HIMÉRA himere s. f. 1. Inchipuire fara temei fantezie irealizabila; iluzie fantasma. 2. Monstru in mitologia antica greaca cu cap de leu cu corp de capra cu aripi de pasare de prada shi cu coada de sharpe; p. ext. motiv decorativ reprezentand un astfel de monstru. 3. (Bot.; in sintagma) Himera de altoire = planta ale carei tzesuturi sunt diferite din punct de vedere genetic. 4. (Biol.) Organism produs prin fuziunea a doi sau mai multzi zigotzi distinctzi. Din fr. chimère it. chimera lat. Chimaera.

himera sf [At: CANTEMIR IST. 93 / V: im~ / Pl: ~re / E: fr chimère it chimera lat Chimaera] 1 (Mit) Monstru avand capul de leu trupul de capra shi coada de balaur. 2 Motiv decorativ reprezentand un monstru. 3 (Bot) Forma bizara aparuta la plante intrunind insushiri a doua varietatzi fara a fi provenita din incrucishari. 4 (Pex) Inchipuire ireala Si: nalucire.

HIMÉRA himere s. f. 1. Inchipuire fara temei fantezie irealizabila; iluzie fantasma. 2. Monstru in mitologia antica greaca inchipuit k un animal cu cap de leu cu corp de capra shi cu coada de sharpe; p. ext. motiv decorativ reprezentand un astfel de monstru. 3. (Bot.; in sintagma) Himera de altoire = planta ale carei tzesuturi sunt diferite din punct de vedere genetic. 4. (Biol.) Organism produs prin fuziunea a doi sau mai multzi zigotzi distinctzi. Din fr. chimère it. chimera lat. Chimaera.

HIMÉRA himere s. f. 1. Inchipuire fara temei fantezie irealizabila; iluzie. Toata viatza ta ai alergat dupa o himera shi... nimic nare sa saleaga din tot ceai crezut din tot ceai visat. VLAHUTZA O. A. III 165. Un regat pentruo tzigara simplu norii de zapada Cu himere. EMINESCU O. I 46. 2. (In mitologia greaca antica) Monstru cu gura de leu care arunca flacari cu coada de sharpe shi cu corp de capra; motiv decorativ reprezentind un astfel de monstru. 3. Forma bizara care apare la plante intrunind insushirile a doua varietatzi deosebite fara sa fie rezultatul unei incrucishari naturale. 4. Motiv decorativ reprezentind un animal fantastic. Varianta: chiméra s. f.

HIMÉRA s.f. 1. Monstru inchipuit cu cap de leu trup de capra shi coada de balaur. ♦ Motiv decorativ reprezentand un asemenea monstru. 2. Forma bizara care apare la plante intrunind insushirile a doua varietatzi deosebite fara sa fie rezultatul unei incrucishari naturale. 3. Inchipuire fantezie irealizabila; iluzie. [Var. chimera imera s.f. / cf. it. chimera fr. chimère lat. Chimaera].

HIMÉRA s. f. 1. (mit.) monstru cu corp jumatate de leu shi jumatate de capra cu aripi shi cap de pasare de prada shi cu coada de balaur. 2. motiv decorativ reprezentand un asemenea monstru. 3. (biol.) organism rezultat prin amestecarea celulelor a doi sau mai multzi zigotzi distinctzi. ◊ ramura a unei plante care prezinta doi indivizi de constitutzii diferite. 4. inchipuire fantezie irealizabila; iluzie. 5. peshte holocefal cu corpul alungit shi turtit lateral lipsit de solzi cu gura ventrala cu dintzi putzini in forma de placi din afundul oceanelor. (< fr. chimère lat. chimaera gr. khimaira)

himéra s. f. (biol.) ◊ „Specialishtii vienezi care au facut descoperirea presupun k neobishnuita mama este un caz rar de «himera» (fiintza formata prin amestecarea celulelor a doi embrioni diferitzi) in ale carei celule au fost incorporate celulele unei surori gemene neidentice (a carei evolutzie ulterioara mai putzin favorizata de shansa a fost oprita). Copiii ar perpetua gene ale acelei matushi nenascute.” Cont. 30 III 79 p. 5. ◊ „Cercetatorii britanici din Cambridge au reushit sa creeze nici mai mult nici mai putzin decat «un nou animal» care lau denumit inspiranduse din mitologia greaca «himera». Este vorba de o imbinare de oaie shi capra obtzinuta prin combinarea celulelor celor doua animale in faza embrionara shi implantarea embrionului combinat pe o a treia oaie.” R.l. 16 VI 84 p. 6 (cf. fr. chimère it. chimera; DN DEX DN3 la plante DEXS)

HIMÉRA ~e f. 1) (in mitologia greaca) Monstru imaginat cu cap de leu corp de capra shi coada de sharpe. 2) Motiv decorativ reprezentand un astfel de monstru. 3) Inchipuire fara temei irealizabila; iluzie. [G.D. himerei] /<lat. chimaera fr. chimiere

himera f. 1. Mit. monstru fabulos cu capul de leu trupul de capra shi coada de sharpe invins de Bellerophon; 2. fig. idee nerealizabila iluziune.

Himera f. Mit. V. Vocabular.

*himéra f. pl. e (vgr. himaire). Un monstru mitologic (cu cap de leŭ corp de capra shi coada de sharpe) care la ucis Belerofonte calare pe calu Pegas. Fig. Cugetare irealizabila utopie iluziune. Maĭ rar chimera.

chiméra sf vz himera

imera sf vz himera

CHIMÉRA s. f. v. himera.

CHIMÉRA s.f. v. himera.

IMÉRA s.f. v. himera.

*chiméra chiméric V. him.

himéra s. f. g.d. art. himérei; pl. himére

himéra s. f. g.d. art. himérei; pl. himére

himera

himera re.

HIMÉRA s. v. utopie.

HIMÉRA s. v. amagire iluzie.

HIMERA s. fantezie iluzie inchipuire utopie (livr.) irealitate. (Proiectul lui e o ~.)

himera s. v. AMAGIRE. ILUZIE.

himéra (himére) s. f. Inchipuire iluzie fantoma. Ngr. χίμαιρα. Sec. XVII. Der. himeric adj. din fr. chimérique.