fantasma sf [At: ALECSANDRI P. I 51 / Pl: ~me / E: ngr φάντασμα] 1 Fantoma (1). 2 (Fig) Imagine ireala. 3 Produs al imaginatziei fara corespondent in realitate Si: fantezie (2) himera iluzie.

fantásma s.f. 1 Stafie naluca aratare fantoma (1) spectru. Imi venea sa ma mir cum eu viu... ma duceam cu aceasta fantasma palida (EMIN.). 2 Fig. Imagine privelishte neclara ireala. Fantasmele de neguri se risipira (SADOV.). ♦ Lucru inexistent inchipuire fara o baza reala produs al imaginatziei; iluzie himera. Acest ideal... e o fantasma dupa care in zadar alearga (GHER.). 3 Spec. Imagini care se prezinta intuitziei artistului shi care se reflecta in arta prin cuvinte sunete contururi culori. ♦ Ext. Produs al fanteziei creatoare a artistului. 4 Produs al imaginatziei in stare de veghe. • pl. e. / <ngr. φάντασμα fr. fantasme germ. Phantasma; cf. lat. phantasma atis gr. φάντασμα < φαντάζω „a (se) arata a aparea”.

FANTÁSMA fantasme s. f. 1. Stafie naluca aratare fantoma. Incet plutind senaltza mireasai o fantasma. EMINESCU O. I 95. Sarata O fantasmanfricoshata Care iese din mormint! ALECSANDRI P. I 51. 2. Fig. Imagine privelishte neclara confuza ireala; inchipuire. Fantasmele de neguri se risipira shi soarele ieshise pe deasupra muntzilor de nouri shi umplea shesurile cu pulberea lui de lumina. SADOVEANU O. VI 44. Luna Lumineaza somnul unei lumi din basme Iar omatul umple noaptea de fantasme. TOPIRCEANU S. A. 29. ♦ Produs al imaginatziei himera. Acest ideal de «iubita» e o fantasma dupa care in zadar alearga. GHEREA ST. CR. I 166.

FANTÁSMA s.f. 1. Stafie naluca fantoma. 2. (Fig.) Imagine privelishte neclara ireala. ♦ Produs al imaginatziei himera. [< fr. fantasme it. fantasma cf. gr. phantasma].

FANTÁSMA s. f. fantoma (1). ◊ (fig.) imagine privelishte neclara ireala. ◊ produs al imaginatziei himera. (< fr. fantasme gr. phantasma)

FANTÁSMA ~e f. 1) v. FANTOMA. 2) Imagine vizuala bizara; halucinatzie; vedenie. /<ngr. fándasma

fantasma f. fantoma: fantasme ushoare icicolea trecand BOL. fantasma mortzii sboara pe a mea ’nchipuire AL.

*fantázma f. pl. e (vgr. phántasma). Vedenie naluca aratare viziune spectru. Barb. fantóma (fr. fantôme m.).

fantásma s. f. g.d. art. fantásmei; pl. fantásme

fantásma s. f. g.d. art. fantásmei; pl. fantásme

fantasma

fantasma.

FANTÁSMA s. 1. v. fantoma. 2. v. utopie.

FANTASMA s. aparitzie aratare duh fantoma naluca nalucire nazarire spectru spirit stafie strigoi umbra vedenie viziune (inv. shi pop.) nalucitura nazaritura (pop.) iazma moroi (reg.) aratanie necuratzenie pater (Ban.) nahoada (Mold. shi Bucov.) vidma (inv.) vedere zare.

FANTÁSM (< fr.) s. n. Produs al fanteziei nascocire a imaginatziei; ♦ (PSIH.) Constructzie a imaginatziei creatoare. ♦ (In psihanaliza) Ansamblu de reprezentari imaginative conshtiente sau inconshtiente compensand deceptziile shi dorintzele celor incapabili de adaptare la real shi care se refugiaza in reverie.