10 definitzii pentru jelire

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

JELÍRE s. f. Actziunea de a (se) jeli; plangere tanguire. V. jeli.

JELÍRE s. f. Actziunea de a (se) jeli; plangere tanguire. V. jeli.

jelire sf [At: PRAVILA (1814) 128 / V: jal~ / Pl: ~ri / E: jeli] 1 Bocire a unui mort Si: jelit1 (1). 2 Tanguire. 3 Doliu. 4 Abtzinere de a se bucura de placerile vietzii din cauza pierderii unei fiintze iubite Si: jelit1 (4). 5 Tristetze permanenta a cuiva Si: jelit1 (5). 6 Regret. 7 Exprimare a durerii sau milei ce o simtzi fatza de cineva sau ceva Si: jelit1 (7).

JELÍRE s. f. Actziunea de a (se) jeli; plingere tinguire. Femeia la plins... ce la plins dar na avut vreme de jelire caci deodata cu inmormintarea sa ispravit shi cel din urma banutz din casa. AGIRBICEANU S. P. 71.

jelire f. plangere amara: o jelire intristatoare AL.

jalésc (est) shi jelesc (vest) v. intr. (jalesc vine d. vsl. rut. žaliti a jali a simtzi jale saŭ e format din jelesc ĭar jelesc vine d. vsl. želati [želati shi želĕti] a dori a jali. Din aceĭashĭ rad. sint: vsl. žali jale shi želia jele žaliti se a se judeca a avea proces žalovati a jali shi želániĭe jelanie). Simt jale simt mare intristare. V. tr. Pling cu multa jale un mort. V. refl. Ma lamentez ma tinguĭesc pling: ma jeleam de moartea luĭ ma jeleam c’a murit.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

JELÍRE s. 1. bocire plangere plans (pop.) jeluiala jeluire. (~ mortului.) 2. v. vaitare.

JELIRE s. 1. bocire plingere plins (pop.) jeluiala jeluire. (~ mortului.) 2. boceala bocire bocit cainare jelit jeluire lamentare lamentatzie plingere plins tinguiala tinguire tinguit vaitare vaitat vaitatura (pop. fam. shi peior.) vaicareala (pop.) jeluiala (inv. shi reg.) olalaire (reg.) vaierare vaierat (inv.) obidire olecaire. (O ~ suparatoare fara rost.)

Intrare: jelire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jelire
  • jelirea
plural
  • jeliri
  • jelirile
genitiv-dativ singular
  • jeliri
  • jelirii
plural
  • jeliri
  • jelirilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jalire
  • jalirea
plural
  • jaliri
  • jalirile
genitiv-dativ singular
  • jaliri
  • jalirii
plural
  • jaliri
  • jalirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

jelire, jelirisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a (se) jeli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Femeia la plins... ce la plins dar na avut vreme de jelire caci deodata cu inmormintarea sa ispravit shi cel din urma banutz din casa. AGIRBICEANU S. P. 71. DLRLC
    • 1.1. Bocire a unui mort; jelit. MDA2
    • 1.2. Tanguire. MDA2
      sinonime: tanguire
    • 1.3. Doliu. MDA2
      sinonime: doliu
    • 1.4. Abtzinere de a se bucura de placerile vietzii din cauza pierderii unei fiintze iubite; jelit. MDA2
      sinonime: jelit
    • 1.5. Tristetze permanenta a cuiva; jelit. MDA2
      sinonime: jelit
    • 1.6. Regret. MDA2
      sinonime: regret
    • 1.7. Exprimare a durerii sau milei ce o simtzi fatza de cineva sau ceva; jelit. MDA2
      sinonime: jelit
etimologie:
  • vezi jeli DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.