalarea voit distincta a cumularii pe baza similitudinii relatzionale la un mod de actzionare de manifestare etc. O fac pentru tine dar shi pentru ceilaltzi. 16 c Asocierea la o actziune la o stare etc. existente deshi greu de imaginat sau de admis shi k atare deductibile pentru orice alt element comun Munte cu munte se intalneshte dar om cu om Si: (pfm) daramite. 17 c Restrangerea savarshirii unei actziuni a manifestarii unei stari a unei insushiri a unei perioade etc. prin evidentzierea unui aspect advers E dragutza dar cam proasta. 18 c Restrangerea savarshirii unei actziuni a manifestarii unei stari a unei circumstantze etc. prin evidentzierea unei obiectzii Era o izbanda mare dar prea insangerata. 19 c Restrangerea savarshirii unei actziuni a manifestarii unei stari a unei circumstantze etc. prin evidentzierea unei precizari Se ashaza pe scaun dar drept in mijlocul camerei. 20 c Restrangerea savarshirii unei actziuni a manifestarii unei stari a unei circumstantze etc. in urma unei nuantzari Foloseshtel dar cu masura. 21 c Restrangerea^[1] savarshirii unei actziuni a manifestarii unei stari a unei circumstantze etc. in urma unei specializari Era un cizmar vestit dar numai pentru incaltzaminte de iarna. 22 c Intreruperea unei actziuni printro actziune cu caracter opus Porni vesel dar in prag se opri. 23 c Continuarea unei actziuni printro actziune cu caracter opus Pleaca hotarat dar pe la jumatatea drumului intoarse. 24 c Evidentzierea unui element advers care reprezinta ceea ce nu este permis Cu rudele petrece dar afaceri nu face. 25 c Opozitzia dintre doua elemente din care unul reprezinta un efect negativ Cafeaua e placuta dar provoaca insomnii. 26 c Opozitzia dintre doua elemente din care unul reprezinta un efect sub ashteptarile scontate Planul a fost bun dar isprava mica. 27 c Opozitzia dintre doua elemente din care unul reprezinta un impediment in savarshirea unei actziuni in manifestarea unei stari etc. Vrea sa doarma dar e prea mult zgomot. 28 c Inhibitzia in legatura cu savarshirea unei actziuni cu manifestarea unei stari etc. Vroiam sa plang dar nu puteam. 29 c Reticentza in legatura cu savarshirea unei stari etc. Iash spune dar ma tem sa nul jignesc. 30 c Incapacitatea^[2] in legatura cu savarshirea unei actziuni cu manifestarea unei stari etc. Vrea dar nu poate. 31 c Schimbarea unei decizii in urma manifestarii unei stari etc. Am vrut sa vin dar chibzuind mai bine mam razgandit. 32 c Manifestarea unei reticentze care reprezinta o conditzie de a carei acceptare depinde savarshirea unei actziuni manifestarea unei stari etc. Vreau satzi spun ceva dar sa nu te superi. 33 c Impunerea unei conditzii de a carei realizare depinde savarshirea unei actziuni manifestarea unei stari etc. Fa ceoi face dar vino azi la mine. 34 c Impunerea unei anumite clauze in legatura cu savarshirea unei actziuni unei manifestari etc. O vei primi dar nu inainte ele majorat. 35 c Impunerea unei anumite interdictzii in legatura cu savarshirea unei actziuni cu manifestarea unei stari etc. Priveshte dar nu atinge nimic. 36 c Conditzionarea savarshirii unei actziuni a manifestarii unei stari etc. printrun ultimatum TZil imprumut dar pentru ultima data. 37 c Conditzionarea savarshirii unei actziuni a manifestarii unei stari etc. printrun avertisment Fa cum vrei dar ai so patzeshti. 38 c Impunerea unei conditzii ce reprezinta o rasplata pentru savarshirea unei actziuni pentru manifestarea unei stari etc. Dute shi cauta dar sa merite osteneala. 39 c Manifestarea satisfactziei in legatura cu savarshirea unei actziuni cu manifestarea unei stari etc. A durat cam mult dar macar am facut un lucru bun. 40 c Motivarea nerealizarii a unei actziuni a unei intentzii etc. Ar mai fi ramas clar se grabea sa ajunga la gara. 41 c Prezentarea unei explicatzii pentru inlaturarea unei anumite stari de spirit a unei atitudini a unui sentiment etc. Scuzama dar tziam adus o carte de la prietena ta. 42 c Invocarea unei scuze pentru inlaturarea unei anumite stari de spirit a unei atitudini a unui sentiment etc. Cred k eshti suparat dar nu sunt eu de vina. 43 c Opozitzia dintre doua elemente din care unul reprezinta consecintza savarshirii unei actziuni a manifestarii unei stari etc. Vad ce frumos se pravaleshte apa in cascada dar mie tare frica. 44 c Enuntzarea unei restrictzii concesive care compenseaza un aspect o apreciere (de obicei negative) in legatura cu savarshirea unei actziuni cu manifestarea unei stari etc. E tanara dar deshteapta Si: cu toate acestea. 45 c Enuntzarea unei restrictzii concesive reprezentand factorul care deshi ar fi trebuit sa declansheze savarshirea unei actziuni manifestarea unei stari etc. nu le declansheaza Sa innorat dar nu a plouat Si: cu toate acestea totushi. 46 c Enuntzarea unei restrictzii concesive reprezentand factorul care deshi ar fi putut sa favorizeze savarshirea unei actziuni manifestarea unei stari etc. nu le favorizeaza Ne cunoshteam dar nu ne vorbeam. 47 c Enuntzarea unei restrictzii concesive reprezentand factorul care deshi ar fi putut sa impiedice savarshirea unei actziuni nu o impiedica Cetatea a fost distrusa dar in mai putzin de doua decenii a renascut. 48 c Enuntzarea unei restrictzii concesive reprezentand factorul care deshi ar fi putut sa impiedice constatarea unei stari nu o impiedica E o zi senina de toamna dar cat de trist e totul! 49 c Enuntzarea unei restrictzii concesive reprezentand factorul care deshi cunoscut nu este luat in considerare Miai spus de atatea ori dar nu team crezut. 50 c Enuntzarea unei restrictzii concesive ce reprezinta o hotarare care deshi luata nu este respectata Am stabilit asha dar vom face altfel. 51 c Enuntzarea unei restrictzii concesive ce reprezinta un resentiment care deshi exista nu poate impiedica manifestarea unei stari de spirit contrare Se teme de el dar nul urashte. 52 c Enuntzarea unei restrictzii concesive ce reprezinta o interdictzie care deshi exprimata nu este respectata TZiam spus sa taci dar tu nai ascultat. 53 c Enuntzarea unei restrictzii concesive ce reprezinta o consecintza negativa care apare in ciuda desfiderii ei TZie itzi arde sa glumeshti dar nui de glumit. 54 c Enuntzarea unei restrictzii concesive ce reprezinta manifestarea unei atitudini de indiferentza in ciuda evidentzei care ar trebui sa o impiedice Ai dreptate dar teasculta cineva? 55 c Enuntzarea unei restrictzii concesive ce reprezinta un factor care deshi favorabil este totushi salutar Au fost infrantzi dar infrangerea ia ferit de alte nenorociri. 56 c Enuntzarea unei restrictzii concesive ce reprezinta un impediment care deshi luat in considerare este sau trebuie sa fie depashit Mie greu dar voi rezista. 57 c Enuntzarea unei restrictzii concesive ce priveshte un impediment care va fi depashit prin resemnare sau acceptare Scrashni din dintzi dar navea incotro. 58 c Enuntzarea unei concesii ce priveshte imposibilitatea atingerii unui grad maxim de manifestare a unei stari a unei insushiri etc. in ciuda oricarei comparatzii Am mai vazut femei frumoase dar k asta niciodata. 59 c Imposibilitatea obtzinerii unui lucru in ciuda oricarei concesii Ceremi orice dar asta nu se poate. 60 c Imposibilitatea realizarii unui scop propus din cauza ineficientzei oricarui efort in acest sens Lam dojenit dar in zadar. 61 c Imposibilitatea realizarii unui scop propus din cauza inutilitatzii oricarui efort depus in acest sens Cauta din nou dar nu gasi nimic. 62 c (In legatura cu un imperativ) Evidentzierea manifestarii unei stari de nerabdare Dar deschidetzi odata! 63 c Evidentzierea manifestarii unei stari de admiratzie Mai da’ frumos mai cantzi! 64 c Evidentzierea unei mustrari Da’ nu tzie rushine? 65 c Schimbarea ideii intro comunicare prin enuntzarea unui aspect nou SHtiu k sa accidentat dar cum sa intamplat asta? 66 c Schimbarea ideii intro comunicare prin enuntzarea unui subiect nou Eu plec la mare dar tu ce vei face? 67 c Schimbarea ideii intro comunicare prin adresarea catre un interlocutor nou Voi putetzi pleca dar tu mai ramai. 68 c Schimbarea ideii intro comunicare prin completarea unei relatari cu noi elemente explicatzii etc. Asta era situatzia cumpararilor dar in privintza vanzarilor lucrurile nu mai erau atat de bune. 69 c Schimbarea ideii intro comunicare prin manifestarea unei dorintze Am auzit dar ash vrea sa vad cu ochii mei. 70 c Schimbarea ideii intro comunicare prin exprimarea unei rugamintzi Am greshit dar nu te supara caci voi rezolva problema. 71 a Schimbarea ideii intro comunicare prin exprimarea unei aprecieri E un om asha voinic dar cat de blande i sunt privirile! 72 c Schimbarea ideii intro comunicare prin manifestarea unei stari de entuziasm Mai intarziem putzin dar ce bine k plecam! 73 c Schimbarea ideii intro comunicare prin adresarea unui indemn Unii reushesc altzii nu dar incearca shi tu. 74 c Schimbarea ideii intro comunicare prin adresarea unui ordin Operatziunea a eshuat; dar sa lasam asta caci avem altele de facut. 75 c Schimbarea ideii intro comunicare prin enuntzarea unui avertisment Pleaca daca vrei dar o sa ai necazuri. 76 c Schimbarea ideii intro comunicare prin enuntzarea unei amenintzari Nu va patzi nimeni nimic daca facetzi ce spun eu dar vai de cei ce nasculta. 77 c Schimbarea ideii intro comunicare prin manifestarea unei stari de indignare Dar cum indrazneshti sa faci asha ceva? 78 c Schimbarea ideii intro comunicare prin manifestarea unei stari de iritare Am ashteptat o luna doua un an dar cat sa mai ashtept? 79 c Schimbarea ideii intro comunicare prin manifestarea unei stari de regret Eram tanar shi viatza mi se parea un joc dar sau dus acele vremuri. 80 c Schimbarea ideii intro comunicare prin manifestarea unei stari de surprindere Dar e cu neputintza ceea ce spui! 81 c Schimbarea ideii intro comunicare prin manifestarea unei stari de incertitudine Au sosit cumparatorii casei; dar oares cumparatori sau doar vor so vada? 82 c Schimbarea ideii intro comunicare prin manifestare unei stari de nehotarare SHtiu k nu prea am timp de pierdut dar daca ash merge shi eu cu voi? 83 c Schimbarea ideii intro comunicare prin manifestarea unei stari de nedumerire Sunt bune fructele dar de unde sa mai iau acuma? 84 c (Adesea cu caracter deictic) Concentrarea unei comunicari afirmative sau interogative intro concluzie Sa facem dar asha cum ni se spune Si: ashadar. 85 c (Ivp; ics) ~ insa Manifestarea unei atitudini cu nuantza emfatica Dar insa shi eu am crescut pe campul Baraganului. 86 c Enuntzarea unei concluzii cu caracter opozitzional fatza de ceea ce a fost anterior exprimat Mie dar prea putzin imi pasa daca se va intampla asha. 87 c Enuntzarea unei concluzii cu caracter concesiv fatza de ceea ce a fost anterior exprimat Satzi povestesc eu dar deshi nam fost acolo. 88 c Enuntzarea unei concluzii care reprezinta o replica data cuiva intro comunicare Dar ia spune maine ce ai de gand sa faci? intreba el Si: ashadar deci. 89 c (If da) Introducerea unui comentariu incident (contzinand o anumita apreciere) Sa intamplat odata dai mult de atunci sa lipseasca nemotivat. 90 c (Inaintea unui termen care se repeta) Insistentza asupra unei idei intro comunicare Ma apuc serios de lucru dar serios! 91 c Intarirea unui raspuns afirmativ Da’ sigur k da! 92 c (Ie) D’apoi (bine) sau ~ cum sa nu Raspunsul negativ la o propunere. 93 c (Ie) ~ ash! Nici gand! 94 c (Inv) Afirmatzie categorica in cadrul unui dialog El tzia dat scrisoarea? Dar; lam intalnit la poarta. 95 av (Pop; is) Pai ~! Bineintzeles. 96 av (Pop; ias) Desigur. corectata

DAR¹ conj. adv. A. Conj. I. (Leaga propozitzii sau partzi de propozitzie adversative) 1. (Arata o opozitzie) Cu toate acestea totushi. ◊ Expr. Dapoi (bine) sau dar cum sa nu se spune k raspuns negativ la o propunere. ♦ Ci. Nu k zic dar asha este. 2. (Arata o piedica) Insa. Ascult dar nu intzeleg. ◊ Expr. Dar ash! = insa nici vorba nici gand! 3. (Adauga o idee noua la cele spuse mai inainte) Mai mult decat atat cu atat mai mult daramite. Munte cu munte se intalneshte dar om cu om. ◊ Expr. Dapoi = daramite. ♦ (Dupa o propozitzie optativa urmata de o constructzie negativa) Nicidecum nici gand ◊ Expr. Nici... dar nici... = nici... cu atat mai putzin... ♦ Altfel altminteri. Sunt om bun dar tziash arata eu! II. (In propozitzii conclusive) Prin urmare ashadar deci. Revin dar la primele idei. ♦ (In legatura cu un imperativ exprima nerabdarea incurajarea dojana etc.) Ci. Dar deschide odata! III. (Introduce o propozitzie interogativa) Oare? Dar ce vretzi voi de la mine? IV. (Inaintea unui cuvant care de obicei se repeta intareshte intzelesul acestuia) Ma voi apuca serios de lucru dar serios! ♦ (Exprima surprinderea uimirea mirarea) Dar frumos mai cantzi! B. Adv. (Inv. shi reg.) Da asha astfel. ◊ Expr. (Pop.) Pai dar = cum altfel? ♦ Fireshte desigur; negreshit. [Var.: da dára conj.] Et. nec.

DAR³ conj. (SHi in forma dara sau da) I. (Leaga propozitzii sau partzi de propozitzii adversative) 1. (Arata o opozitzie) Cu toate acestea insa. Imparatzia persienilor a slabit... dar huzurul vietzii shi ascutzishul mintzii au sporit. SADOVEANU D. P. 7. E foarte tinar dar e pe cale sa devie celebru. CAMIL PETRESCU T. II 9. Era odata o baba care avea trei feciori naltzi k nishte brazi shi tari de virtute dar slabi de minte. CREANGA P. 3. Deaceea zilele imi sint Pustii k nishte stepe Dar noptziles deun farmec sfint Ce nul mai pot pricepe. EMINESCU O. I 175. ◊ (Urmat de «insa»; invechit azi considerat pleonastic) Singele de martiri e planta ce rodeshte Curind tirziu odata dar insa nelipsit. ALEXANDRESCU P. 141. Potera lancunjurat. SHi burduf mi la legat Dar lui insa nui pasa Ci mustatzashi rasucea. SHEZ. V 94. ◊ (Cu nuantza concesiva) Mai shtii pacatul poate... moi trezi cu tine acasa k shi cu fratetau shapoi atunci rushinea ta na fi proasta. Dar da cearca shi tu sa vezi cum tzia sluji norocul. CREANGA P. 187. ◊ (Intarit prin «totushi») Dta... shtii mai bine decit mine; dar totushi te rog sa mii cu bagare de sama. CREANGA P. 115. ◊ (Invechit; introduce regenta unei propozitzii concesive fiind corelativ al lui «deshi») Deshi singele apa nu se face... dar nepotul e salba dracului. NEGRUZZI S. I 249. ◊ (Intarit prin «dimpotriva») Deshi atunce dupa cita osteneala facusa trebuie sa aiba mare pofta de mincare dar dinprotiva lui i lipsa. DRAGHICI R. 160. ◊ Expr. Dapoi (bine) sau dar cum sa nu se spune k raspuns negativ la o propunere. Ceapa cu mamaliga? Dapoi neam de neamul mieu na mincat asha bucate. CREANGA P. 9. ♦ Ci. Nu k zic eu da chiar vine iacatalai. CREANGA P. 121. 2. (Arata o piedica) Insa. Stai putzin cu carul... Eu ash sta dar nu prea vrea el sa steie. CREANGA P. 40. ♦ (Impreuna cu interjectzia «ash») Insa nici vorba nici gind. Aleodor voi sa se codeasca... dara ash! unde vrea sa shtie pocitul de toate astea? ISPIRESCU L. 43. 3. (Nuantza adversativa este mai slaba) Se dusera acasa la dinsa unde Gheonoaia ospata pe FatFrumos... Dar pe cind se aflau la masa shi se chefuiau... deodata el i scoase piciorul care il pastra in traista. ISPIRESCU L. 5. Mincatzi betzi shi va veselitzi dar de fata Imparatului Rosh nici nu ginditzi. CREANGA P. 232. ◊ (Indica interventzia unui fapt nou neashteptat). De uitat nam uitat nemica tata dar ia prin dreptul unui pod mia ieshit inainte un urs grozav care ma virit in totzi sparietzii. CREANGA P. 186. ♦ (Adauga o idee noua la cele spuse mai inainte) Mai mult decit atita cu atit mai mult. Cind a vazut pa Malca nu mai shtia ce sa faca de bucurie. Dar cind a auzit shi despre intimplarea ce au avut... nu shtia cum sa multzameasca lui mosh Nichifor. CREANGA P. 135. ◊ (Intarit prin «inca») Deal cu deal se ajunge dar inca om cu om. CREANGA P. 192. ◊ Loc. conj. Dapoi = daramite. SHil ascultau gloatele cal iubeau nevoie mare. Dapoi boierii! ISPIRESCU L. 111. Turturea dei turturea SHi tot faceshi voie rea Dapoi eu cum sa numi fac Pentru unul ce mii drag! JARNÍKBIRSEANU D. 214. ♦ (Dupa o propozitzie optativa) Cu atit mai mult (sau mai putzin). Deam avea pine shi sare pentru noi da nu sal mai indop shi pe dinsul cu bunatatzi. CREANGA P. 77. ◊ Loc. conj. Nici... dar nici... = nici... shi cu atit mai putzin... Nici pe dracul sal vezi da nici cruce satzi faci. CREANGA P. 28. ♦ Altfel altminteri. Lina asta ne mininca pacatele noastre dar nam mai veni noi! Caci cum shtii... mai mult cu sheiacul ne hranim. CREANGA P. 110. II. (In propozitzii conclusive) Deci prin urmare ashadar. Vom spune dar cit de frumoasai lumea. BANUSH B. 90. Revin dar la primele idei. MACEDONSKI O. IV 5. ◊ (Precedat de «apoi» «deci» «iata» sau «iaca») Apoi dar fa cum shtii... numai sa fie bine. CREANGA P. 128. Iaca dar pentru ce FatFrumos a pedepsito asha de grozav. id. ib. 102. Deci dar omule cunoashte intzeleapta bunatate. CONACHI P. 269. ◊ (In legatura cu un imperativ exprima nerabdarea incurajarea dojana etc.) Deai facut cindva bine da fa acum shi cu mine. RETEGANUL P. III 15. Da fii mai cu inima oleaca! CREANGA P. 130. Da deschide usha bre omule! ALECSANDRI T. 198. III. (Introduce o propozitzie interogativa) Oare? Ia ascultatzi mai dar de cind atzi pus voi stapinire pe mine? CREANGA P. 253. Da ce vrei mari Catalin? EMINESCU O. I 174. Dar Sinziana ce a devenit? ALECSANDRI T. I 458. Mai baditzo badishor Dar de mine nu tzii dor? JARNÍKBIRSEANU D. 69. IV. (Inaintea unui cuvint care de obicei se repeta intareshte intzelesul acestuia) Sai zic doua vorbe... da vorbe! ALECSANDRI T. 397. Acolo voi fi culcat Dar culcat shi cum culcat?... Cu pushca la cap Cu pistoale la picioare. JARNÍKBIRSEANU D. 308. ◊ (Exprima surprindere fatza de o actziune neashteptat de buna de intensiva etc.) Da greu somn am dormit! ISPIRESCU L. 119. Buna calea Ivane zise dumnezeu. Dar cintzi cintzi nu tencurci. CREANGA P. 299. Variante: da dára conj.

DAR¹ conj. 1) (exprima un raport adversativ shi leaga doua propozitzii sau doua partzi de propozitzie) Da; insa; iar. El are dorintza de a lucra dar nu are conditzii. 2) (exprima un raport conclusiv shi leaga propozitzii sau fraze) Deci. Vom incerca dar sa solutzionam problema. /Orig. nec.

dar (dara) conj. 1. exprima opozitziune restrictziune exceptziune: ash vrea dar nu pot; 2. tranzitziune: ziceam dar k...; 3. Mold: da. [Lat. DE VERO]. ║ adv. exprima o consecintza sau concluziune (in interiorul unei propozitziuni): pleaca dara!

2) dar saŭ dára shi (fam.) da conj. adversativa (sirb. dar „dar” dial. „cel putzin” da dar. Cp. cu da 2 shi ĭar). 1) Insa: Pot da nu vreaŭ. Vreaŭ da nu pot. Multzĭ da proshtĭ. Da tu cine eshtĭ? D’apoi (ild. da apoi) cum crezĭ? Da lasama’n pace! Da ducase draculuĭ! 2) Decĭ asha dar (pus la urma): Vom pleca dar! Ramiĭ dar aicĭ? Ramiĭ aicĭ dar? (pe cind dar ramiĭ aicĭ ar insemna „insa ramiĭ aicĭ”). 3) Apoĭ dar poĭ dar (Munt.) se’ntzelege de sigur: Aĭ fost? Poĭ dar! Damĭ o suta de francĭ! Poĭ dar (mold. poĭ cum nu saŭ d’apoĭ cum nu! ironic). Barb. nu numaĭ dar shi (dupa fr. non seulement mais aussi) corect rom.: nu numaĭ ci shi (k shi germ. nicht nur sondern auch).

da² c vz dar¹

dára² c vz dar²

DA² conj. v. dar.

DÁRA conj. v. dar.

DA² conj. v. DAR¹. /<bulg. rus. sl. da

3) da V. dar 2.

dar¹ conjctz.

dar conjctz.

dar conjunctzie.

+da' de unde loc. interj.

DAR conj. v. altfel altminteri.

DAR conj. adv. 1. conj. insa totushi. (Ash vrea sa te cred ~ am unele indoieli.) 2. conj. ci insa numai (reg.) fara (Ban. shi Transilv.) ci. (Nui prost cine da ~ cel ce rabda.) 3. conj. insa numai (prin Transilv.) pedig. (Eshti prea buna ~ nu ma iubeshti.) 4. conj. daramite (rar) incamite mite nemite (inv. shi pop.) necum. (Munte cu munte se intalneshte ~ om cu om.) 5. conj. ashadar deci (livr.) ci. (~ nu ne putem limita la...) 6. adv. (interogativ) oare? pai? (~ asha sa fie?)

dar conj. v. ALTFEL. ALTMINTERI.

DAR conj. adv. 1. conj. insa totushi. (As vrea sa te cred ~ am unele indoieli.) 2. conj. ci insa numai (reg.) fara (Ban. shi Transilv.) ma. (Nui prost cine da ~ cel ce rabda.) 3. conj. insa numai (prin Transilv.) pedig. (Eshti prea buna ~ nu ma prea iubeshti.) 4. conj. daramite (rar) incamite mite. nemite (inv. shi pop.) necum. (Munte cu munte se intilneshte ~ om cu om.) 5. conj. ashadar deci (livr.) or. (~ nu ne putem limita la...) 6. adv. oare? (~ asha sa fie?)

dar conj. 1. Insa (functzie adversativa). 2. (Adv.) Atunci (functzie consecutiva). Var. dara (vulg.) da. Probabil rezultat al compunerii cu prep. de shi (i)ar(a) v. iar. Opiniile asupra originii acestui cuvint sint foarte impartzite. Dupa Pushcariu ZRPh. XXXII 112 shi REW 2513 din lat. de ea re. Cretzu 315 Tiktin shi Iordan Dift. 49 pleaca de la *deara < lat. de vero; Scriban il pune in legatura cu sb. da „insa”. Este evidenta confuzia cu da afirmativ atit in var. vulg. da „dar” cit shi in var. vulg. dar „da” folosita uneori de scriitorii moldoveni. Doar(a) adv. shi conj. (pai atunci functzie interogativa sau consecutiva; inv. pentru k functzie consecutiva; poate posibil functzie dubitativa; numai doar functzie restrictiva) pare in principal acelashi cuvint (dupa Tiktin doara reprezinta lat. *de volat in loc de *de velit compunere care nu pare normala shi care totushi o admite Scriban; CandreaDens. ad 501 shi Candrea pleaca de la de hora). Este posibila o confuzie cu oare cu functzie interogativa. Se observa astazi o tendintza de a reduce pe doar la dor.

DA conj. v. dar¹.

SAEPE QUOD DATUR EXIGUUM EST QUOD SEQUITUR EX EO MAGNUM (lat.) deseori darul este neinsemnat dar semnificatzia lui este imensa Seneca „Epistulae” 81 14.