induioshat ~a a [At: ALECSANDRI P. I 201 / Pl: ~atzi ~e / E: induiosha] 1 Cuprins de induioshare Si: emotzionat mishcat. 2 (Rar) Duios.

INDUIOSHÁT A induioshatzi te adj. Cuprins de induioshare; mishcat emotzionat impresionat. Incepura a vorbi cu glas induioshat despre lucruri vechi. SADOVEANU O. IV 18. Grigore il saruta pe amindoi obrajii induioshat shi deabia stapinindushi firea. REBREANU R. II 16. SHi cum privesc ei amindoi induioshatzi nevoiemare Iapuca dorul de parintzi Oftind se string la bratz mai tare. IOSIF P. 69. ◊ Fig. Supt cerul nostru induioshat E mai domoala hora. GOGA P. 13. La glasul libertatzii vad Moldova deshteptata shi la glasul omenirii o simtzesc induioshata. ALECSANDRI P. A. 72. ♦ Duios. [Balcescu] ne descrie adesea simtzirile induioshate ce a incercat inima lui. ODOBESCU S. III 492.

induiosha vtr [At: ISPIRESCU L. 283 / P: ~duio~ / V: (inv) ~i / Pzi: ~shez / E: in + duios] 12 (A face pe cineva sa fie cuprins sau) a fi cuprins de duioshie de mila de emotzie.

induioshi v vt induiosha

INDUIOSHÁ induioshez vb. I. Refl. A fi cuprins de duioshie de mila a se intrista; a fi mishcat a fi impresionat. Mosh Gheorghe se induiosheaza de un baietzel care alearga cu coshurile inca neincepute shi striga cit poate carbcarbcarbuni! SP. POPESCU M. G. 61. Sa fost induioshat de starea cea proasta shi ticaloasa in care ajunsesem. ISPIRESCU L. 283. ◊ (Poetic) Frunzan codru tremura SHi foarte senduiosha. JARNÍKBIRSEANU D. 310. ◊ Tranz. Intro sara de toamna tirzie o frintura de cintec ma induioshat shi ma oprit mult in loc. SADOVEANU O. VI 528. Amici care va induiosheaza ciinii fara stapin zgribulitzi shi flaminzi ascultatzi istoria unuia dintre ei. GALACTION O. I 302. Nu shtiu nici eu de ce anume Manduiosheaza orice ram. LESNEA I. 109. Varianta: induioshí (ISPIRESCU U. 309) vb. IV.

A INDUIOSHÁ ~éz tranz. A face sa se induiosheze; a aduce in stare de duioshie. [Sil. duio] /in + duios

A SE INDUIOSHÁ ma ~éz intranz. A deveni duios; a fi cuprins de duioshie. ~ pana la lacrimi. /in + duios

induioshà v. a atinge inima a mishca de compatimire. [V. duios].

induĭoshéz v. tr. (d. duĭos). Fac sa simta mila emotzionez. V. refl. Ma emotzionez simt mila: totzĭ s’aŭ induĭoshat vazind nepasarea cu care mergea la moarte.

induioshá (a ~) vb. ind. prez. 3 induiosheáza 1 pl. induioshắm; conj. prez. 3 sa induioshéze; ger. induioshand

induioshá vb. ind. prez. 1 sg. induioshéz 3 sg. shi pl. induiosheáza 1 pl. induiosham; conj. prez. 3 sg. shi pl. induioshéze; ger. induioshand

INDUIOSHÁT adj. v. emotzionat.

INDUIOSHAT adj. emotzionat impresionat mishcat tulburat (fig.) atins. (Om ~.)

INDUIOSHÁ vb. v. emotziona.

INDUIOSHA vb. a emotziona a impresiona a mishca a tulbura (fig.) a atinge a patrunde. (Lau ~ cele auzite.)