ILÚZIE iluzii s. f. 1. Perceptzie falsa a unui obiect prezent inaintea ochilor determinata de legile de formare a perceptziilor sau de anumite stari psihice sau nervoase. 2. Fig. Situatzie in care o aparentza sau o fictziune este considerata drept realitate; sperantza neintemeiata dorintza neindeplinita; inchipuire fara o baza reala amagire; himera. ◊ Expr. A(shi) face iluzii = a nadajdui sau a face sa nadajduiasca lucruri irealizabile; a (se) amagi. Ashi pierde iluziile = a ramane dezamagit. [Var.: (inv.) iluziúne s. f.] Din fr. illusion lat. illusio onis.

iluzie sf [At: (a. 1848) URICARIUL X 12 / V: (inv) ~iune / E: fr illusion lat illusio ~onis] 1 Perceptzie denaturata a lucrurilor din realitate. 2 (Fig) Situatzie in care o fictziune sau o aparentza este considerata drept realitate. 3 Sperantza nefondata. 4 Himera. 5 (Ie) Ashi face ~i A spera in lucruri irealizabile Si: a se amagi. 6 (Ie) Ashi pierde ~iile A ramane dezamagit.

ILÚZIE iluzii s. f. 1. Perceptzie falsa a unui obiect prezent inaintea ochilor determinata de legile de formare a perceptziilor sau de anumite stari psihice sau nervoase. 2. Fig. Situatzie in care o aparentza sau o fictziune este considerata drept realitate; sperantza neintemeiata dorintza neindeplinita; amagire; himera. ◊ Expr. A(shi) face iluzii = a nadajdui sau a face sa nadajduiasca lucruri irealizabile; a (se) amagi. Ashi pierde iluziile = a ramane dezamagit. [Var.: (inv.) iluziúne s. f.] Din fr. illusion lat. illusio onis.

ILÚZIE iluzii s. f. 1. Inshelare provocata de perceperea denaturata a realitatzii de considerarea unor aparentze sau fictziuni drept realitate. Iluzie optica. 2. Fig. Sperantza neintemeiata dorintza neindeplinita amagire vis amagitor. Iluzii trecatoare nu cunoashtem. BENIUC V. 8. Purtat pe perne elastice avu iluzia k se numara printre cei tari shi invidiatzi. C. PETRESCU C. V. 75. Cind aripi al meu suflet avea credeam in toate Iluziile roze. MACEDONSKI O. I 122. Frunzele... de crengi se dezlipesc K frumoasele iluzii dintrun suflet omenesc. ALECSANDRI P. A. 111. ◊ Expr. Ashi face iluzii = a nadajdui lucruri irealizabile a crede in inchipuiri desharte. Ashi pierde iluziile = a ramine dezamagit deceptzionat. Varianta: (invechit) iluziúne (pronuntzat ziu) (ODOBESCU S. III 417) s. f.

ILÚZIE s.f. 1. Aparentza inshelatoare datorita perceperii denaturate a realitatzii. 2. (Fig.) Sperantza dorintza neindeplinita; amagire. ◊ A(shi) face iluzii = a nadajdui sau a face sa nadajduiasca lucruri irealizabile. [Gen. iei var. iluziune s.f. / cf. lat. illusio fr. illusion].

ILÚZIE s. f. 1. aparentza inshelatoare datorita perceperii deformate a realitatzii. 2. (fig.) sperantza neintemeiata; amagire. ◊ a(shi) face iluzii = a nadajdui lucruri de nerealizat; ashi pierde iluziile = a ramane deceptzionat din cauza nerealizarii unor sperantze. (< fr. illusion lat. illusio)

ILÚZIE ~i f. 1) Percepere falsa denaturata a unui obiect determinata de unele stari psihice sau nervoase. ◊ ~ optica percepere vizuala denaturata a unor obiecte sau figuri din realitate datorita particularitatzilor de formare a imaginilor pe retina. 2) Aparentza neadecvata ireala. ~ de prospetzime. 3) fig. Idee cu caracter seducator inshelator; sperantza neintemeiata; amagire; inshelare. ◊ Ashi face ~i a spera lucruri irealizabile. [G.D. iluziei; Sil. zie] /<fr. illusion lat. illusio ~onis^[1]

iluziune sf vz iluzie

ILUZIÚNE s.f. v. iluzie.

iluziune f. 1. aparentza inshelatoare eroarea simtzurilor sau a spiritului ce face sa vaza lucrurile altmintrelea de cum sunt; 2. fig. cugetari himerice: a se nutri cu iluziuni.

*iluziúne f. (lat. illúsio ónis d. illúdere a inshela a amagi d. ludus gluma. V. aluziune). Aparentza inshelatoare: a produce iluziunea omuluĭ onest. Cugetare himerica: a te nutri cu iluziunĭ. SHi úzie.

ilúzie (zie) s. f. art. ilúzia (zia) g.d. art. ilúziei; pl. ilúzii art. ilúziile (zii)

ilúzie s. f. (sil. zie) art. ilúzia (sil. zia) g.d. art. ilúziei; pl. ilúzii art. ilúziile (sil. zii)^[1]

iluzie

iluziune.

ILÚZIE s. 1. (MED.) iluzie optica = pseudoblepsie. 2. v. utopie. 3. inchipuire naluca nalucire parere (rar) naluceala (fig.) miraj. (Na fost decat o ~.) 4. v. amagire.^[1]

ILUZIE s. 1. (MED.) iluzie optica = pseudoblepsie. 2. fantezie himera inchipuire utopie (livr.) irealitate. (Proiectul lui e o ~.) 3. inchipuire nalucire parere (rar) naluceala (fig.) miraj. (Na fost decit o ~.) 4. amagire (livr.) himera (fig.) minciuna. (Asta e o simpla ~.)

Iluzie ≠ deceptzie deziluzie realitate^[1]

ilúzie (ilúzii) s. f. Inchipuire amagire himera. Var. iluziune. Lat. illusio (sec. XIX). Var. iluziona vb. din fr. illusionner; iluzionist s. m. (scamator); iluzionism s. m. (profesiunea iluzionistului); iluzoriu adj. (amagitor himeric) din lat. illusorius.

A FACE O ALUZIE a arunca pastila ai bate (cuiva) pontul a da un bobarnac.