MISHCÁ mishc vb. I. 1. Intranz. refl. shi tranz. A ieshi sau a face sa iasa din starea de repaus de imobilitate; a(shi) schimba locul pozitzia. ◊ Expr. (Intranz.; fam.) A mishca din urechi = a sugera cuiva k i dai un bacshish; a da cuiva un bacshish. ♦ Tranz. shi refl. A pune sau a fi in functziune a face sa functzioneze sau a functziona. 2. Refl. shi intranz. A porni din loc a incepe sa se deplaseze in spatziu a inainta. ♦ Refl. A frecventa o anumita societate a veni in contact cu... 3. Refl. shi intranz. A ieshi din pasivitate; a actziona; a se stradui. ♦ Refl. (Despre grupuri sociale colectivitatzi) A se impotrivi a se agita a se revolta. 4. Intranz. Fig. (Fam.) A dovedi (oarecare) pricepere a shti sa se descurce. ♦ (Despre actziuni intreprinderi) A da rezultate satisfacatoare. 5. Tranz. Fig. A determina pe cineva sa actzioneze; a indemna a insufletzi. 6. Tranz. A impresiona a emotziona; a induiosha. Et. nec.

mishca [At: DOSOFTEI ap. GCR I 258/9 / Pzi: 1 mishc 2 mishti 3 mishca; Cj: 3 sa mishte (inv) mishce / E: nct] 12 vri A ieshi din starea de repaos de echilibru Si: a se clatina a fremata. 34 vri Ashi schimba locul pozitzia. 5 vt A face sa iasa din starea de repaos de echilibru sashi schimbe locul sau pozitzia Si: a deplasa a muta a urni. 6 vt (Pop; ie) A ~ toate pietrele (sau toata piatra toata coarda tot firul) A face tot ce e posibil pentru atingerea unui scop. 7 vi (Fam; ie) A ~ din urechi A sugera cuiva k i dai un bacshish in schimbul unui serviciu al unei favori etc. Vz a mitui (fam) a unge. 8 vi (D. sisteme tehnice) A functziona. 9 vt A pune in functziune un sistem tehnic Si: a porni. 10 vt (Fig; nob) A indrepta. 11 vi (Pex) A trai. 1213 vri A parasi un loc indreptanduse intro anumita directzie Si: a se duce a pleca a porni. 1415 vri A se deplasa in spatziu Si: a merge (1). 1617 vri A inainta. 1819 vri (Fam; Imt; prt) Formula prin care cineva e indemnat sa se deplaseze. 20 vr A frecventa un anumit mediu. 21 vt (Olt; d. insecte) A umbla pe cineva provocand o senzatzie neplacuta. 2223 vri (Trs; d. pamant) A se surpa. 24 vt (Inv; nob) A se nashte. 2526 vri A incepe sa lucreze Cf a activa a actziona a lucra. 2728 vri (D. grupuri sociale colectivitatzi) A se agita Vz a se rascula a se razvrati a se revolta. 29 vr A fi in mishcare (30). 30 vi (Fig; fam) A face fatza in mod satisfacator unei insarcinari. 31 vi (D. actziuni intreprinderi) A da rezultate promitzatoare. 32 vt A determina pe cineva sa faca ceva Si: a impulsiona a imboldi a indemna a insufletzi. 33 vt (Jur; inv; c. i. o jaloba o judecata) A porni o actziune juridica. 34 vt (inv; nob) A face sa renuntze la.... 3536 vt (rar) vr A (se) impresiona.

MISHCÁ mishc vb. I. 1. Intranz. refl. shi tranz. A ieshi sau a face sa iasa din starea de repaus de imobilitate; a(shi) schimba locul pozitzia; a (se) clatina. ◊ Expr. (Intranz.; fam.) A mishca din urechi = a sugera cuiva k i dai un bacshish; a da cuiva un bacshish. ♦ Tranz. shi refl. A pune sau a fi in functziune a face sa functzioneze sau a functziona. 2. Refl. shi intranz. A porni din loc a incepe sa se deplaseze in spatziu a inainta. ♦ Refl. A frecventa o anumita societate a veni in contact cu... 3. Refl. shi intranz. A ieshi din pasivitate; a actziona; a se stradui. ♦ Refl. (Despre grupuri sociale colectivitatzi) A se impotrivi a se agita a se revolta. 4. Intranz. Fig. (Fam.) A dovedi (oarecare) pricepere a shti sa se descurce. ♦ (Despre actziuni intreprinderi) A da rezultate satisfacatoare. 5. Tranz. Fig. A determina pe cineva sa actzioneze; a indemna a insufletzi. 6. Tranz. A impresiona sufleteshte a emotziona; a induiosha. Et. nec.

MISHCÁ mishc vb. I. 1. Intranz. shi refl. Ashi schimba locul pozitzia; a ieshi din imobilitate a nu mai avea fixitate; a nu sta linishtit. Ei trec in rapejune de riuri fara puntzi... Naintea lor se mishca padurile de brad. EMINESCU O. I 98. Mosh Vlad... cu ochi de vulpe zarea creshtetul delicat al dropiei mishcind printre fulgii coliliei. ODOBESCU S. III 14. Din trei [fete] doua nici mishca Iar mireasa se pleca... SHi inelul culegea. ALECSANDRI P. P. 177. ◊ (Urmat de determinari indicind punctul de plecare) Fara a se mishca din locul lui se uita la munteanca. SADOVEANU B. 77. TZiam spus k nu ma mishc de aci. C. PETRESCU C. V. 329. Nu ma mai mishc de acasa; am mult de lucru. CARAGIALE O. VII 147. (Urmat de determinari introduse prin prep. «din» aratind o parte a corpului in mishcare) Da de balaur care mai mishca din coada. SHEZ. II 142. Caii noshtri sa manince SHi din capete sa nu mishte. TEODORESCU P. P. 176. [SHoimul] se uita drept in soare Tot mishcind din aripioare. ALECSANDRI P. P. 31. ◊ (Despre mashinarii mecanisme) A merge a umbla. Stai morishca nu mishca. TEODORESCU P. P. 152. ♦ Tranz. A face sashi schimbe locul pozitzia atitudinea; a urni din loc a deplasa a muta. SHi povestea incet moshneagul mishcindushi pletele carunte. GOGA C. P. 9. Nilul mishca valuri blonde pe cimpii cuprinshi de maur. EMINESCU O. I 43. Bate vintul mishca cringul. TEODORESCU P. P. 289. ♦ (Cu privire la mashinarii mecanisme) A pune in functzie a face sa lucreze. Vijeliosul Lotru... mishca mori pive shi fierastraie. VLAHUTZA O. A. II 141. ♦ A fi sau a parea viu a avea viatza a trai. Tot ce mishcan tzara asta riul ramul Mie prieten numai mie. EMINESCU O. I 147. 2. Refl. A porni a se duce a se deplasa. De cind luminatziasa voda SHtefan sa mishcat cu oshtile la munteni se cheama k a deschis razboiul cu ismailitenii. SADOVEANU F. J. 580. Lumea incepu sa se mishte spre cele doua ushi deschise. VLAHUTZA O. A. III 3. Apusul ishi impinse toate neamurilencoace... Se mishcau ingrozitoare k paduri de lanci shi sabii. EMINESCU O. I 147. ◊ Intranz. (La imperativ sg.) Mishca = dute! shtergeo! Mishca! mishca caracuda! Ba nu... Ma rog! Fara pripa!... Mai avem o socoteala. HASDEU R. V. 70. Mishca baiete! ODOBESCU S. I 379. 3. Refl. (Familiar) A face mishcare a se dezmortzi. Ies putzin sa ma mai mishc. ◊ (Rar) A se afla in... a frecventa. Asemenea oameni... nu pot apartzinea cercurilor in care te mishti tu. EMINESCU N. 72. Intranz. A depune un efort a se stradui. De nu curge macar picura shi cine mishca tot pishca. CREANGA P. 110. ♦ lntranz. A capata viatza a deveni activ p. ext. a prospera. Acum vine primavara shi afacerile incep a mishca SADOVEANU B. 221. 4. Intranz. (Familiar) A dovedi pricepere a se descurca intrun domeniu (nou) de activitate. Incepuse a mishca binishor la meseria lor. ISPIRESCU L. 370. 5. Refl. Fig. (Despre o colectivitate) A se agita a se rascula a intra in actziune impotriva cuiva sau a ceva. TZii minte ce spuneai shi tu... nu se mishca tzaranii. DUMITRIU B. F. 144. Daca sectziile nu se mishca shi nu trimit delegatzi totul e pierdut. CAMIL PETRESCU T. II 395. Se mishca tzara domnul meu! Toata tzara! REBREANU R. I 306. ◊ Tranz. Eal vedea mishcind poporul cu idei reci indraznetze. EMINESCU O. I 52. Crincenele faradelegi shi amenintzarile turcilor mishcara toata creshtinatatea. BALCESCU O. II 33. 6. Tranz. Fig. A impresiona a zgudui sufleteshte (prin provocarea unei emotzii); a tulbura a zdruncina a deshtepta interes mila sau compatimire. Cum acest nume nu ma mishca de loc gospodina sfirsheshte co voce misterioasa. SADOVEANU O. VIII 187. Nu mancinta azi cum ma mishcara Poveshti shi doine ghicitori eresuri. EMINESCU O. I 201. Aceste vorbe mishcara adinc inimile ascultatorilor. BOLINTINEANU O. 442. ♦ A indemna a imboldi. [Arabul] Mishcat deo inalta shi dulce gindire Sprea lui mintuire Lucreaza cu zel! MACEDONSKI O. I 16. Indata dupa revolutziunea franceza de la februarie 1848 cei mai multzi din tinerii romini care se aflau in Paris sau intors in tzara k mishcatzi printro gindire electrica. GHICA S. A. 701.

A MISHCÁ mishc 1. tranz. 1) A face sa se mishte. 2) fig. (persoane) A determina la actziune; a indemna. 3) fig. A face sa traiasca anumite emotzii sentimente; a atinge. 2. intranz. 1) A schimba pozitzia clatinand dintro parte in alta. ~ din maini. ~ din coada. 2) (despre fiintze) A (mai) fi in viatza; a da (inca) semne de viatza. Accidentatul mishca. 3) (despre afaceri intreprinderi actziuni etc.) A se dezvolta in mod progresiv shi prosper. 4) fig. (despre persoane) A vadi anumite cunoshtintze sau deprinderi intrun anumit domeniu. /Orig. nec.

A SE MISHCÁ ma mishc intranz. 1) A ieshi din starea de imobilitate schimbandushi pozitzia sau locul. 2) A fi in actziune indeplinindushi functzia. 3) A incepe sa se deplaseze in spatziu; a porni (din loc). 4) fig. (despre persoane) A trece la actziune; a inceta de a mai fi pasiv. 5) fig. (despre persoane) A se afla cu regularitate (intro anumita societate) venind in contact cu ea. /Orig. nec.

mishcà v. 1. a scoate din locul ce ocupa a porni din loc: a mishca scaunul mai incolo; 2. a pune in mishcare a agita: a mishca mainile shi picioarele; 3. fig. a turbura a atinge sufletele: nul potzi mishca pe acest om in niciun chip; 4. a merge undeva: mishcate odata; 5. a se turbura a fi in fierbere: toata lumea s’a mishcat. [Meglen micicà de origina necunoscuta].

mishc a á v. tr. (din a micĭk cum se maĭ zice in Meglenia. mishtĭ mishca; sa mishte. V. vishc shi pishc). Scot dintr’o pozitziune daŭ maĭ in colo trag maĭ in coace: vintu mishca frunzele. Agit scutur: a mishca minile de furie. Fig. Emotzionez turbur: sinceritatea cu care a vorbit ĭa mishcat pe totzĭ. V. refl. Imĭ schimb pozitziunea: leneshu nicĭ nu se mishca oameniĭ nu simt k pamintu se mishca. Ma deranjez ma ostenesc pentru cineva orĭ ceva sar in ajutor: nimenea nu s’a mishcat cind a strigat el. Fig. Simt emotziune is in ferbere clocotesc ma agit: totzĭ s’aŭ mishcat la sunetu trompeteĭ. V. intr. Ranitu maĭ mishca la sosirea mediculuĭ nu mishca in front! Mishca saŭ mishcate! 1. incepe a lucra urneshtete porneshte 2. pleaca disparĭ din ochiĭ meĭ! V. urnesc.

mishcá (a ~) vb. ind. prez. 2 sg. mishti 3 míshca; conj. prez. 3 sa míshte

mishcá vb. ind. prez. 1 sg. mishc 2 sg. mishti 3 sg. shi pl. míshca; conj. prez. 3 sg. shi pl. míshte

mishc shti 2 shte 3 conj.

MISHCÁ vb. 1. v. merge. 2. (inv.) a salta. (Fatul a ~ in pantecele mamei.) 3. v. actziona. 4. v. clinti. 5. a deplasa a muta a plimba. (~ bomboana prin gura.) 6. a (se) clatina (inv. shi pop.) a (se) muta. (Nu se ~ nici o frunza.) 7. v. zvacni. 8. v. agita. 9. v. emotziona.

MISHCÁ vb. v. duce indemna merge pleca porni stimula trai vietzui.

mishca vb. v. DUCE. INDEMNA. MERGE. PLECA. PORNI. STIMULA. TRAI. VIETZUI.

MISHCA vb. 1. a se deplasa a se duce a merge a umbla (pop.) a se purta. (Se ~ putzin prin gradina.) 2. (inv.) a salta. (Fatul a ~ in pintecele mamei.) 3. (TEHN.) a actziona a deplasa. (Remorca este ~ de un tractor.) 4. a (se) clatina a (se) clinti a (se) deplasa a (se) muta a (se) urni (inv. shi pop.) a (se) sminti (inv. shi reg.) a (se) clati (Mold. shi Transilv.) a (se) vishca. (Nau putut ~ piatra de la locul ei.) 5. a deplasa a muta a plimba. (~ bomboana prin gura.) 6. a (se) clatina (inv. shi pop.) a (se) muta. (Nu se ~ nici o frunza.) 7. a zvicni (reg.) a tzicui. (Unditza ~.) 8. a se agita. (Masele se ~.) 9. a emotziona a impresiona a induiosha a tulbura (fig.) a atinge a patrunde. (Lau ~ profund cele vazute.)

A se mishca ≠ a se opri a sta a statziona

mishcá (míshc mishcát) vb. 1. A muta a agita. 2. A impresiona a induiosha. 3. A se pune in mishcare. Megl. micicari. Origine indoielnica. Pare sa provina din lat. mĭscῑre „a agita” (› sp. mecer cf. Corominas III 315) prin intermdiul unui der. de tipul *mĭscĭcāre al carui rezultat normal ar fi *mishčcare cf. megl. Der. directa din lat. miscēre (Philippide Principii 48) din *micĭcāre in loc de micāre (Candrea Rom. XXXI 313) sau din sl. mykati sę „a parcurge a strabate” (Cihac 177) nu pare posibila. Der. mishcacios adj. (mobil); mishcare s. f. (agitare; emotzie); mishcator adj. (mobil). Cf. nishcorici.

EPPUR (E PUR) SI MUOVE (it.) shi totushi se mishca Cuvinte care lear fi murmurat Galileo Galilei dupa ce constrans de biserica sa dezis in public de teoria sa heliocentrica. Exprima convingerea neclintita in adevarul opiniei sustzinute.

L’AMOR CHE MOVE IL SOLE E L’ALTRE STELLE (it.) iubirea... mishca Soarele shi celelalte stele Dante „Paradisul” 33 145. Proslavirea puterii universale a iubirii.

mishca mishc I. v. i. a dovedi oarecare pricepere a shti sa se descurce II. v. r. a progresa

a mishca din urechi expr. a mitui a da mita.

a nu mishca un deget expr. a nu se implica deloc (intro actziune) a nu participa (la ceva) a nu face nimic.

a se mishca k melcul expr. (peior. d. oameni) a fi lent in mishcari.

mishcatzi trei litere de aici! expr. (eufem. glum.) fami loc! pleaca! shtergeo!