SHI² conj. I. (Cu functziune coordonatoare copulativa) Leaga doua partzi de acelashi fel ale unei propozitzii. Cum vine de la munte Blestemind SHi lacramind Totzi ciulinii de pe vale Se pitesc prin vagauni. TOPIRCEANU B. 54. Hora de fete shi neveste tinere sa incheiat. HOGASH DR. II 185. Era voinic shi tinerel. COSHBUC P. I 281. Teama mie k acordindumi mie o asha amicala shi lingushitoare precadere nai nimerit tocmai bine o iscusite vinatorule! ODOBESCU S. III 9. Parnasul shi Olimpul cu fala se privira. ALEXANDRESCU M. 27. ◊ (Popular urmat pleonastic de prep. «cu») Mamasa shi cu nevastasa shedeau acasa. RETEGANUL P. V. 73. Vine un urs shi cu un lup. SBIERA P. 11. Zmeu shi cu zmeoaica Leu shi cu leoaica. TEODORESCU P. P. 401. Iar al ungurean SHi cu cel vrincean Mari se vorbira K sa mil omoare Pe cel moldovan. ALECSANDRI P. P. 1. 2. (Impreuna cu prep. «cu» exprima relatzia operatziei matematice a adunarii) Plus. Doi shi cu trei fac cinci. ◊ (Rar fara «cu») Doua shi doua fac patru. HASDEU R. V. 162. ♦ Ajuta la formarea numeralelor de la douazeci shi unu pina la nouazeci shi noua. Se potcovea puricele la un picior cu nouazeci shi noua de oca de fier. ISPIRESCU L. 1. Razvanel... Nu ma saraci de tot!... Taleri trei mii patru sute cincizeci shi shapte. HASDEU R. V. 70. ♦ Ajuta la formarea numeralelor care exprima numere zecimale legind partea zecimala de intreg. Trei shi paisprezece. ** (Indica adaugarea unei cantitatzi) Plus. Ora doua shi jumatate. ▭ Taleri trei mii... shun zlot. HASDEU R. V. 110. Leaga doua substantive intre care exista o corespondentza o potrivire o echivalentza etc. Binele shi raul. Adevarul shi minciuna. ▭ De trei ori potcovii calul Urcind la puicutza dealul; Potcoava shi icosarul Caiaua shi gologanul. SHEZ. I 141. 4. Ashezat inaintea fiecarui termen al unei enumeratzii ajuta la scoaterea lui in evidentza. Scoalate cam gasit shi secure shi fringhie shi sfredel. CREANGA P. 134. Eu? imi apar saracia shi nevoile shi neamul. EMINESCU O. I 147. ♦ (In repetitzii folosit k procedeu stilistic mai ales in povestiri) Merse FatFrumos merse shi iar merse cale lunga shi mai lunga. ISPIRESCU L. 5. Daca vazura shi vazura k el nu raspunde... mersera la dinsul. id. ib. 247. SHi merg ei shi merg cale lunga sa leajunga. CREANGA P. 207. Vai de mine shi de mine HarapAlb zise sfinta Dumineca. id. ib. 222. ◊ Expr. Cite shi (mai) cite v. cit⁵ (III). 5. Leaga doua propozitzii de acelashi fel indicind o completare un adaos o precizare noua. SHi mi se stringe inima cum stau shi ascult. COSHBUC P. I 263. Tatal tau de aci inainte e batrin shi o sa te ridicam pe tine in scaun. ISPIRESCU L. 3. Incaleca shi porneshte cu bucurie. CREANGA P. 185. Na fost lume priceputa shi nici minte so priceapa. EMINESCU O. I 132. Deabia apucasem a adormi shi un vis fantastic veni. NEGRUZZI S. I 60. 6. (Accentuat in corelatzie cu sine insushi) Atit... cit... nu numai... ci shi... Stapine... sa te tzii bine shi in scari shi de coama mea. ISPIRESCU L. 7. Are atunci in mina shi pinea shi cutzitul. CREANGA P. 248. Caci cuprinsai de pieire shi in fatza shi in coaste. EMINESCU O. I 148. Pe o lege data SHi scaiul shi trandafirul rasar shi cresc totodata. CONACHI P. 258. 7. In stilul epic shi popular mai ales in povestiri se ashaza la inceputul frazei pentru a indica continuitatea desfashurarii faptelor. SHi daca fost petzita des E lucru tare cuntzeles. COSHBUC P. I 54. SHi pe urma a facut aluzie aproape pe fatza la un alt amic. CARAGIALE M. 258. SHi fiul craiului nemaiputind struni calul shi neindraznind a mai merge inainte se intoarna rushinat inapoi la tatusau. CREANGA P. 186. SHi intorcindumi fatza eu spada tziam intins. EMINESCU O. I 91. SHi de drag teash semana SHi cu drag teash secera SHi teash face stog in prag SHi teash imblati cu drag SHi teash cerne prin sprincene SHi teash framintan inele SHi teash da inimei mele. JARNÍKBIRSEANU D. 8. ♦ (Intrebuintzat inaintea unei propozitzii interogative sau exclamative subliniaza legatura cu cele povestite anterior). SHi cine este tradator stimabile? CARAGIALE O. I 160. SHi cine tea pus la cale sa ma iei tocmai pe mine in bataie de joc? CREANGA P. 83. SHi sal mai ascund se poate cind arde shi ma topeshte? CONACHI P. 83. ◊ Expr. Ei shi? = cemi pasa? ce importantza are? Are sa se supere. Ei shi? ♦ (Intrebuintzat singur in dialog k indemn pentru continuarea unei povestiri) Da cea fost pe aici copile? Ce sa fie mamuca? Ia cum teai dus dta deacasa... saude cineva batind la usha. SHi? CREANGA P. 27. 8. Precedat de adv. «k» are functziune comparativa. a) (Stabileshte o asemanare exacta o egalitate) La fel k intocmai k tot asha k. SHtiu eu o poiana in padure chiar aici pe aproape; sa tragem acolo... sintem k shi in casa la noi. CREANGA P. 128. La vinatorie k shi la multe altele eu ma pricep cam tot atita precit se pricepea vestitul ageamiu. ODOBESCU S. III 9. El se mira k o iubeshte k shi in ziua cind culese cea intii dulce sarutare. NEGRUZZI S. I 21. b) (Stabileshte o asemanare aproximativa) Aproape aproximativ. De asta itzi este? Las’ pe mine k treaba este k shi sfirshita. ISPIRESCU L. 77. Ash! asta sa moara! raspunse ea suspinind. Adevarat k acum e k shi moarta. EMINESCU N. 21. c) (In loc. conj.) K shi cind = parca. K shi cum v. cum² (2). II. (Cu functziune coordonatoare adversativa; popular) Ci iar dar insa. Teash lasa shimi e cu jale Teash iubi shi nundraznesc. COSHBUC P. I 76. Lipseshti dinaintea mea spinule! Doar nam venit pentru tine sham venit pentru HarapAlb. CREANGA P. 277. Ar striga... shi nu sendura. EMINESCU O. I 104. Voiam sa pling shi nu puteam. NEGRUZZI S. I 57. Fetelor pupavash gura Nu la toate shi la una. SHEZ. XIV 165. III. (Cu functziune coordonatoare conclusiva) Deci prin urmare. Astai shaga shi numi pasa. SADOVEANU O. II 103.