NALÚK naluci s. f. 1. Aparitzie fantastica imaginara; aratare fantoma vedenie nalucire (1); spec. strigoi. ♦ (Adverbial pe langa verbe de mishcare) Foarte repede. 2. Imagine fugara shi inshelatoare inchipuire desharta; iluzie himera naluceala. ◊ Expr. (Reg.) Ashi face naluca = a) a se speria a se inspaimanta; b) a se amagi a se inshela; c) a i se parea k vede sau k aude ceva. 3. Obiect in forma de peshtishor facut din lemn sau din metal sclipitor care il folosesc pescarii drept nada artificiala pentru peshtii rapitori; p. gener. momeala nada. Din naluci (derivat regresiv).

naluk [At: CORESI EV. 129 / V: (irg) naluc sm (nob) nel~ / Pl: ~uci (irg) ~uce / E: pvb naluci] 1 sf Fiintza fantastica imaginara Si: aratare fantoma nalucire (1) vedenie (irg) nalucitura (reg) necuratzenie (2) pater². 2 sf (Spc) Strigoi. 3 av (Pe langa verbe de mishcare) Foarte repede. 4 sf (Ivr) Momaie. 5 sf Imagine fugara shi inshelatoare Si: himera iluzie nalucire (8) (rar) naluceala. 6 (Ie) Ashi face ~ sau (reg) ashi lua ~k A fi cuprins de panica. 7 sf (Iae) A se speria. 8 sf (Iae) A se amagi singur. 9 (Iae) A i se parea k vede sau aude ceva. 10 sf (Reg) Halucinatzie. 11 Imitatzie de peshtishor facuta din lemn sau din metal sclipitor care o folosesc pescarii cu unditza pentru a prinde peshtii rapitori. 12 (Pgn) Momeala.

NALUCA naluci s. f. 1. Fiintza fantastica imaginara; aratare fantoma vedenie nalucire (1); spec. strigoi. ♦ (Adverbial pe langa verbe de mishcare) Foarte repede. 2. Imagine fugara shi inshelatoare inchipuire desharta; iluzie himera naluceala. ◊ Expr. (Reg.) Ashi face naluca = a) a se speria a se inspaimanta; b) a se amagi a se inshela; c) a i se parea k vede sau k aude ceva. 3. Imitatzie de peshtishor facuta din lemn sau din metal sclipitor care o folosesc pescarii drept nada artificiala pentru peshtii rapitori; p. gener. momeala nada. Din naluci (derivat regresiv).

NALÚK naluci s. f. 1. Fiintza ireala care oamenii cu imaginatzia tulburata cred k o vad uneori sau care o creeaza fantezia poetzilor; aratare vedenie fantoma. Oricit de tare om ai fi naluca unui mort te inspaiminta fiindca peaceea no potzi alunga cu pumnii. POPA V. 29. El tresari. K shi cind acest batrin nu ar mai fi fost un om vietzuitor ci un fel de naluca de care nu poate scapa. SLAVICI N. II 11. Nu shtiu naluca sa fii om sa fii dracul sa fii dar nici lucru curat nu eshti. CREANGA P. 162. ◊ (In comparatzii shi metafore) Un mistretz ranit se napusti... Venea naluca. SADOVEANU O. I 65. ◊ Fig. E Meka! E Meka! SHalearga spre ea... K gindul alearga spre alba naluca. MACEDONSKI O. I 146. ◊ Expr. (In legatura cu verbe de mishcare) K naluca (sau k o naluca) = foarte repede. Calul fugea k o naluca prin lumina vinata. SADOVEANU O. I 473. Trecind k o naluca in zarea din apus. IOSIF PATR. 70. Cind eram tinerel Miera corpul subtzirel Carnea miera k roua SHi osul k maduva Ma duceam k naluca. PASCULESCU L. P. 251. (Regional) Ashi face naluca = a se speria a fi cuprins de panica. Turcii ishi facusera naluca; fugeau mai mult de groaza decit de armele rominilor. ISPIRESCU M. V. 30. 2. Inchipuire desharta iluzie himera. Nu te lasa ispitit de naluci. Nainte mereu sa te duci. BENIUC V 98. Dar ce e vis e o naluca... Ramin cu trista mea nevroza Cu dorul meu nespus de duca. MACEDONSKI O. I 159. 3. Imitatzie de peshtishor facuta din lemn sau din metal sclipitor de care se folosesc pescarii cu unditza pentru a atrage shi a prinde peshtii rapitori.

NALÚK ~ci f. 1) (in mitologia populara) Fiintza imaginara creata de fantezie care provoaca spaima; vedenie; aratare; stafie; spirit; duh; fantoma. ◊ Piei ~! piei din fatza mea! 2) fig. Imagine inshelatoare (shi fugitiva) a unui lucru; inchipuire. ◊ K ~k (sau k o ~) fulgerator. 3) Obiect stralucitor (mai ales de metal) folosit pentru momirea peshtilor rapitori; devon. /v. a naluci

naluca f. 1. aratare inshelatoare: d’o naluca frigurile il apuca. PANN; 2. frica napraznica: ishi facu naluca o oaie shi sari in rau ISP. 3. fantoma: naluca este omul shi vieatza o clipire. AL. [Abstras din nalucì].

nalúk f. pl. ĭ (d. a tzi se naluci). Vedenie fantazma. A fugi k naluca a fugi rapede. Atzi face naluca a shi se naluci a tzi se nazari a te apuca panica. SHi naluc (Munt. Mold.) m. om precipitat om rapezit: staĭ nalucule!

neluk sf vz naluca

nalúk s. f. g.d. art. nalúcii; pl. nalúci

nalúk s. f. g.d. art. nalúcii; pl. nalúci

NALÚK s. 1. v. fantoma. 2. v. iluzie.

NALUK s. aparitzie aratare duh fantasma fantoma nalucire nazarire spectru spirit stafie strigoi umbra vedenie viziune (inv. shi pop.) nalucitura nazaritura (pop.) iazma moroi (reg.) aratanie necuratzenie pater (Ban.) nahoada (Mold. shi Bucov.) vidma (inv.) vedere zare.