cat ~a [At: COD. VOR. 123/10 / V: (inv) cat cata / Pl: catzi ~e (5556) ~uri / E: ml quotus cata] 1 c In timpul in care... 2 c Atata timp... 3 c Pana cand... 4 c (Reg; ilc) ~ ce indata ce. 5 c (Ie) ~ ai bate din (sau in) palme sau ~ teai shterge (sau freca) la ochi ~ ai clipi din ochi (inv) ~ clipeala ochiului ~ ai scapara din(trun) amnar ~ ai zice pis ~ cioara in par ~ trece cioara peste gard ~ ai potcovi puricele Foarte repede. 6 c (Ial) Imediat. 7 c (Reg; ilc) Numai ~ Doar. 8 c (Ial) In masura in care. 9 c (Adesea in corelatzie cu „atat”; ie) Cu ~ Pe masura ce. 10 c (Adesea in corelatzie cu „atat”; ie) Pe (sau dupa) ~ Dupa cum. 11 c (Iae) Precum. 12 c (Iae) In masura in care. 13 c (Ie) ~ se poate de sau ~ de sau ~ mai Foarte. 14 c (Ie) A tzipa (sau a striga) ~ il tzine gura A striga cat se poate mai tare. 15 c (Ivp) Incat. 16 c Deshi. 17 c Oricat. 18 c Introduce propozitzii completive directe Am platit cat nu face. 19 c Ci. 20 c Mai ales. 21 c (In corelatzie cu sine insushi) Cand... cand... 22 c (In corelatzie cu sine insushi) SHi... shi... 23 pp Precum. 24 pp (Ilpp) ~ despre (sau pentru) In ce priveshte. 25 av In ce masura. 26 av In ce durata de timp. 27 av (Corelativ; ie) Atat ~ in acelashi grad in aceeashi masura k shi... 28 av (Corelativ; ie) Atat... ~ shi... 29 av (Iae) Nu numai... ci shi... 30 av (Corelativ; ie) Cu ~... cu atat Pe masura ce... tot mai mult. 31 av (Ie) ~ colo Departe. 32 av (Ie) ~ de colo De departe. 33 av (Iae) In mod clar. 34 av (Pop; ie) ~ colea Aproape. 35 av (Ie) ~ de ~ Macar. 36 av (Iae) Putzin de tot. 37 av(Icn; iae) Deloc. 38 av (Ie) ~ (e) lumea (shi pamantul) Totdeauna. 39 av (Icn; iae) Niciodata. 40 pi (Cu) ce pretz? 41 pi In ce numar? 42 pi In ce cantitate? 43 pi Ce durata de timp? 44 pi (Ie) ~ e ceasul? Ce ora este (acum)? 45 pi (Ie) In ~e (ale lunii) suntem azi? La ce data calendaristica ne aflam (azi)? 46 pi (Ie) Pe ~ te prinzi? Pe ce pui pariu? 4748 pnh anh Tot ce toate care (lpl) cei care. 49 anh (Ie) ~a frunza ~a iarba sau ~a frunza shi iarba Intro cantitate foarte mare. 50 anh (Iae) O multzime nenumarata. 51 pnh (Ie) ~ en luna shin soare (sau shin stele) ori ~e shi mai cate Tot felul de lucruri. 52 anh (Iae) Tot ce se poate inchipui. 53 pnh (Ie) ~a mai (Foarte) mare. 54 anh (Inv; ie) Catzi... totzi... cat... toate... Nenumarate shi felurite. 55 sn (Mat) Numar rezultat dintro impartzire. 56 sn (Mat) Raport care exista intre doua numere sau doua marimi.^[1] corectata

CAT⁵ cata (catzi cate) 1) (cu valoare de numeral nehotarat): Cate in luna shi in stele fel de fel de lucruri; multe de toate. 2) (cu valoare de adjectiv nehotarat) ~ timp. ◊ Cata frunza shi iarba in numar foarte mare. Cate shi mai cate (cate shi mai multe) tot felul de lucruri; de tot soiul; multe shi marunte. Nu shtiu ~ (sau cata catzi cate) foarte mult. 3) (cu valoare de pronume interogativ) ~ e ora? /<lat. quantus

CIT⁵ A citzi le num. nehot. I. (Numai Ia pl.) Cei care. Dintral printzilor shirag Citzi au trecut al casei prag De bunaseama cel mai drag A fost ales. COSHBUC P. I 54. Releor zice k sint toate cite nu vor intzelege. EMINESCU O. I 134. Boierii citzi iau mai lasat vii numai frica mortzii i mai tzine. NEGRUZZI S. I 13S. II. (Cu valoare de adj. nehot.; numai la sg. pe linga nume de materie colective abstracte aratind cantitatea) Cita apa a curs! ▭ La fintina cu galeata roibii citzi ishi adapara Citzi voinici fara de teama citzi boieri fara de tzara?! GOGA C. P. 37. SHi cita linishte se lasa; pe cer gramezile de stele Rasar k niciodata parca iar luna plina printre ele. ANGHEL I. G. 37. Cite poame sint de vara Nice una nui amara K maica dea doua oara; Cita poama e tomnie Nice una nui dulcie K maicutza cea dintiie. JARNÍKBIRSEANU D. 209. ◊ Expr. Cita frunza cita iarba sau cita frunza shi iarba sau cita pulbere shi spuza = in numar foarte mare. Au shi inceput a curge furnicile cu droaia cita pulbere shi spuza cita frunza shi iarba. CREANGA P. 264. Cind vazui a lor multzime cita frunza cita iarba... Am jurat k peste dinshii sa trec falnic fara pas. EMINESCU O. I 147. III. (Cu valoare de pron. nehot.) Din cite nu lam scapat eu! ▭ Citzi il vad de el se pling. ALECSANDRI P. P. 162. ◊ Expr. Cite in luna shi in soare sau citen luna shi in stele cite shi mai cite sau cite shi mai multe = de toate de tot soiul tot felul de lucruri. Invatza shi el de la dinshii cite in luna shi in soare. ISPIRESCU L. 183. Ma rog nebunii dea lui citen luna shi in stele. CREANGA P. 247. SHi cite shi mai cite nu cinta Mihai lautariul din gura shi din scripca sa rasunatoare. CREANGA A. 118. ◊ (Adjectival) SHi citzi codriascund in umbra stralucire de izvoara! EMINESCU O. I 130. ◊ Expr. Cita mai = mare coshcogea. SHi ma luat Avram Trupesh cum eram SHi pin’lanserat Ma tot deshelat... K avea imblaci Cita mai girbaci. DESHLIU in POEZ. N. 188. Snagovul e in mijlocul unei cita mai baltzi. ODOBESCU S. I 449. Cite toate sau cite... toate = multe nenumarate shi felurite de tot felul. Inchipuia fel de fel de flori de paseri shi cite nagode toate. ISPIRESCU L. 38. SHimi spune cite toate Cai scump k ea nu poate K prea sint multe trei. COSHBUC P. I 63. Nu shtiu cit (sau cita citzi cite) = foarte mult. Mergind inainte Cale de nu shtiu cite zile dete de palaturile lui VerdeshImparat. ISPIRESCU L. 44. IV. (Cu valoare de pron. interog.) Ce pretz? in ce numar sau cantitate? ce durata de timp? Citzi sint? ▭ Noramea vrea sa mearga la Piatra. Cit satzi dau ta sa mio duci? CREANGA P. 113. Cit va trai pe pamint? Treizeci shi trei de ani. TEODORESCU P. P. 107. ◊ Expr. Cit e ceasul? sau (eliptic) cite sa fie? = ce ora este? E tirziu? Cite sa fie?... Unu shi zece. CARAGIALE M. 340. In cite ale lunii? sau (eliptic) in cite e azi? = ce data e azi? Al citelea? (sau a cita?) = in ce ordine sau rang? Al citelea a ieshit la examen? Pe cit te prinzi? = pe ce pui ramashag? ◊ (Cu valoare de conjunctzie introduce propozitzii completive directe) TZii tu minte citen lumeai auzit? EMINESCU O. I 134.

2) cit a adj. shi pron. interogativ corelativ cu atit (lat. quantus din care s’a facut cint k atint din tantus shi s’a redus la cit supt infl. luĭ tot in tot atit cit; it. pg. quanto pv. fr. quant sp. cuanto). In ce cantitate numar grad pretz: cit vin cita apa citzĭ boĭ cite oĭ? Orĭcit tot ce totzĭ citzĭ: cit cishtiga tot cheltuĭeshte; citzĭ veneaŭ intrebaŭ. Cite ceasurĭ sint (saŭ aĭ daca e vorba de ceasornicu celuĭ intrebat) ce ora e ce ceas e? (Ob. cit e ceasu rus. kotórryĭ čas). Cite se zic lucrurile cite saŭ care se zic. Cite se zic saŭ cite nu se zic! cite lucrurĭ se saŭ nu se zic! Cite shi cite saŭ cite shi maĭ cite cite lucruri! De citzĭ anĭ eshtĭ ce etate aĭ? De cite orĭ cit de des? De cite orĭ saŭ orĭ de cite orĭ totdeauna cind. Adv. Cit timp: cit eshtĭ tinar. Atita (in intensitate) cit: fugea cit putea. Atita (in extensiune) cit: cit casa (adica: de inalt) cit mine cit pumnu (de mare) a mincat cit lupu saŭ cit un lup (de mult. Se zice shi k un lup dar e maĭ bine k acest k sa fie intrebuintzat numaĭ la aratarea moduluĭ). Vechĭ. (azĭ pop. shi cit ce): cit s’aŭ dezvarat aŭ shi purces (Cost. 1 277) cit ce intra in moara o shi’ntreba (Agrb. Int. 108 shi 153). Cit de in ce grad? cit de mare? cit de adinc? Cit de (in limba vorbita maĭ des ce!) in ce grad: cit e de bun (ce bun e) cit de raŭ imĭ pare saŭ cit imĭ pare de raŭ (ce raŭ imĭ pare cum imĭ pare de raŭ). Cit de saŭ cit maĭ cel mai... posibil: cit de aproape cit maĭ des (subintz. se poate). Cit de orĭcit de: cit de mult s’ar jura tot nu cred. De cit k de cit e: calu e maĭ mare de cit magaru. De cit dar insa: itzĭ spun de cit (maĭ elegant dar saŭ insa) sa tacĭ! De cit afara de: nimic alta de cit aur. De cit k de cit de faptu k: de nimic nu regret de cit k ploŭa. De cit sa (dupa fr. que cu inf.) de cit...: nu face (alta) de cit sa doarma (maĭ rom. nu face alta de cit doarme nu face nimic de cit doarme). Cit colo (cu dispretz) departe: ĭam aruncat baniĭ cit colo!. Cit de colo de departe indata: team observat cit de colo (Fam.). Cit pe aci (vest) shi (greshit) cit pe ce (est) aproape sa maĭmaĭ: era cit pe aci sa cad. Numaĭ de cit indata imediat. Nicĭ cit (Trans. Buc.) nicĭ de cum de loc. Cit de putzin orĭcit de putzin deloc nicĭ de cum: nu ma tem cit de putzin; intru citva putzin: contribue shi tu cit de putzin (in nord cit de cit). Nicĭ cit (nord) de loc nicĭ de cum. Cu cit... cu atit pe cit... pe atit arata inaintarea corelativa: cu cit te apropiĭ cu atit te vad maĭ bine; pe cit de erudit pe atit de bun. In cit (vechĭ cit) arata rezultatu (consecutziunea): e asha de departe in cit nu se vede. Pe cit dupa cit intru cit: n’a fost nimica pe cit shtiŭ. Intru cit (vechĭ in cit) in ceĭa ce: intru cit ma priveshte pe mine cred k mĭam facut datoria. Intru cit? pina unde in ce? daca unu fura intru cit e altu vinovat? Cit despre cit pentru in ceĭa ce priveshte (fr. quant à): cit despre altele voĭ vorbi mine. Cit vezĭ cu ochiĭ pina departe la orizont. Nicĭ cit negru supt unghie absolut nimica. A tzi se face inima cit un purice atzĭ fi grozav de frica. Cit e hau (est) saŭ cit e lumea shi pamintu nicairĭ nicĭodata: cit e hau n’aĭ sa ma prinzĭ! Cita frunza shi ĭarba in mare multzime (o armata).

cat³ pr. m. adj. pr. m. pl. catzi; f. cata pl. cate; g.d. pl. m. shi f. cator

cat pr. m. adj. m. pl. catzi; f. sg. cata pl. cate; g.d. pl. m. shi f. cator

+nu shtiu cat³/catzi/cate loc. pr. (Na trecut nu shtiu cat.) corectata

cit (cita; pl. citzi cite) adj. 1. In ce masura in ce grad in ce durata de timp (adj. shi adv. inter.) Cit se poate. Nu shtiu cit cine shtie cit. Pe cit. 2. K precum (serveshte drept corelatzie in comparatziile de egalitate in care se ia in consideratzie aspectul cantitativ): maminca cit shapte shi bea cit opt (Alecsandri). Cit negru sub unghie. Cita frunza shi iarba. Cit colo. Cit colea. Cit de colo. Cit pe ce. Nici cit. 3. In compararea retorica a doi termeni identici indica ideea de „o vreme un rastimp”: sau luptat cit sau luptat (I. Teodoreanu). 4. In comparatziile al caror prim termen lipseshte indica ideea de „cit mai mult posibil”: merinde cit a putut duce calul (Ispirescu); piinea cit de proaspata vinul cit de vechi shi nevasta cit de tinara (Alecsandri). 5. In timpul in care atita timp pina cind (indica limita duratei vb. care urmeaza): cit nom avea drumuri de fier tot deacestea o sa patzim (Alecsandri). 6. Oricit de: marea citui de lata (Dosoftei). 7. Enorm: cita caciula (Creanga) (rar cu aceasta folosire se prefera der. citamai). 8. In corelatzie cu atit indica o echivalentza sau egalitate de cantitatzi: citzi fragari pe la Arad atitea ganduri ma bat (Popular Trans.). Cu cit... cu atit. Cit... cit. Cit de cit. Numai cit. Cit pentru cit despre. 9. Astfel incit: multzi au cazut cit abia au scapat (Ludescu). 10. De cind: cit ieshea omul din straja Bucureshtilor (Ghica). Cit ce. 11. (Refl.) In ce numar? In ce cantitate? cu citzi teai sarutat? (Popular Trans.). Cite toate. Cite shi mai cite. 12. Cu forma art. al citelea (f. a cita) introduce intrebarile la care se ashteapta k raspuns un numeral ordinal. 13. (S. n.) Numarul rezultat dintro impartzire. Mr. cit megl. cǫt istr. cat. Lat. quantus contaminat cu lat. quotus (Procopovici Dacor. I 173; cf. Pushcariu 378; CandreaDens. 361; DAR); cf. it. port. quanto prov. v. fr. quant sp. quant. Rezultatul normal al lui quantus ar fi *cint; insa numai Procopovici sa gindit la posibilitatea de a explica rom. prin confuzia cu quot. DAR explica forma art. citelea prin quotuslibet care nu este posibila fonetic. Der. citime citatzime s. f. (cantitate). Comp. citamai (var. citamai) adv. (enorm foarte mare); citushi adv. (inv. nu conteaza cit pastrat in expresia citushi de putzin); citva adj. (la sing. cu functzie adv. un timp o vreme; la pl. cu functzie adj. unii citziva); decit conj. (corelatzie a comparatziilor de inegalitate; mai mult k; numai k dar); incit conj. (atit de mult k); intrucit conj. (deoarece avind in vedere k); oarecit (var. oarecitva) adv. (intrun fel); oricit (var. vericit) adj. (in orice cantitate).

CONSCIENCIA MILLE TESTES (lat.) conshtiintza valoreaza cat o mie de martori Quintilian „De institutione oratoria” 5 11 41.

QUANTUM MUTATUS AB ILLO! (lat.) cat de mult sa schimbat! Vergiliu „Eneida” II 274. Reflectzia lui Enea caruia Hector i se aratase in vis plin de rani cu totul altul decat stralucitorul viteaz care fusese candva. Reflectzie la vederea unei persoane ajunsa intro stare de mare decadere fizica sau spirituala.

fostai lele cat ai fost dar teai dus pe pula in jos expr. (obs.) timpul trece in mod implacabil.