inshela¹ vt [At: BIBLIA (1688) 235/2 / Pzi: ~lez (rar) inshel / E: ml *(in)sellare] (Inv) 1 A insheua. 2 (Ie) A ~ murgun pustiu Ashi face iluzii.

inshela² [At: CORESI EV. 13/4 / V: (inv) ~shala / Pzi: inshel / E: slv мъшелъ] 1 vt (Inv) A cashtiga. 2 vt A amagi. 3 vt (Pex) A pagubi pe cineva mintzind Si: a frauda a minciuni a pacali. 4 vt (Ie) A ~ ashteptarile A dezamagi. 5 vt (D. simtzuri memorie) A functziona defectuos shi a da o imagine eronata a realitatzii. 6 vr Ashi forma o parere greshita despre cineva sau ceva Si: a greshi. 7 vi A escroca pe cineva. 8 vt A incalca fidelitatea conjugala. 9 vt (Pgn) A fi necredincios in dragoste. 10 vr (Ie) Daca nu ma inshel Arata k cineva nu e sigur de cele sustzinute. 11 vt A seduce o fata o femeie.

INSHELÁ¹ inshél vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la persoane) A induce in eroare a abuza de bunacredintza a cuiva; a amagi. Totzi vor sa te inshele... Pentru k eshti prea bun. CAMIL PETRESCU U. N. 37. Cugeta k... mai cu shoalda mai cu prefacatorii sa inshele pe FatFrumos. ISPIRESCU L. 109. ◊ Expr. A inshela ashteptarile (cuiva) = a dezamagi (pe cineva). ◊ Absol. Inshala la cintar. ♦ (Subiectul e un abstract) A face sa creada altceva decit e in realitate. Iar mamei doamne cum ash vrea Credintza so inshele! Sai spui k mai lasat ranit La TurnuMagurele. COSHBUC P. I 78. Cred k nu manshala memoria. CARAGIALE O. III 147. Ori parerea ma inshala ori sa strica vremea. CREANGA P. 265. Arald! de nu manshala privirea tu eshti mort. EMINESCU O. I 97. ♦ A falsifica. Apa acestor fierturi e inshelata shi prefacuta printro fermentatzie de taritze de griu shi mei. SADOVEANU Z. C. 65. 2. Refl. A cadea in eroare; a greshi. De inshelat la numaratoare nu mam inshelat. Nu ma inshel niciodata. DUMITRIU N. 260. Nu mam inshelat in credintza mea. ISPIRESCU L. 304. Iaca asha se poate inshela omul de multe ori cind nici na gindit. CREANGA A. 61. 3. Tranz. A trada in dragoste a fi infidel. Barbatumeu... nu sa putut plinge k lam inshelat. CREANGA P. 4. Foaie verde lemn uscat Mindra rau ma inshelat. JARNÍKBIRSEANU D. 159.

A INSHELÁ¹ inshél tranz. 1) (persoane) A face sa se inshele (recurgand la diverse mijloace necinstite); a pacali; a amagi; a mintzi. 2) (despre auz vaz memorie etc.) A inceta de a mai sluji normal. Auzul il inshala (pe cineva). 3) (persoane mai ales femei) A determina la relatzii sexuale prin promisiuni false; a ademeni; a seduce. 4) (sotzul sau sotzia) A jigni prin incalcarea fidelitatzii conjugale. /<lat. insellare

A SE INSHELÁ ma inshél intranz. A lua un neadevar drept adevar; a cadea in eroare; a se pacali; a se amagi. ◊ ~ in ashteptarile sale a se dezamagi; a se deziluziona. /<lat. insellare

inshelà v. 1. a induce in eroare (intrebuintzand viclenia sau minciuna) a mintzi cu acest scop: inshala pe toata lumea; 2. a comite infidelitatzi; 3. a cadea in eroare: se inshala ushor. [Aplicatziune metaforica a verbului precedent: a pune sheaua adica a acoperi calul de unde notziunea de a acoperi a ascunde].

inshelá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. inshél 3 inshála; conj. prez. 3 sa inshéle

inshelá vb. ind. prez. 1 sg. inshél 3 sg. shi pl. inshála; conj. prez. 3 sg. shi pl. inshéle

inshela (ind. prez. 3 sg. shi pl. inshala)

inshel (amagesc).

INSHELÁ vb. 1. a ademeni a amagi a incanta a mintzi a momi a pacali a prosti a purta a trisha (livr.) a iluziona (inv. shi reg.) a juca a planisi a poticari a prilesti a sminti a smomi a shutili (reg.) a shugui (Transilv. shi Ban.) a celui (Munt.) a maglisi (Transilv.) a tashca (inv.) a aromi a blazni a gambosi a maguli a mistifica a surprinde (fam.) a duce a fraieri a shmecheri (fam. fig.) a arde a frige a incaltza a pingeli a pingelui a parli a potcovi a praji (Mold. fig.) a boi (inv. fig.) a luneca. (Ia ~ cu vorbe frumoase.) 2. a trada (inv.) a vicleni (fam. fig.) a incornora. (SHia ~ nevasta.) 3. v. escroca. 4. a greshi. (Sa ~ in privintza lui.)

INSHELA vb. 1. a ademeni a amagi a incinta a mintzi a momi a pacali a prosti a purta a trisha (livr.) a iluziona (inv. shi reg.) a juca a planisi a poticari a prilesti a sminti a smomi a shutili (reg.) a shugui (Transilv. shi Ban.) a celui (Munt.) a miglisi (Transilv.) a tashca (inv.) a aromi a blazni a gimbosi a maguli a mistifica a surprinde (fam.) a duce a fraieri a shmecheri (fam. fig.) a arde a frige a incaltza a pingeli a pingelui a pirli a potcovi a praji (Mold. fig.) a boi (inv. fig.) a luneca. (Ia ~ cu minciuni.) 2. a trada (inv.) a vicleni (fam. fig.) a incornora. (SHia ~ nevasta.) 3. a escroca a pungashi (Mold.) a shufari (fam.) a cotzcari a potlogari a shmecheri. (Pentru ce mai ~ la bani?) 4. a greshi. (Sa ~ in privintza lui.)

DECIPIMUR SPECIE RECTI (lat.) aparentza frumoasa inshala Horatziu „Ars poetica” 25.

MAN WIRD NIE BETROGEN MAN BETRÜGT SICH SELBST (germ.) nimeni nu te poate inshela te insheli numai tu insutzi Goethe „Maximen und Reflexionen”. Daca ai cazut victima unei inshelatorii inseamna k eroarea se afla in tine.

Betrogene Betrüger (germ. „Inshelatori inshelatzi”). Formulata de Lessing in poemul dramatice Nathan Intzeleptul expresia a cunoscut o rapida celebritate. In actul III scena 7 din aceasta piesa Nathan povesteshte sultanului Saladin o legenda cu trei fii care au moshtenit de la tatal lor cite un inel de aur. Fiecare pretinzind k inelul lui e cel veritabil sa ajuns la judecata. SHi judele le spuse k nici unul dintre inele nui cel adevarat. Tustrei sint inshelatori inshelatzi caci tatal lor in loc de unul facu trei inele. Judecatorul hotari k cei trei urmashi sa se ia la intrecere shi prin iubire blindetze shi evlavie sa puna in lumina puterea pietrei. SHi daca aceasta putere se va arata la copiii strastrastranepotzilor atunci un alt judecator mai intzelept i va chema din nou peste o mie de ani in fatza judecatzii shi va decide. Povestea lui Lessing cu cei trei feciori shi cele trei inele este bineintzeles o parabola shi se refera la cele trei religii: creshtina musulmana shi mozaica. Expresia betrogene Betrüger din piesa Nathan Intzeleptul (terminata in anul 1779) sa impus shi de atunci e folosita in toate ocaziile potrivite. In ce priveshte ideea Lessing a avut precursori. Cu o suta de ani inaintea lui La Fontaine in fabula Le coq et le renard (Cocoshul shi vulpea) spunea: „Cest un double plaisir de tromper le trompeur” (E o dubla placere sa insheli pe inshelator). LIT.

A FI INSHELAT a se fraieri a inghitzi corcodusha a se lasa dus cu preshul / cu zaharelul a se lasa dus de nas a lua plasa / tzeapa a se parli a pica de fazan a se praji a pune botul (d. barbatzi) a purta coarne a ramane de fazan.

A INSHELA a aburi a o arde in tertze a arunca praf in ochi a arunca shperlan ochi a beli a ciupi la cantar a cobzari a da tzeapa a duce a duce cu cobza / cu iordanul / cu muia / cu preshul a se face broasca la pamant a face (pe cineva) din vorbe a face figura ai face (cuiva) pontul a fenta a fraieri a lasa cu buzele umflate a lasa tzutz a lifta a o da in tangou a parli a potcovi a praji a prinde in mreje a prosti a pungashi a sfantzui a shmecheri a shmenui a traduce a trage o contra a trage in piept / pe sfoara a trage o tzeapa (cuiva) a tzepui a umbla cu catza / shaharmahar / shoalda a zvarli praf / shperla in ochii cuiva.

a inshela ashteptarile cuiva expr. a dezamagi pe cineva a deceptziona pe cineva.

ashi inshela / ashi pacali foamea expr. a manca frugal.