plans¹ sn [At: (a. 1600) GCR I 67/22 / Pl: ~uri / E: plange] 1 Plangere (1). 2 Bocire. 3 Zgomot produs de cineva care plange. 4 (Ccr) Lacrimi. 5 (Is) ~ul tzigancii Hora nedefinita mai indeaproape. 6 (Ila) De ~ Vrednic de mila Si: jalnic lamentabil. 7 (Fam; ie) ~ul crocodilului Plans (1) ipocrit fara lacrimi. 8 (Buc; Trs; ic) ~ulcelrau sau ~rau Plansoare (10). 9 (Inv) Rugaciune. 10 (Inv) Nemultzumire exprimata in scris sau oral. corectata

PLANS¹ n. v. A PLANGE shi A SE PLANGE. ◊ De ~ care trezeshte compatimire; vrednic de mila. /a (se) plange

plans n. plangere: plansul copiilor.

PLINS¹ (rar) plinsuri s. n. Faptul de a plinge (v. plingere tinguire); (concretizat) lacrimi. Cu ochii umezi de lacrimi amindoi ramin k doi copii carora le potoleshti plinsul dindule jucaria dorita. BUJOR S. 27. Intramindoaua curtzile imparatzilor nu mai vedeai fetze vesele nu mai vedeai bucurie ci numai lacrimi plinsuri shi suspine! SBIERA P. 91. Cu minileamindoua eu fatza imi ascund SHintaia datan viatza un plins amar maneaca. EMINESCU O. I 91. ◊ Fig. Al vostrui plinsul strunei mele. GOGA P. 8. Plinsul streshinii suspina k un cintec de vioara Monoton shoptind povestea unei vremi de mult uitate. TOPIRCEANU S. A. 40. ◊ Loc. adj. De plins = vrednic de mila jalnic. Lam gasit intro stare de plins.

pling plins a plinge v. intr. (lat. plángere a lovi a plinge it. piángere shi piágnere pv. planher fr. plaindre sp. plañir. V. plaga). Vars lacramĭ de durere saŭ de intristare: copiiĭ pling shi rid foarte ushor. Atzĭ plinge sufletu saŭ inima a jali adinc. V. tr. Jalesc regret perderea: toata tzara la plins pe SHtefan cel Mare. Compatimesc deplor: te pling de starea in care aĭ ajuns! V. refl. Ma jaluĭesc imĭ exprim durerea saŭ intristarea: bolnavu se plingea de durerĭ la coaste. Ma jaluĭesc reclam: pagubashu s’a plins la politzie de furtu a caruĭ victima a fost.

plíns m. pl. plinsete (dupa ris risete). Actziunea de a plinge: copiiĭ pin plins se linishtesc. Rezultatu acesteĭ actziunĭ: se auzea un plins de copil nishte plinsete de copil.

plans s. n. pl. plansuri

plans s. n. pl. plansuri

+rasuplansu' (de ~) (fam.) loc. adj. loc. adv. (situatzie ~ Sa purtat ~.)

PLANS s. 1. v. planset. 2. planset (fam. shi peior.) bazaiala bazait bazaitura. (Un ~ de copil.) 3. lacrimi (pl.) plangere planset plansoare. (Opreshtetzi ~ul!) 4. v. vaitat. 5. v. jelire.

Plans ≠ ras

PLINS s. 1. lacrimare plingere plinset plinsoare (inv. shi reg.) plinsatura. (~ cuiva.) 2. plinset (fam. shi peior.) biziiala biziit biziitura. (Un ~ de copil.) 3. lacrimi (pl.) plingere plinset plinsoare. (Opreshtetzi ~!) 4. boceala bocire bocit cainare jelire jelit jeluire lamentare lamentatzie plingere tinguiala tinguire tinguit vaitare vaitat vaitatura (pop. fam. shi peior.) vaicareala (pop.) jeluiala (inv. shi reg.) olalaire (reg.) vaierare vaierat (inv.) obidire olecaire. (Lasa ~!) 5. bocire jelire plingere (pop.) jeluiala jeluire. (~ unui mort.)

PLINS. Subst. Plins plinset plinsoare plingere lacrimare lacrimi. Lacrima lacramioara (dim.) lacrimea (reg.) lacrimitza (reg.) lacrimutza (reg.). Smiorcaiala smiorcaire smiorcait smirciiala (reg.) smirciit (reg.); scinceala scincet scincire scincit scincitura. Bocet bocire bocit jelanie jelire jelit jeluiala jeluire lamentare lamentatzie (rar) tinguiala tinguire tinguit vaier vaierare vaitare vaitatura vaicareala (pop. shi fam.). Suspin suspinare suspinat; sughitz. Adj. Plins cu lacrimi in ochi plin de lacrimi scaldat in lacrimi inlacrimat lacrimat lacramos (pop.). Plingacios plingator plingaretz lacrimator (rar) lacrimogen (fig. ir. shi depr.). Smiorcait smirciit (reg.) scincitor. (Bocitor jelitor jeluitor tinguios tinguitor vaitaretz vaitator. Vb. Ai da (veni) (cuiva) lacrimile (in ochi) a i se umezi ochii a lasa (a pune) buza al podidi plinsul a izbucni in plins al umfla (pe cineva) plinsul. A plinge a varsa lacrimi a i se scalda ochii in lacrimi a inlacrima a lacrima a da apa la shoareci a face rachiu pisicii; plinge de sare camasha de pe el a plinge cu foc shi pirjol a plinge k o mireasa a se umfla de plins; a (se) smiorcai a smircii (reg.) a plinge inabushit a (se) scinci; a plinge cu suspine. Ashi inghitzi plinsul (lacrimile). A (se) boci a se jeli a se jelui a se tingui a se lamenta a se vaiera (reg.) a se vaicari (pop. shi fam.) a se vaita a se valacai (reg.). V. durere lamentare necaz neplacere tristetze.

a se prapadi de plans expr. a plange foarte tare.