DAR³ conj. (SHi in forma dara sau da) I. (Leaga propozitzii sau partzi de propozitzii adversative) 1. (Arata o opozitzie) Cu toate acestea insa. Imparatzia persienilor a slabit... dar huzurul vietzii shi ascutzishul mintzii au sporit. SADOVEANU D. P. 7. E foarte tinar dar e pe cale sa devie celebru. CAMIL PETRESCU T. II 9. Era odata o baba care avea trei feciori naltzi k nishte brazi shi tari de virtute dar slabi de minte. CREANGA P. 3. Deaceea zilele imi sint Pustii k nishte stepe Dar noptziles deun farmec sfint Ce nul mai pot pricepe. EMINESCU O. I 175. ◊ (Urmat de «insa»; invechit azi considerat pleonastic) Singele de martiri e planta ce rodeshte Curind tirziu odata dar insa nelipsit. ALEXANDRESCU P. 141. Potera lancunjurat. SHi burduf mi la legat Dar lui insa nui pasa Ci mustatzashi rasucea. SHEZ. V 94. ◊ (Cu nuantza concesiva) Mai shtii pacatul poate... moi trezi cu tine acasa k shi cu fratetau shapoi atunci rushinea ta na fi proasta. Dar da cearca shi tu sa vezi cum tzia sluji norocul. CREANGA P. 187. ◊ (Intarit prin «totushi») Dta... shtii mai bine decit mine; dar totushi te rog sa mii cu bagare de sama. CREANGA P. 115. ◊ (Invechit; introduce regenta unei propozitzii concesive fiind corelativ al lui «deshi») Deshi singele apa nu se face... dar nepotul e salba dracului. NEGRUZZI S. I 249. ◊ (Intarit prin «dimpotriva») Deshi atunce dupa cita osteneala facusa trebuie sa aiba mare pofta de mincare dar dinprotiva lui i lipsa. DRAGHICI R. 160. ◊ Expr. Dapoi (bine) sau dar cum sa nu se spune k raspuns negativ la o propunere. Ceapa cu mamaliga? Dapoi neam de neamul mieu na mincat asha bucate. CREANGA P. 9. ♦ Ci. Nu k zic eu da chiar vine iacatalai. CREANGA P. 121. 2. (Arata o piedica) Insa. Stai putzin cu carul... Eu ash sta dar nu prea vrea el sa steie. CREANGA P. 40. ♦ (Impreuna cu interjectzia «ash») Insa nici vorba nici gind. Aleodor voi sa se codeasca... dara ash! unde vrea sa shtie pocitul de toate astea? ISPIRESCU L. 43. 3. (Nuantza adversativa este mai slaba) Se dusera acasa la dinsa unde Gheonoaia ospata pe FatFrumos... Dar pe cind se aflau la masa shi se chefuiau... deodata el i scoase piciorul care il pastra in traista. ISPIRESCU L. 5. Mincatzi betzi shi va veselitzi dar de fata Imparatului Rosh nici nu ginditzi. CREANGA P. 232. ◊ (Indica interventzia unui fapt nou neashteptat). De uitat nam uitat nemica tata dar ia prin dreptul unui pod mia ieshit inainte un urs grozav care ma virit in totzi sparietzii. CREANGA P. 186. ♦ (Adauga o idee noua la cele spuse mai inainte) Mai mult decit atita cu atit mai mult. Cind a vazut pa Malca nu mai shtia ce sa faca de bucurie. Dar cind a auzit shi despre intimplarea ce au avut... nu shtia cum sa multzameasca lui mosh Nichifor. CREANGA P. 135. ◊ (Intarit prin «inca») Deal cu deal se ajunge dar inca om cu om. CREANGA P. 192. ◊ Loc. conj. Dapoi = daramite. SHil ascultau gloatele cal iubeau nevoie mare. Dapoi boierii! ISPIRESCU L. 111. Turturea dei turturea SHi tot faceshi voie rea Dapoi eu cum sa numi fac Pentru unul ce mii drag! JARNÍKBIRSEANU D. 214. ♦ (Dupa o propozitzie optativa) Cu atit mai mult (sau mai putzin). Deam avea pine shi sare pentru noi da nu sal mai indop shi pe dinsul cu bunatatzi. CREANGA P. 77. ◊ Loc. conj. Nici... dar nici... = nici... shi cu atit mai putzin... Nici pe dracul sal vezi da nici cruce satzi faci. CREANGA P. 28. ♦ Altfel altminteri. Lina asta ne mininca pacatele noastre dar nam mai veni noi! Caci cum shtii... mai mult cu sheiacul ne hranim. CREANGA P. 110. II. (In propozitzii conclusive) Deci prin urmare ashadar. Vom spune dar cit de frumoasai lumea. BANUSH B. 90. Revin dar la primele idei. MACEDONSKI O. IV 5. ◊ (Precedat de «apoi» «deci» «iata» sau «iaca») Apoi dar fa cum shtii... numai sa fie bine. CREANGA P. 128. Iaca dar pentru ce FatFrumos a pedepsito asha de grozav. id. ib. 102. Deci dar omule cunoashte intzeleapta bunatate. CONACHI P. 269. ◊ (In legatura cu un imperativ exprima nerabdarea incurajarea dojana etc.) Deai facut cindva bine da fa acum shi cu mine. RETEGANUL P. III 15. Da fii mai cu inima oleaca! CREANGA P. 130. Da deschide usha bre omule! ALECSANDRI T. 198. III. (Introduce o propozitzie interogativa) Oare? Ia ascultatzi mai dar de cind atzi pus voi stapinire pe mine? CREANGA P. 253. Da ce vrei mari Catalin? EMINESCU O. I 174. Dar Sinziana ce a devenit? ALECSANDRI T. I 458. Mai baditzo badishor Dar de mine nu tzii dor? JARNÍKBIRSEANU D. 69. IV. (Inaintea unui cuvint care de obicei se repeta intareshte intzelesul acestuia) Sai zic doua vorbe... da vorbe! ALECSANDRI T. 397. Acolo voi fi culcat Dar culcat shi cum culcat?... Cu pushca la cap Cu pistoale la picioare. JARNÍKBIRSEANU D. 308. ◊ (Exprima surprindere fatza de o actziune neashteptat de buna de intensiva etc.) Da greu somn am dormit! ISPIRESCU L. 119. Buna calea Ivane zise dumnezeu. Dar cintzi cintzi nu tencurci. CREANGA P. 299. Variante: da dára conj.