opțiuni
  • info
7 definiții pentru jeluială

Explicative DEX

JELUIÁLĂ, jeluieli, s. f. Jeluire. [Pr.: -lu-ia-] – Jelui + suf. -eală.

JELUIÁLĂ, jeluieli, s. f. Jeluire. [Pr.: -lu-ia-] – Jelui + suf. -eală.

jeluială sf [At: PĂSCULESCU, L. P. 193 / V: jăl~ / Pl: ~ieli / E: jelui + -ială] 1 (Înv) Întristare. 2 (Mol; înv) Scârbire. 3 Compătimire. 4 Bocire. 5 Regret. 6 Tânguire. 7 Doliu. 8-9 Jeluire (8-9). 10 (Înv) Reclamație. 11 (Îvp) Dorință. 12 (Îvp) Dor. 13 (Îvp) Poftă.

jăluială sf vz jeluială

Ortografice DOOM

jeluiálă s. f., g.-d. art. jeluiélii; pl. jeluiéli

jeluiálă s. f., g.-d. art. jeluiélii; pl. jeluiéli

Relaționale

JELUIÁLĂ s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură.

jeluială s. v. BOCEALĂ. BOCIRE. BOCIT. CĂINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTAȚIE. PLÎNGERE. PLÎNS. TÎNGUIALĂ. TÎNGUIRE. TÎNGUIT. VĂITARE. VĂITAT. VĂITĂTURĂ.

Intrare: jeluială
jeluială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jeluială
  • jeluiala
plural
  • jeluieli
  • jeluielile
genitiv-dativ singular
  • jeluieli
  • jeluielii
plural
  • jeluieli
  • jeluielilor
vocativ singular —
plural —
jăluială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jăluială
  • jăluiala
plural
  • jăluieli
  • jăluielile
genitiv-dativ singular
  • jăluieli
  • jăluielii
plural
  • jăluieli
  • jăluielilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jeluială, jeluielisubstantiv feminin

etimologie:
  • Jelui + sufix -eală. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.