CRAPÁ crap vb. I. 1. Intranz. shi refl. (Despre obiecte) A se desface (brusc) in mai multe bucatzi; a plesni din cauza gerului a unei lovituri etc.; a se sparge. ◊ Expr. Unde dai shi unde crapa se spune atunci cand se obtzin cu totul alte rezultate decat cele scontate. Crapa lemnele (sau pietrele) de ger sau (e un) ger de crapa lemnele (sau pietrele) = e un ger strashnic e foarte frig. 2. Tranz. A sparge a desface a despica. ◊ Expr. A crapa capul cuiva = a omori pe cineva printro lovitura (in cap). Ai crapa (sau ai plesni) cuiva capul (de durere) = al durea pe cineva foarte tare capul. 3. Intranz. shi refl. (Despre lucruri elastice) A se rupe (fiind prea tare intins) a plesni; (despre piele) a deveni aspru cu crapaturi. ◊ Expr. Ai crapa (sau plesni) cuiva obrazul de rushine = ai fi foarte rushine a nu mai putea de rushine. Ai crapa buza (sau maseaua) dupa ceva = a avea mare nevoie de ceva. 4. Tranz. A intredeschide. ◊ Expr. (Refl.) A se crapa de ziua sau a se crapa zorii = a se face ziua a se lumina. 5. Intranz. (Ir.; despre animale shi oameni) A muri. ◊ Expr. A crapa de frig (sau de sete de necaz etc.) = ai fi cuiva foarte frig (sau foarte sete necaz etc.). 6. Intranz. (Peior.) A manca foarte mult cu lacomie (k un animal). Lat. crepare.

crapa [At: DOSOFTEI ap. TDRG / V: crepa / Pzi: crap / E: lat crepare] 12 vir (D. obiecte) A (se) desface (in mod brusc) in mai multe bucatzi. 34 vir (D. obiecte) A plesni din cauza gerului a unei lovituri etc. 56 vir (D. obiecte) A (se) sparge. 7 vi (Ie) Unde dai shi unde crapa Se spune atunci cand se obtzin cu totul alte rezultate decat cele scontate. 8 vi (Ie) Crapa lemnele (sau pietrele) de ger E un ger de crapa lemnele (sau pietrele) E foarte frig. 9 vi (Ie) A ~ capul cuiva A omori pe cineva printro lovitura (in cap). 10 vi (Ie) Ai ~ (sau ai plesni) cuiva capul (de durere) Al durea pe cineva foarte tare capul. 11 vir (D. lucruri elastice) A (se) rupe (fiind intins prea tare) Si: a plesni. 12 vir (D. piele) A deveni aspru cu crapaturi. 13 vi (Ie) Ai ~ (sau plesni) cuiva obrazul de rushine Ai fi foarte rushine. 14 vi (Ie) A se ~ de ziua a se ~ zorii A se face ziua. 15 vi (Pop; d. animale shi oameni) A muri. 16 vi (Ie) A ~ de frig (sau de sete de necaz etc.) Ai fi cuiva foarte frig (sau foarte sete necaz etc.) 17 vi (Prt) A manca foarte mult cu lacomie (k un animal).

CRAPÁ crap vb. I. 1. Intranz. shi refl. (Despre obiecte) A se desface (in mod brusc) in mai multe bucatzi; a plesni din cauza gerului a unei lovituri etc.; a se sparge. ◊ Expr. Unde dai shi unde crapa se spune atunci cand se obtzin cu totul alte rezultate decat cele scontate. Crapa lemnele (sau pietrele) de ger sau (e un) ger de crapa lemnele (sau pietrele) = e un ger strashnic e foarte frig. 2. Tranz. A sparge a desface a despica. ◊ Expr. A crapa capul cuiva = a omori pe cineva printro lovitura (in cap). Ai crapa (sau ai plesni) cuiva capul (de durere) = al durea pe cineva foarte tare capul. 3. Intranz. shi refl. (Despre lucruri elastice) A se rupe (fiind prea tare intins) a plesni; (despre piele) a deveni aspru cu crapaturi. ◊ Expr. Ai crapa (sau plesni) cuiva obrazul de rushine = ai fi foarte rushine a nu mai putea de rushine. Ai crapa buza (sau maseaua) dupa ceva = a avea mare nevoie de ceva. 4. Tranz. A intredeschide. ◊ Expr. (Refl.) A se crapa de ziua sau a se crapa zorii = a se face ziua a se lumina. 5. Intranz. (Ir.; despre animale shi oameni) A muri. ◊ Expr. A crapa de frig (sau de sete de necaz etc.) = ai fi cuiva foarte frig (sau foarte sete necaz etc.). 6. Intranz. (Peior.) A manca foarte mult cu lacomie (k un animal). Lat. crepare.

CRAPÁ crap vb. I. 1. Intranz. shi refl. (Despre obiecte) A se despica in mod brusc (shi adesea cu zgomot) a se desface in mai multe bucatzi; a se casca (din cauza gerului a unei lovituri puternice etc.). Cind voi izbi o data eu cu barda Aceasta stinca are sa se crape. BENIUC V. 7. In anii in care ouale ciorilor crapa de ger incepe sa prinda shi apa marii o pojghitza de gheatza dea lungul coastei. BART E. 309. ◊ Expr. Unde dai shi unde crapa se zice atunci cind se obtzin cu totul alte rezultate decit cele ashteptate. (E un ger de) crapa lemnele (sau pietrele sau rar pentru efecte stilistice inima) = e un ger strashnic e foarte frig. Fara haine nu sint bun de nimic la iarna. Pe ger mare crapa inima in mine. SADOVEANU P. M. Era un pui de ger in dimineatza aceea de crapau lemnele. CREANGA A. 23. ♦ Intranz. (Rar) A se transforma (in altceva). Furtuna nu crapa de loc in ploaie sanatoasa ci se otzerea in spinarea gorunilor. GALACTION O. I 48. 2. Tranz. A despica. A crapa lemne pentru foc. ▭ Mushchiul o roade [piatra] timpul o crapa. MACEDONSKI O. I 20. Crapinda [o nuca de cocos] au aflat miezul ei dulce shi bun k de migdale. DRAGHICI R. 51. ◊ (Poetic) Lopata cununata cu condeiul... Crapa cremenea shi sparge steiul. DESHLIU G. 24. ◊ Expr. A crapa capul cuiva= a omori pe cineva dintro lovitura. 3. Intranz. shi refl. (Despre un lucru subtzire shi elastic) A se rupe (fiind prea tare intins) a plesni; (despre piele) a deveni aspra cu crapaturi. [Omul era] strins la piept de sta sai crape sucmanul cel zdrentzuit de pe dinsul. ISPIRESCU L. 177. Atunci Ivan dezlega turbinca... shi luind cite pe un dracushor de cornitze mi tzil ardea cu palcele dei crapa pielea. CREANGA P. 306. Cu fata de bogat Totdeauna eshti mustrat: Sai cumperi cizme de capra K altele se tot crapa SHi de oaie Se tot moaie SHi de tzap i sar in cap. JARNÍKBIRSEANU D. 437. ◊ Expr. Ai crapa (sau plesni) cuiva obrazul de rushine = a nu mai putea de rushine. Sa nu mai shtie cineva cami crapa obrazul de rushine. DAVIDOGLU M. 70. 4. Tranz. A intredeschide. Lazar Lungu sari de la fereastra la usha grajdului shio crapa putzin. MIHALEO. 507. Se apropie amindoi de usha shi izbutesc sa suceasca cheia. Dar cum crapa usha o shi inchid la iutzeala. STANOIU I. 137. ◊ Refl. Fig. La rasarit se crapa zarea lasind sa patrunda focul zorilor. SADOVEANU O. VI 20. (Expr.) A se crapa de ziua (sau intro figura poetica) a se crapa zorii = a se face ziua a se lumina. Cu mii de caiputere Se crapa zorii unei alte ere! BENIUC V. 91. Cind se crapa de ziua se scula inaintea lui Gheorghe se imbraca shi ieshi. VLAHUTZA O. A. 124. Cind rasarea luna de era doua ceasuri pina se crapa de ziua curtea era plina de vinatori. GHICA S. 283. Cind se crapa de ziua izbira fara de veste turcii pe ai noshtri. BALCESCU O. II 76. 5. Intranz. (Despre animale shi rar cu o nuantza de ironie sau rautate despre oameni) A muri. Dind boala rea Dupa nunta mea Oileau crapat. MARIAN S. 44. Dear crapa o data sa crape shi tarabagiul care vau adus. CREANGA P. 110. Dushmanul a gasit tot pustiu in drumul sau incit ajungind la Cotnar nu gasea sa manince decit poamele copacilor; ba inca [capitanul Turculetz] a pus prin baltzi shi nishte ierburi veninoase de care cum bea crapa. NEGRUZZI S. I 171. ◊ (Poetic) Uraganuacum alearga pin’ce caii lui i crapa. EMINESCU O. I 45. ◊ (Familiar urmat de determinari introduse prin prep. «de» arata k o senzatzie sau un sentiment e foarte intens) Elvira se ridica in capul oaselor shi zise prin intuneric:... Crapi de invidie! SHi te razbuni. DUMITRIU B. F. 46. Trage la mine numai cu coada ochiului sha vada cum is imbracata shi crapa de ciuda. SADOVEANU B. 219. SHtii k are haz shi asta! Voi... sa huzuritzi de caldura iara eu sa crap de frig. CREANGA P. 252. Setila striga... cit ce putea k crapa de sete shi zvirlea cu doage shi cu funduri de poloboc in toate partzile k un nebun. CREANGA P. 261. SHio data shincepe dracul a boscorodi din gura shi a descinta k nu shtiu ce face dei pocneshte lui Danila un ochi din cap!... Danila crapa de durere. CREANGA P. 58. Crapa de ciuda cucoana. ALECSANDRI T. I 32. 6. Intranz. A minca foarte mult cu lacomie (k un animal). Vezi cai mamaliga pe masa invalita in prosop shi oala cu lapte pe vatra! Dute shi crapa pinai plesni. REBREANU R. II 30. Varianta: (regional) crepá (CONTEMPORANUL VI_II 292 RETEGANUL P. IV 6) vb. I.

A CRAPÁ crap 1. tranz. 1) (obiecte) A desface printro taietura adanca shi lunga; a spinteca. 2) (ushi ferestre ochii etc.) A deschide putzin. 2. intranz. 1) (despre invelishuri textile haine) A se rupe partzial prin intindere; a pocni; a plesni. 2) (despre obiecte de piele buze etc.) A capata crapaturi (din cauza gerului vantului caldurii etc.); a plesni. ◊ Crapa lemnele (sau pietrele) de ger e ger mare. Ai crapa (sau plesni) cuiva obrazul de rushine a fi cuprins de o rushine mare; ai fi foarte rushine. 3) (despre muguri boboci) A incepe sa se desfaca; a se despica. 4) depr. A inceta de a mai trai; a se stinge din viatza; a muri; a raposa; a deceda. 5) pop. A manca repede shi cu lacomie; a infuleca. /<lat. crepare

A SE CRAPÁ se crápa intranz.: ~ de ziua a se ivi zorile; a se zori. /<lat. crepare

crapà v. 1. a taia d’alungul a despica: a crapa lemnul; fig. unde dai shi unde crapa; 2. a se sparge ramanand insa bucatzile impreunate a plesni (de vase): crapa pietrele de frig; 3. fam. a manca foarte mult: iam dus sa crape PANN; 4. a muri (vorbind de animale); fig. crapa de necaz; 5. a intredeschide: a crapa usha; 6. a se deschide (de o floare); 7. a ieshi zorile a se lumina de ziua. [Lat. CREPARE a rasuna a plesni].

crepa v vz crapa

CREPÁ vb. I v. crapa.

2) crap verb V. crap.

crap a á v. intr. (vrom. crep d. lat. crepo áre part. crépitus pop. crepátus a pirli; it. crepare pv. crebar fr. crever sp. pg. quebrar). Explodez ma sparg plesnesc ma deschid (de caldura de uscacĭune de ger din cauza uneĭ loviturĭ). Fam. Mor de multa sfortzare de un anevrizm: calu a crapat de fuga el a mincat pin’a crapat. A crapa de necaz a fi foarte furios k nu te potzĭ razbuna. V. tr. Fac sa explodeze orĭ sa se sparga (o ghĭulea o peatra). Deschid putzin: a crapa usha. Despic (Munt.): a crapa lemne. V. refl. Se crapa de ziŭa se lumineaza de ziŭa apare crepusculu. Vechĭ shi azĭ in Trans. pe alocurea crep crepĭ creapa sa crepe crepat in Munt. crap crapĭ crapa sa crape crapat. Cp. cu rabd.

3) crep verb V. crap.

crapá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. crap 2 sg. crapi 3 crápa; conj. prez. 3 sa crápe

crapá vb. ind. prez. 1 sg. crap 2 sg. crapi 3 sg. shi pl. crápa; conj. prez. 3 sg. shi pl. crápe

crapa (ind. prez. 1 sg. crap)

crap crapi 2 crapa 3 crape 3 conj. crapat prt.

CRAPÁ vb. 1. v. sparge. 2. a plesni (pop.) a pocni. (A ~ o vita.) 3. v. despica. 4. a se deschide a se despica. (Sa ~ pamantul.) 5. v. intredeschide. 6. v. deschide.

CRAPÁ vb. v. deceda disparea duce muri pieri prapadi raposa sfarshi stinge sucomba.

crapa vb. v. DECEDA. DISPAREA. DUCE. MURI. PIERI. PRAPADI. RAPOSA. SFIRSHI. STINGE. SUCOMBA.

CRAPA vb. 1. a (se) ciobi a (se) ciocni a (se) fisura a plesni a pocni a (se) sparge. (Vasul sa ~.) 2. a plesni (pop.) a pocni. (A ~ o vita.) 3. a despica a sparge a spinteca a taia (reg.) a sfarima. (~ lemne pentru foc.) 4. a se deschide a se despica. (Sa ~ pamintul.) 5. a (se) casca a (se) intredeschide. (Usha sa ~.) 6. a se deschide a se desface a se despica a plesni. (~ mugurii bobocii.)

crapá (crắp crapát) vb. 1. A desface brusc in mai multe bucatzi a plesni a se sparge. 2. A se desface a se despica. 3. A plesni a pocni a trosni. 4. A sfarima a farimitza. 5. A se prapadi a nu mai putea (de gras de invidie de ris). 6. A muri. 7. A intredeschide. 8. A se deschide (despre boboci). 9. A se face ziua a se lumina. 10. (Fam.) A minca foarte mult cu lacomie. Var. (Bihor) crepetzi. Mr. crep cripai cripata cripare megl. crep cripari istr. crepu. Lat. crĕpāre (Densusianu Hlr. 189; Pushcariu 408; CandreaDens. 401; REW 2313; DAR); cf. it. crepare prov. crebar fr. crever sp. port. quebrar. Sensul 6 apare shi in cuvintele it. shi fr. cf. germ. krepieren. Der. crapacios adj. (sfarimicios); crapicea s. f. (porecla a celor mincacioshi); crapelnitza s. f. (fam. mincare); crapat (var. crepat crapet) s. n. (zori rasarit; dogoare ) care DAR incearca sal puna in legatura cu lat. crepitus dar care poate fi der. interna (DAR considera neclar sensul 2 care datoreaza ideii de „caldura ce face omul sa moara” = „crapa”); crapatura s. f. (deschizatura; plesnitura fisura; spatziu ingust la o usha intredeschisa; crapare a pielii de pe fatza; crapare a buzelor) care poate fi shi reprezentant al alt. crepatūra (Pushcariu 409; CandreaDens. 402; REW 2314; DAR) k der. interna a rom. (cf. shi mr. crapitura calpitura cripitura). Din rom. provine ngr. ϰριπιτούρα (Murnu Lehnw. 30).

ai crapa buza (dupa ceva) expr. a avea mare nevoie (de ceva).

ai crapa pipota expr. a fi foarte nerabdator.

ger de crapa pietrele expr. temperatura foarte scazuta foarte frig.