CLATINÁ clátin vb. I. 1. Tranz. refl. shi intranz. A (se) mishca (putzin lin) intro parte shi intralta; a (se) legana; a (se) agita (ushor). ◊ Expr. (Tranz.) A clatina capul (sau intranz. din cap) = ashi mishca capul intro parte shi in alta in semn de mirare de indoiala de descurajare etc. 2. Refl. A shovai in mers in mishcare; a se impletici (din cauza slabiciunii a betziei etc.). ♦ Fig. A fi intro situatzie critica nesigura. 3. Tranz. shi refl. A (se) mishca din loc; a (se) urni a (se) clinti a (se) clati. Din clati.

clatiná [At: CORESI EV. 145/16 / V: (reg) clet~ cletená cletaná / Pzi: clátin (reg) clatín / E: clati] 1 vt A mishca. 23 vt A (se) mishca putzin lin intro parte shi intralta. 45 vti (Ie) A ~ capul (sau cu capul din cap rar din barba) A da din cap (sau barba) de mirare indoiala etc. 6 vr (Pop; ie) A se ~ (k) dintzii (babei) A fi aproape de sfarshitul vietzii. 7 vr (SHfg) A shovai (in mishcare in mers). 8 vr A se impletici (de slabiciune betzie etc.). 9 vt A scutura tare. 10 vt (Fig) A face sa shovaie. 11 vr (Fig) A fi intro situatzie nesigura (sau critica).

CLATINÁ clátin vb. I. 1. Tranz. refl. shi intranz. A (se) mishca (putzin lin) intro parte shi in alta; a (se) legana; a (se) agita (usor). ◊ Expr. (Tranz.) A clatina capul (sau intranz. din cap) = ashi mishca capul intro parte shi in alta in semn de mirare de indoiala de descurajare etc. 2. Refl. A shovai in mers in mishcare; a se impletici (din cauza slabiciunii a betziei etc.). ♦ Fig. A fi intro situatzie critica nesigura. 3. Tranz. shi refl. A (se) mishca din loc; a (se) urni a (se) clinti a (se) clati. Din clati.

CLATINÁ clátin vb. I. 1. Tranz. A mishca (putzin lin) intro parte shi intralta a face sa se agite (ushor) a legana. Soarele cazuse stins shi livid indaratul aburilor shi un vint rece clatina stuful shi trestiile inalte. DUMITRIU N. 289. Gheorghe il clatina tare k sa se deshtepte. VLAHUTZA O. A. I 104. Brazii suspinau SHia lor crengi le clatinau. ALECSANDRI P. II 186. Peste deal peste colina Esteo creanga de maslina Sufla vintul shio clatina Din virf pina la tulpina. JARNÍKBIRSEANU D. 252. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «din» sau «de») Cind oi clatina din funie voi sa shtitzi k eu voi fi aice shi k doresc sa ma tragetzi afara. SBIERA P. 84. SHia dat drumu... in lumea cealalta... spunindule sa scoata leaganul afara cind va clatina el de fringhie. SHEZ. II 52. ◊ Expr. A clatina din cap (sau tranz. capul) = ashi mishca capul intro parte shi in alta in semn de mirare de indoiala de descurajare etc. Ion clatina din cap shi dadu sa iasa. DUMITRIU V. L. 20. Am clatinat din cap; socoteam k lam pus in incurcatura. SADOVEANU N. F. 55. Altzii de mirare Cu mina la gura capul clatina. ALECSANDRI P. A. 49. Ivan se departa clatinind din cap. NEGRUZZI S. I 66. ◊ Refl. Frunzishurile vechi... se clatinau numai sub picaturile ploii. DUMITRIU V. L. 16. Fulgera shi bubuia de se clatina oalelen cuie. RETEGANUL P. I 19. Frunza codrilor nu se clatina shi tacerea neturburata ishi intinsese pretutindeni netzarmurita ei stapinire. HOGASH M. N. 165. Usha... se clatina scirtziind in vint. EMINESCU N. 38. 2. Refl. A shovai in mers in mishcare a se impletici (de slabiciune din cauza betziei etc.). Se ridicara clatininduse betzi de somn. DUMITRIU V. L. 87. Am simtzit k ma clatin shi k nu mai pot sa inaintez. SAHIA N. 58. Se clatina rarite shiruri lungi de batalie. EMINESCU O. I 148. ♦ Fig. A shovai a ezita. Inima slaba asha k sa se clatine... de te miri ce navea cuvioasa. VLAHUTZA A. 138. ♦ (In regimul capitalist despre negustori sau case de comertz) A fi intro situatzie materiala critica pe cale de a da faliment. A aflat negustorimea k se clatina rau Kir Ianulea. CARAGIALE O. III 39. 3. Tranz. A mishca din loc a urni a clinti. Puse umarul shi clatina bolovanul din loc. Variante: (invechit shi regional) cletiná (TEODORESCU P. P. 414) cletená (ISPIRESCU L. 88) vb. I.

A CLATINÁ clátin tranz. A face sa se clatine. /v. a clati

A SE CLATINÁ ma clátin intranz. 1) A se mishca ushor dintro parte in alta; a se legana; a se agita; a se cumpani; a se cutremura. 2) A merge cu pashi nesiguri impleticinduse (de slabiciune de bautura etc.); a shovai. 3) fig. A nu se putea hotari; a sta in cumpana; a shovai; a ezita; a se foi. /v. a se clati

clatinà v. 1. a mishca intr’o parte shi intr’alta; vantul clatina frunzele; 2. a da din cap: se departa clatinand din cap NEGR.; 3. a sta sa caza: trestia se clatina. [Derivat din clati (cf. sdruncina)].

clatiná V. clatin.

cletena v vz clatina

cletina v vz clatina

CLETENÁ vb. I v. clatina.

CLETINÁ vb. I v. clatina.

clátin a clatiná v. tr. (d. a clati cu sufixu din a scarpina). Zguduĭ agit: vintu clatina frunzele cutremuru clatina casa. A clatina din cap a da din cap a mishca capu in semn de mila dispretz orĭ neincredere. V. refl. Ma zguduĭ ma agit: se clatina shopronu de vifor. In Munt. cletin cleatina sa cletine cletinat.

clétin V. clatin.

clatiná (a ~) vb. ind. prez. 3 clátina; conj. prez. 3 sa clátine

clatiná vb. ind. prez. 3 sg. clátina; conj. prez. 3 sg. shi pl. clátine

clatina (ind. prez. 1 sg. clatin)

clatin clatine 3 conj. clatina inf.

CLATINÁ vb. 1. v. balansa. 2. a (se) mladia. (Ishi ~ trupul.) 3. v. balabani. 4. v. impletici. 5. v. cutremura. 6. v. zdruncina. 7. v. zgaltzai. 8. (fig.) a zdruncina a zgudui. (Mia ~ vechile convingeri.) 9. v. agita. 10. v. flutura. 11. v. clinti. 12. a (se) mishca (inv. shi pop.) a (se) muta. (Nu se ~ nici o frunza.)

CLATINA vb. 1. a (se) balansa a (se) legana a oscila a pendula (rar) a bascula (inv. shi reg.) a (se) clati (reg.) a (se) daina a (se) hitzina a (se) hlobana. (Se ~ intro parte shi in alta.) 2. a (se) mladia. (Ishi ~ trupul.) 3. a (se) balabani a (se) legana (pop.) a (se) balangani a (se) bananai (reg.) a (se) balalai a (se) balangai a (se) tingali. (Se ~ clnd merge.) 4. a se impletici a shovai (reg.) a se matacani a se matahai a se matahali a se matalai a se matanai. (Omul beat se ~ in mers.) 5. a (se) cutremura a (se) scutura a (se) zdruncina a (se) zgiltzii a (se) zgudui (inv. shi reg.) a (se) clati (inv.) a (se) smacina. (Seismul ~ casa din temelii.) 6. a se cutremura a dirdii a dudui a tremura a se zgudui (Mold. shi Transilv.) a durdui (inv.) a se ridica. (Se ~ peretzii.) 7. a hitzii a hitzina a hodorogi a hurduca a hurducai a hurui a scutura a zdroncani a zdruncina a zgiltzii a zgudui (reg.) a balabani (Mold.) a drigii (Ban.) a zducni. (Carutza sa ~ bine.) 8. a scutura a zgiltzii a zgudui (pop.) a zgiltzina (reg.) a zbiciula a zblendui a zgicina (Mold.) a zbihui. (Il ~ zdravan k sa se scoale.) 9.* (fig.) a zdruncina a zgudui. (Mia ~ vechile convingeri.) 10. a (se) agita a (se) scutura a (se) zgudui (reg.) a (se) clatari (Mold. shi Bucov.) a (se) cobiltzii. (~ lichidul din eprubeta.) 11. a agita a filfii a flutura (inv. shi reg.) a palai a palalai (reg.) a matahai a matalai. (~ batista.) 12. a (se) clinti a (se) deplasa a (se) mishca a (se) muta a (se) urni (inv. shi pop.) a (se) sminti (inv. shi reg.) a (se) clati (Mold. si Transilv.) a (se) vishca. (Na putut ~ piatra din locul ei.) 13. a (se) mishca (inv. shi pop.) a (se) muta. (Nu se ~ nici o frunza.)