MISHCÁ mishc vb. I. 1. Intranz. shi refl. Ashi schimba locul pozitzia; a ieshi din imobilitate a nu mai avea fixitate; a nu sta linishtit. Ei trec in rapejune de riuri fara puntzi... Naintea lor se mishca padurile de brad. EMINESCU O. I 98. Mosh Vlad... cu ochi de vulpe zarea creshtetul delicat al dropiei mishcind printre fulgii coliliei. ODOBESCU S. III 14. Din trei [fete] doua nici mishca Iar mireasa se pleca... SHi inelul culegea. ALECSANDRI P. P. 177. ◊ (Urmat de determinari indicind punctul de plecare) Fara a se mishca din locul lui se uita la munteanca. SADOVEANU B. 77. TZiam spus k nu ma mishc de aci. C. PETRESCU C. V. 329. Nu ma mai mishc de acasa; am mult de lucru. CARAGIALE O. VII 147. (Urmat de determinari introduse prin prep. «din» aratind o parte a corpului in mishcare) Da de balaur care mai mishca din coada. SHEZ. II 142. Caii noshtri sa manince SHi din capete sa nu mishte. TEODORESCU P. P. 176. [SHoimul] se uita drept in soare Tot mishcind din aripioare. ALECSANDRI P. P. 31. ◊ (Despre mashinarii mecanisme) A merge a umbla. Stai morishca nu mishca. TEODORESCU P. P. 152. ♦ Tranz. A face sashi schimbe locul pozitzia atitudinea; a urni din loc a deplasa a muta. SHi povestea incet moshneagul mishcindushi pletele carunte. GOGA C. P. 9. Nilul mishca valuri blonde pe cimpii cuprinshi de maur. EMINESCU O. I 43. Bate vintul mishca cringul. TEODORESCU P. P. 289. ♦ (Cu privire la mashinarii mecanisme) A pune in functzie a face sa lucreze. Vijeliosul Lotru... mishca mori pive shi fierastraie. VLAHUTZA O. A. II 141. ♦ A fi sau a parea viu a avea viatza a trai. Tot ce mishcan tzara asta riul ramul Mie prieten numai mie. EMINESCU O. I 147. 2. Refl. A porni a se duce a se deplasa. De cind luminatziasa voda SHtefan sa mishcat cu oshtile la munteni se cheama k a deschis razboiul cu ismailitenii. SADOVEANU F. J. 580. Lumea incepu sa se mishte spre cele doua ushi deschise. VLAHUTZA O. A. III 3. Apusul ishi impinse toate neamurilencoace... Se mishcau ingrozitoare k paduri de lanci shi sabii. EMINESCU O. I 147. ◊ Intranz. (La imperativ sg.) Mishca = dute! shtergeo! Mishca! mishca caracuda! Ba nu... Ma rog! Fara pripa!... Mai avem o socoteala. HASDEU R. V. 70. Mishca baiete! ODOBESCU S. I 379. 3. Refl. (Familiar) A face mishcare a se dezmortzi. Ies putzin sa ma mai mishc. ◊ (Rar) A se afla in... a frecventa. Asemenea oameni... nu pot apartzinea cercurilor in care te mishti tu. EMINESCU N. 72. Intranz. A depune un efort a se stradui. De nu curge macar picura shi cine mishca tot pishca. CREANGA P. 110. ♦ lntranz. A capata viatza a deveni activ p. ext. a prospera. Acum vine primavara shi afacerile incep a mishca SADOVEANU B. 221. 4. Intranz. (Familiar) A dovedi pricepere a se descurca intrun domeniu (nou) de activitate. Incepuse a mishca binishor la meseria lor. ISPIRESCU L. 370. 5. Refl. Fig. (Despre o colectivitate) A se agita a se rascula a intra in actziune impotriva cuiva sau a ceva. TZii minte ce spuneai shi tu... nu se mishca tzaranii. DUMITRIU B. F. 144. Daca sectziile nu se mishca shi nu trimit delegatzi totul e pierdut. CAMIL PETRESCU T. II 395. Se mishca tzara domnul meu! Toata tzara! REBREANU R. I 306. ◊ Tranz. Eal vedea mishcind poporul cu idei reci indraznetze. EMINESCU O. I 52. Crincenele faradelegi shi amenintzarile turcilor mishcara toata creshtinatatea. BALCESCU O. II 33. 6. Tranz. Fig. A impresiona a zgudui sufleteshte (prin provocarea unei emotzii); a tulbura a zdruncina a deshtepta interes mila sau compatimire. Cum acest nume nu ma mishca de loc gospodina sfirsheshte co voce misterioasa. SADOVEANU O. VIII 187. Nu mancinta azi cum ma mishcara Poveshti shi doine ghicitori eresuri. EMINESCU O. I 201. Aceste vorbe mishcara adinc inimile ascultatorilor. BOLINTINEANU O. 442. ♦ A indemna a imboldi. [Arabul] Mishcat deo inalta shi dulce gindire Sprea lui mintuire Lucreaza cu zel! MACEDONSKI O. I 16. Indata dupa revolutziunea franceza de la februarie 1848 cei mai multzi din tinerii romini care se aflau in Paris sau intors in tzara k mishcatzi printro gindire electrica. GHICA S. A. 701.