8 definitzii pentru jelit (s.n.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
JELÍT1 s. n. Faptul de a (se) jeli. V. jeli.
JELÍT1 s. n. Faptul de a (se) jeli. V. jeli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cata
- actziuni
jelit1 sn [At: SHEZ. IX 6 / V: jal~ / Pl: ~uri / E: jeli] 1 Jelire (1). 2 Tanguire. 3 Doliu. 45 Jelire (45). 6 Regret. 7 Jelire (7). 8 (Ilav) De ~ Vrednic de compatimire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
JELÍT1 s. n. (Popular) Faptul de a (se) jeli; jelire. Deatunci ar fi ramas shi jelitul la mortzi. SHEZ. IX 6.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
jalit1 sn vz jelit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
jelít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
jelít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
JELÍT s. v. vaitat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
JELIT s. boceala bocire bocit cainare jelire jeluire lamentare lamentatzie plingere plins tinguiala tinguire tinguit vaitare vaitat vaitatura (pop. fam. shi peior.) vaicareala (pop.) jeluiala (inv. shi reg.) olalaire (reg.) vaierare vaierat (inv.) obidire olecaire.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jelitsubstantiv neutru
-
- Deatunci ar fi ramas shi jelitul la mortzi. SHEZ. IX 6. DLRLC
-
etimologie:
- jeli DEX '09 MDA2 DEX '98