NALÚK naluci s. f. 1. Aparitzie fantastica imaginara; aratare fantoma vedenie nalucire (1); spec. strigoi. ♦ (Adverbial pe langa verbe de mishcare) Foarte repede. 2. Imagine fugara shi inshelatoare inchipuire desharta; iluzie himera naluceala. ◊ Expr. (Reg.) Ashi face naluca = a) a se speria a se inspaimanta; b) a se amagi a se inshela; c) a i se parea k vede sau k aude ceva. 3. Obiect in forma de peshtishor facut din lemn sau din metal sclipitor care il folosesc pescarii drept nada artificiala pentru peshtii rapitori; p. gener. momeala nada. Din naluci (derivat regresiv).