CRAPÁ crap vb. I. 1. Intranz. shi refl. (Despre obiecte) A se despica in mod brusc (shi adesea cu zgomot) a se desface in mai multe bucatzi; a se casca (din cauza gerului a unei lovituri puternice etc.). Cind voi izbi o data eu cu barda Aceasta stinca are sa se crape. BENIUC V. 7. In anii in care ouale ciorilor crapa de ger incepe sa prinda shi apa marii o pojghitza de gheatza dea lungul coastei. BART E. 309. ◊ Expr. Unde dai shi unde crapa se zice atunci cind se obtzin cu totul alte rezultate decit cele ashteptate. (E un ger de) crapa lemnele (sau pietrele sau rar pentru efecte stilistice inima) = e un ger strashnic e foarte frig. Fara haine nu sint bun de nimic la iarna. Pe ger mare crapa inima in mine. SADOVEANU P. M. Era un pui de ger in dimineatza aceea de crapau lemnele. CREANGA A. 23. ♦ Intranz. (Rar) A se transforma (in altceva). Furtuna nu crapa de loc in ploaie sanatoasa ci se otzerea in spinarea gorunilor. GALACTION O. I 48. 2. Tranz. A despica. A crapa lemne pentru foc. ▭ Mushchiul o roade [piatra] timpul o crapa. MACEDONSKI O. I 20. Crapinda [o nuca de cocos] au aflat miezul ei dulce shi bun k de migdale. DRAGHICI R. 51. ◊ (Poetic) Lopata cununata cu condeiul... Crapa cremenea shi sparge steiul. DESHLIU G. 24. ◊ Expr. A crapa capul cuiva= a omori pe cineva dintro lovitura. 3. Intranz. shi refl. (Despre un lucru subtzire shi elastic) A se rupe (fiind prea tare intins) a plesni; (despre piele) a deveni aspra cu crapaturi. [Omul era] strins la piept de sta sai crape sucmanul cel zdrentzuit de pe dinsul. ISPIRESCU L. 177. Atunci Ivan dezlega turbinca... shi luind cite pe un dracushor de cornitze mi tzil ardea cu palcele dei crapa pielea. CREANGA P. 306. Cu fata de bogat Totdeauna eshti mustrat: Sai cumperi cizme de capra K altele se tot crapa SHi de oaie Se tot moaie SHi de tzap i sar in cap. JARNÍKBIRSEANU D. 437. ◊ Expr. Ai crapa (sau plesni) cuiva obrazul de rushine = a nu mai putea de rushine. Sa nu mai shtie cineva cami crapa obrazul de rushine. DAVIDOGLU M. 70. 4. Tranz. A intredeschide. Lazar Lungu sari de la fereastra la usha grajdului shio crapa putzin. MIHALEO. 507. Se apropie amindoi de usha shi izbutesc sa suceasca cheia. Dar cum crapa usha o shi inchid la iutzeala. STANOIU I. 137. ◊ Refl. Fig. La rasarit se crapa zarea lasind sa patrunda focul zorilor. SADOVEANU O. VI 20. (Expr.) A se crapa de ziua (sau intro figura poetica) a se crapa zorii = a se face ziua a se lumina. Cu mii de caiputere Se crapa zorii unei alte ere! BENIUC V. 91. Cind se crapa de ziua se scula inaintea lui Gheorghe se imbraca shi ieshi. VLAHUTZA O. A. 124. Cind rasarea luna de era doua ceasuri pina se crapa de ziua curtea era plina de vinatori. GHICA S. 283. Cind se crapa de ziua izbira fara de veste turcii pe ai noshtri. BALCESCU O. II 76. 5. Intranz. (Despre animale shi rar cu o nuantza de ironie sau rautate despre oameni) A muri. Dind boala rea Dupa nunta mea Oileau crapat. MARIAN S. 44. Dear crapa o data sa crape shi tarabagiul care vau adus. CREANGA P. 110. Dushmanul a gasit tot pustiu in drumul sau incit ajungind la Cotnar nu gasea sa manince decit poamele copacilor; ba inca [capitanul Turculetz] a pus prin baltzi shi nishte ierburi veninoase de care cum bea crapa. NEGRUZZI S. I 171. ◊ (Poetic) Uraganuacum alearga pin’ce caii lui i crapa. EMINESCU O. I 45. ◊ (Familiar urmat de determinari introduse prin prep. «de» arata k o senzatzie sau un sentiment e foarte intens) Elvira se ridica in capul oaselor shi zise prin intuneric:... Crapi de invidie! SHi te razbuni. DUMITRIU B. F. 46. Trage la mine numai cu coada ochiului sha vada cum is imbracata shi crapa de ciuda. SADOVEANU B. 219. SHtii k are haz shi asta! Voi... sa huzuritzi de caldura iara eu sa crap de frig. CREANGA P. 252. Setila striga... cit ce putea k crapa de sete shi zvirlea cu doage shi cu funduri de poloboc in toate partzile k un nebun. CREANGA P. 261. SHio data shincepe dracul a boscorodi din gura shi a descinta k nu shtiu ce face dei pocneshte lui Danila un ochi din cap!... Danila crapa de durere. CREANGA P. 58. Crapa de ciuda cucoana. ALECSANDRI T. I 32. 6. Intranz. A minca foarte mult cu lacomie (k un animal). Vezi cai mamaliga pe masa invalita in prosop shi oala cu lapte pe vatra! Dute shi crapa pinai plesni. REBREANU R. II 30. Varianta: (regional) crepá (CONTEMPORANUL VI_II 292 RETEGANUL P. IV 6) vb. I.