optziuni
  • info

11 definitzii pentru vaicareala

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VAICAREÁLA vaicareli s. f. (Pop. shi fam.) Faptul de a se vaicari; zgomot facut de cel care se vaicareshte; tanguire lamentare planset. Vaicari + suf. eala.

VAICAREÁLA vaicareli s. f. (Pop. shi fam.) Faptul de a se vaicari; zgomot facut de cel care se vaicareshte; tanguire lamentare planset. Vaicari + suf. eala.

vaicareala sf [At: DDRF / Pl: ~eli / E: vaicari + eala] (Pfm; shdp) 1 Emitere de sunete (prelungi) de gemete (k urmare a unei dureri a unei suferintze etc.) Si: (pfm; dep) tanguiala vaicarit (1) vaicaritura (1) (fam; rar) vaicarare (1). 2 Exprimare in mod insistent prin cuvinte a unei dureri a unei suferintze a unei nemultzumiri etc. Si: lamentare (pfm; dep) vaicarit (2) vaicaritura (2) (fam; rar) vaicarare (2).

vaicareala s.f. (fam. mai ales deprec.) Faptul de a se vaicari; emitere de strigate (prelungi) de gemete (k urmare a unei dureri a unei suferintze etc.); (fam. deprec.) vaicarit. ♦ Concr. Zgomot facut de cel care se vaicareshte; tinguire lamentare plinset. • pl. eli. /vaicari + eala.

VAICAREÁLA vaicareli s. f. Actziunea de a se vaicari shi rezultatul ei; tinguire lamentare. Un val de vaicareala shi o poveste intreaga pornira deodata. GALACTION O. I 82. De afara primarul auzi intrebarile femeii shi pe urma vaicarelile ei speriate. REBREANU R. II 104. No sa mai pot suporta vaicarelile celor tinere. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 32.

VAICAREÁLA ~éli f. Sunet plin de jale; vaitatura; tanguiala. /a se vaicari + suf. ~eala

vaĭcareála f. pl. elĭ. Iron. Vaĭet plicticos shi ridicul.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

vaicareála (fam.) s. f. g.d. art. vaicarélii; pl. vaicaréli

vaicareála s. f. g.d. art. vaicarélii; pl. vaicaréli

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

VAICAREÁLA s. v. boceala bocire bocit cainare jelire jelit jeluire lamentare lamentatzie plangere plans tanguiala tanguire tanguit vaitare vaitat vaitatura.

vaicareala s. v. BOCEALA. BOCIRE. BOCIT. CAINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTATZIE. PLINGERE. PLINS. TINGUIALA. TINGUIRE. TINGUIT. VAITARE. VAITAT. VAITATURA.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

vaicareala vaicareli s. f. (pop.) tanguire lamentare

Intrare: vaicareala
vaicareala substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vaicareala
  • vaicareala
plural
  • vaicareli
  • vaicarelile
genitiv-dativ singular
  • vaicareli
  • vaicarelii
plural
  • vaicareli
  • vaicarelilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

vaicareala, vaicarelisubstantiv feminin

  • 1. popular familiar Faptul de a se vaicari; zgomot facut de cel care se vaicareshte. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: lamentare planset tanguire vaitatura
    • format_quote Un val de vaicareala shi o poveste intreaga pornira deodata. GALACTION O. I 82. DLRLC
    • format_quote De afara primarul auzi intrebarile femeii shi pe urma vaicarelile ei speriate. REBREANU R. II 104. DLRLC
    • format_quote No sa mai pot suporta vaicarelile celor tinere. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 32. DLRLC
etimologie:
  • Vaicari + sufix eala. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.