SHI adv. conj. A. Adv. (Sta inaintea partzii de vorbire la care se refera; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse sta intre auxiliar pron. refl. etc. shi verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar in adevar cu adevarat. ♦ Intocmai exact. Precum a zis asha a shi facut. 2. Pe deasupra in plus inca. Dupa ce k e urata o mai cheama shi Neacsha. 3. Chiar inca pe langa acestea de asemenea. Vezi sa nu patzeshti shi tu k mine. ♦ (Pe langa un adjectiv sau un adverb la gradul comparativ intensifica gradatzia) O camera shi mai mare. ◊ Loc. adj. (Cu valoare de superlativ) SHi mai shi = mai grozav mai strashnic. 4. (In propozitzii negative) Nici. Insa shi de voi nu ma indur k sa va parasesc. II. (Cu sens temporal) 1. Imediat indata pe loc. Cum il zari i shi spuse. 2. Deja. Masa se shi pune in gradina. B. Conj. I. (Marca a coordonarii copulative) 1. (Leaga doua partzi de acelashi fel ale unei propozitzii) Este voinic shi tanar. 2. (Impreuna cu prep. „cu” exprima relatzia operatziei matematice a adunarii) Plus. Doi shi cu trei fac cinci. ♦ (Ajuta la formarea prin aditzie a numeralelor de la douazeci shi unu pana la nouazeci shi noua) SHaizeci shi opt. ♦ (Ajuta la formarea numeralelor care exprima numere zecimale legand partea zecimala de intreg) Trei shi paisprezece. (Indica adaugarea unei cantitatzi) Plus. Unu shi jumatate. 3. (Leaga doua substantive intre care exista o corespondentza sau o echivalentza) Binele shi raul. 4. (Ashezat inaintea fiecarui termen al unei enumerari ajuta la scoaterea lor in evidentza) A adus shi vin shi mancare shi cartzi. ♦ (In repetitzii k procedeu stilistic) Ia cuvantul shi vorbeshte shi vorbeshte. 5. (Leaga doua propozitzii de acelashi fel indicand o completare un adaos o precizare noua) Deschide usha shi intra. 6. (Accentuat in corelatzie cu sine insushi) Atat... cat...; nu numai... ci shi... Are in mana shi painea shi cutzitul. 7. (In stilul epic shi popular mai ales in povestire se ashaza la inceputul frazei indicand continuitatea desfashurarii faptelor) SHi a plecat fiul de imparat mai departe. ♦ (Intrebuintzat inaintea unei propozitzii interogative sau exclamative subliniaza legatura cu cele povestite anterior) SHi ce vrei sa faci acum? ◊ Expr. Ei shi? = cemi pasa? ce importantza are? ♦ (Intrebuintzat singur in dialog k indemn pentru continuarea unei povestiri) Se aude cineva batand in usha... SHi? Ma duc sa deschid. 8. (Precedat de adv. „k” are functzie comparativa) a) La fel k intocmai k. Se pricepe la pescuit k shi la multe altele; b) aproape aproximativ. Treaba este k shi sfarshita. II. (Marcheaza coordonarea adversativa) Ci iar dar. Aude vorbinduse shi nu pricepe nimic. III. (Marca a coordonarii concluzive) Deci prin urmare. E o gluma shi nu o lua in serios. Lat. sic.