SCAPÁ scap vb. I. 1. Intranz. A se desprinde din...; a se elibera a se salva (dintro cursa dintro stransoare etc.); a se descatusha. ♦ A se strecura prin... a strabate. ♦ A ieshi cu bine dintrun necaz dintro incurcatura dintro situatzie grea; a se feri de... a evita a se apara de... ♦ Intranz. shi tranz. A reushi sa (se) elibereze de cineva sau de ceva suparator neplacut; a (se) descotorosi a (se) debarasa. ♦ Tranz. A nu mai putea prinde pe cineva care sa smuls din mana cuiva desprinzanduse din legaturile prin care era imobilizat etc. 2. Tranz. A lasa un obiect sa cada din mana fara voie (din cauza unei emotzii a neatentziei sau din cauza k este prea greu); a da drumul din mana involuntar la ceva. ◊ Expr. A scapa din mana (pe cineva sau ceva) = a) a pierde de sub control (pe cineva sau ceva); b) a pierde un bun prilej de a face de a obtzine ceva. 3. Intranz. (Rar; despre Soare) A cobori spre asfintzit; a fi in declin a trece de... 4. Refl. A spune sau a face ceva fara voie din gresheala; a nu se putea stapani de a spune sau de a face ceva. ◊ Expr. (Tranz.) A scapa o vorba = a face (din imprudentza) o indiscretzie. 5. Tranz. A pierde un spectacol o intalnire un tren etc.; a nu mai apuca a nu mai prinde (intarziind) a sosi prea tarziu. 6. Tranz. A lasa neobservat a pierde din vedere a nu lua in seama a omite. ◊ Expr. A nu scapa (pe cineva sau ceva) din ochi (sau din vedere) = a tzine (pe cineva sau ceva) sub continua observatzie. ♦ Intranz. A trece neobservat neluat in seama. 7. Intranz. A nu reushi momentan sashi aminteasca de... 8. Refl. A avea senzatzia acuta de defecare sau de urinare a simtzi imperios nevoia de a ieshi afara. Lat. *excappare.

scapa [At: COD. VOR. 94/29 / Pzi: scap (pop) scap (reg) schep / E: ml *excapare] 1 vi (D. fiintze; adesea urmat ori precedat de determinari introduse prin prepozitzii) A izbuti sa iasa dintro situatzie critica primejdioasa neplacuta etc. Si: (ivp) a se mantui. 2 vi (Reg; ie) A ~ k din gheara ursului (cu parul valvoi) A ieshi cu greu shi batut dintro situatzie primejdioasa. 3 vi (Reg; ie) A ~ chel (sau tuns) A ieshi batut. 4 vi (Reg; ie) A ~ ciul sau scurt (de coada) A ieshi dintro situatzie primejdioasa cu greutate shi cu oarecare paguba. 5 vi (Spc) A reushi sa se vindece ori sa se indrepte dupa o boala (grava). 6 vi (Pan; d. bunuri) A se mentzine neatins in bune conditzii reushind sa depasheasca unele conditzii nefavorabile in care sa aflat ori sar fi putut afla. 7 vt (Pan; c. i. bunuri) A reushi sa puna la adapost a feri de primejdie de pierdere de distrugere de disparitzie de trecerea in stapanirea altcuiva. 8 vt (C. i. fiintze) A nu mai putea tzine sau mentzine sub control lasand sa fuga sa dispara. 9 vt (C. i. fiintze) A lasa involuntar (din neatentzie din neglijentza) sa plece sa fuga sa dispara. 10 vt (Ie) A nu ~ (pe cineva) din ochi (sau din priviri din vedere) A tzine (pe cineva) sub continua ori stricta supraveghere. 11 vt (Ie) A ~ (pe cineva) din ochi (sau din priviri din vedere) A nu mai reushi sa vada sa supravegheze (pe cineva). 12 vt (Pop; c. i. plante cultivate) A neglija sa execute o lucrare agricola la timpul oportun cu efecte daunatoare. 13 vt (Rar) A se strecura prin... a strabate putzin prin... 14 vt A reushi sa iasa sa porneasca sa se arate etc. (invingand un obstacol strecuranduse prin sau pe langa el). 15 vt (Ivr; d. tiparituri) A fi pe punctul de a aparea. 1617 vit (Teh; d. vehicule) A circula pe o cale in panta cu o viteza care nu mai permite oprirea in timp oportun. 1819 vit (Teh; d. trenuri) A depashi viteza maxima admisa pentru circulatzie pe liniile cu pante mari. 20 vi (D. fiintze; de obicei cu determinari introduse prin pp „de”) A reushi sa se elibereze inlaturand pe cineva care il urmareshte shi i produce neajunsuri neplaceri. 21 vi (D. fiintze; de obicei cu determinari introduse prin pp „de”) A reushi sa nu mai aiba a face cu cineva. 22 vi (D. fiintze; de obicei cu determinari introduse prin pp „de”) A reushi sa se debarasaze de ceva. 23 vi (Ie) (Cu determinari locale; adesea prin largirea sensului) A se indrepta sau a reushi sa se indrepte catre... pentru ashi afla salvarea refugiul. 24 vi (Cu determinari locale; adesea prin largirea sensului) A cauta sau ashi afla salvarea refugiul (undeva). 25 vi (Reg; d. pasari) A reushi sa scoata pui. 26 vi (Rar; d. soare) A trece dincolo de ...(pe cer la orizont). 27 vi (Irg) A avea dorintza de a ... Si: (irg) ai veni (sa...). 28 vr (Inv; in contexte figurate) A se clinti (2). 29 vr (Inv; in contexte figurate) A aluneca (3). 30 vr (Inv; in contexte figurate) A cadea (1). 31 vr (D. oameni) A nu se putea retzine de a zice sau de a face ceva (rau nepotrivit intim etc.). 32 vr (Inv; d. oameni) A nushi (putea) respecta (in mod accidental) promisiunea angajamentul. 33 vi A exterioriza ceva (nepotrivit intim etc.) k urmare a faptului k nu se poate stapani. 34 vt (Ie) A ~ o vorba A comite (din imprudentza) o indiscretzie. 35 vt (Spc) A avea senzatzia acuta de defecare sau de urinare a simtzi imperios nevoia de a ieshi afara. 36 vi (Spc) A nushi putea stapani necesitatzile fiziologice (defecarea shi urinarea) a face pe sine. 37 vt (Adesea cu determinari introduse prin pp „din”) A nu mai (putea) tzine (strans) in mana in gura etc. a da drumul fara voie lasand sa cada. 38 vt (Ie) A(i) ~ din (sau inv de a) mana A pierde un bun prilej de a face sau de a obtzine ceva avantajos. 39 vt (Iae) A pierde de sub control a nu mai putea domina ceva sau pe cineva. 4041 vtr A lasa sa alunece sau a aluneca fara voie (in urma destinderii a relaxarii a oboselii etc.) 42 vr (Reg) A se cufunda fara voie accidental intro apa intrun smarc etc. 4344 vtr (Inv; cu determinari introduse prin pp „de”) A (se) lipsi de... 45 vi A nu mai regasi (momentan) in memorie a nu reushi (momentan) sashi aminteasca. 46 vi (De obicei cu determinari introduse prin pp „de”) A izbuti sa faca astfel incat sa evite pe cineva ori sa nu suporte ceva cei este daunator nefavorabil neplacut Vz sustrage eschiva. 47 vi A nu (putea) sesiza percepe pricepe intzelege retzine preciza identifica. 48 vt (Adesea cu determinarea „din vedere”) A trece cu vederea Si: a omite a neglija. 49 vt (De obicei complementul este „pilejul” „ocazia”) A nu shti sau a nu reushi sa foloseasca sa valorifice (o imprejurare favorabila). 5051 vti A nu reushi sa prinda sa apuce sa obtzina sa detzina sa cucereasca sa identifice. 52 vt (Spc) A nu reushi sa faca sa realizeze la timp. 53 vt (spc) A face a ajunge prea tarziu. 54 vt A pierde intarziind.

SCAPÁ scap vb. I. 1. Intranz. A se desprinde din...; a se elibera a se salva (dintro cursa dintro stransoare etc.); a se descatusha. ♦ A se strecura prin... a strabate. ♦ A ieshi cu bine dintrun necaz dintro incurcatura dintro situatzie grea; a se feri de... a evita a se apara de... ♦ Intranz. shi tranz. A reushi sa (se) elibereze de cineva sau de ceva suparator neplacut; a (se) descotorosi a (se) debarasa. ♦ Tranz. A nu mai putea prinde (fiindca a fugit smulganduse din mana cuiva desprinzanduse din legaturile in care era legat etc.). 2. Tranz. A lasa un obiect sa cada din mana fara voie (din cauza unei emotzii a neatentziei sau din cauza k este prea greu); a da drumul din mana involuntar la ceva. ◊ Expr. A scapa din mana (pe cineva sau ceva) = a) a pierde de sub control (pe cineva sau ceva); b) a pierde un bun prilej de a face de a obtzine ceva. 3. Intranz. (Rar; despre Soare) A cobori spre asfintzit; a fi in declin a trece de... 4. Refl. A spune sau a face ceva fara voie din gresheala; a nu se putea stapani de a spune sau de a face ceva. ◊ Expr. (Tranz.) A scapa o vorba = a face (din imprudentza) o indiscretzie. 5. Tranz. A pierde un spectacol o intalnire un tren etc.; a nu mai apuca a nu mai prinde (intarziind) a sosi prea tarziu. 6. Tranz. A lasa neobservat a pierde din vedere a nu lua in seama a omite. ◊ Expr. A nu scapa (pe cineva sau ceva) din ochi (sau din vedere) = a tzine (pe cineva sau ceva) sub continua observatzie. ♦ Intranz. A trece neobservat neluat in seama. 7. Intranz. A nu reushi momentan sashi aminteasca de... 8. Refl. A avea senzatzia acuta de defecare sau de urinare a simtzi imperios nevoia de a ieshi afara. Lat. *excappare.

SCAPÁ scap vb. I. 1. Intranz. A se desprinde a ieshi din...; a se libera a se salva. Din minile ei abia a scapat cu parul vilvoi baiatul lui Blanutza. SADOVEANU O. VIII 144. La usha nu shtiu cine a vrut sal prinda dar Jap la mushcat de mina shia scapat afara. GALACTION O. I 308. I se parea k scapa dintrun cazan clocotitor. REBREANU R. II 17. ◊ Fig. Tacu lasind sa scape din sinul ei o oftare. NEGRUZZI S. I 18. ♦ A se strecura prin... a strabate a ieshi. Rareori prin storuri o lumina scapa Demi aprinden cale reci oglinzi de apa. TOPIRCEANU S. A. 35. 2. Intranz. A ieshi dintrun necaz dintro incurcatura dintro situatzie grea; a se feri de... a se apara a evita. K sa scapi de pedeapsa alt chip nu e decit sa te duci sami aduci pe fata lui Verdeshimparat. ISPIRESCU L. 42. Orb deash fi fost de cit amar scapam! De nash fi fost de feliu scapam de o viatza chinuita pustie fara de lumina. EMINESCU N. 73. In sfirshit am sa scap deo grija. ALECSANDRI T. I 35. ◊ Expr. A scapa ieftin v. ieftin. A scapa teafar = a ramine viu a supravietzui unei primejdii. Se batura shi se batura pina ce armasarul... fu razbit shi biruit; iara GalbendeSoare scapase teafar. ISPIRESCU L. 28. A scapa cu viatza (sau cu zile) = ashi salva viatza dintro mare primejdie. Cum am scapat shi eu cu zile Nici ash putea satzi spun copile. IOSIF PATR. 6. Maica mea... deabia scapa cu zile. MACEDONSKI O. I 70. Acum cred eu fratzinemeu k asha urs oshtirea intreaga este in stare sa o zdrumice... Inca ma mier cum am scapat cu viatza. CREANGA P. 188. A scapa ea prin urechile acului = a ieshi cu mare greutate dintro incurcatura sau dintro primejdie. Numai acum cind se uita in urma ishi da seama de primejdia din care a scapat k prin urechile acului. VLAHUTZA O. A. III 63. Cit ma vezi de voinic deabia am scapat... k prin urechile acului. CREANGA P. 202. A scapa (k) din gura lupului v. gura (I 1). A nu scapa nici in gaura de sharpe sau (Mold.) nici in borta shoarecelui = a nu putea in nici un chip inlatura sau evita un pericol iminent. Nici in borta shoarecelui nu eshti scapat de mine. CREANGA P. 212. A scapa cu fatza curata v. fatza (I 1). A scapa k pe mineca camashii v. camasha. A scapa pe (sau prin) usha din dos v. dos. A scapa printre degete v. deget. ◊ Tranz. K sa ma scape de belea mau trimes la stina in dumbrava Agapiei. CREANGA A. 14. Am hotarit sa te fur in astanoapte pentru k sa te scap... de calugarie. ALECSANDRI T. I 56. ◊ Expr. A scapa (pe cineva) din gheara (sau ghearele) cuiva v. gheara. ♦ A se debarasa a se descotorosi (de ceva sau de cineva). Cumnatelor zise... Nu putem trai in casa aceasta de nom face toate chipurile sa scapam de hirca de baba. CREANGA P. 12. 3. Tranz. A da drumul fara voie unui obiect tzinut in mina fiind prea greu; a lasa sa cada din cauza unei emotzii puternice. De violentza emotziunii carel stapinea cind fu sa puna oala jos pe vatra o scapa din miini. GALACTION O. I 149. Neculaie Cimpeanu scapa tzigara de spaima. C. PETRESCU S. 171. Cum? zisera barbatzii inspaimintatzi scapind rasteiele din mina. CREANGA P. 14. ◊ Expr. A scapa (ceva) din mina = a pierde de sub control. A scapa din mina (o ocazie o afacere etc.) = a pierde un prilej bun o ocazie buna. A scapa hatzurile din mina v. hatz². ♦ A lasa (involuntar din neatentzie) un animal sa se desprinda din legatura care il tzine; a lasa sa plece (mai ales sa se duca intrun loc oprit). Au dat baiatului calul in mina zicindui sal tziia bine de friu k sa nul scape. SBIERA P. 76. Batrinii aceshtia erau orbi amindoi pentru k scapasera odata oile pe moshia zinelor. id. ib. 35. 4. Intranz. (Despre soare) A cobori spre asfintzit a fi in declin a trece de... Soarele scapase din crucea amiezii; pe lanurile de griie verzi pe finetzele de iarba tinara plutea o pace de lumina. SADOVEANU O. IV 76. Soarele scapa la chindie. De sus o ploaie de raze cadea pe frunzele verzi. DUNAREANU N. 30. 5. Refl. A face sau a spune ceva fara voie din gresheala; a nu se putea stapini a nu se putea retzine (de a spune sau de a face un lucru). Imparateasa sa scapat de a spus bucataritzei. SHEZ. II 112. ◊ (Tranz. in expr.) A scapa o vorba = a face (din imprudentza) o indiscretzie; a spune ceva in mod imprudent fara voie; al lua pe cineva gura pe dinainte. De teama sa nul ia gura pe dinainte sa scape vreo vorba shi sashi piarda shi capul se duse shi el la marginea unui eleshteu sapa o gropitza... shi striga acolo infundat: Imparatul Midas are urechi de magar! ISPIRESCU U. 112. 6. Tranz. A pierde ocazia de a vedea ceva de a se folosi de ceva; a nu sosi la timp a nu apuca a nu mai prinde (intirziind). Ma temeam k tziam telefonat tirziu shi k scapi trenul. BARANGA I. 161. Abia avui vreme ami schimba hainele k sa nu scap reprezentatzia de la teatru. NEGRUZZI S. I 67. 7. Tranz. A lasa neobservat a pierde din vedere a nu lua in seama; a omite. Batrinul vorbea serios linishtit iar Dima shi Fomete il ascultau incruntatzi cautind sa nu scape intzelesul vorbelor. GALAN Z. R. 31. ◊ Expr. A scapa ceva din vedere = a omite a neglija. A nu scapa (pe cineva sau ceva) din ochi sau din vedere = a tzine (pe cineva sau ceva) sub continua observare a privi tot timpul (la cineva sau la ceva). Fatul babei se tzinea tot de dinsa k sa no scape din ochi. SBIERA P. 142. O tzinea de aproape shi no scapa din vedere nici cit ai da in cremene. ISPIRESCU L. 120. ♦ Intranz. A trece neobservat a nu fi luat in seama. Importantza sociala a artei... scapa cu desavirshire [parnasienilor]. IONESCURION C. 101. ◊ Expr. Ai scapa cuiva din vedere = a fi omis; a nu fi observat a nu fi bagat in seama. Va fi in stare a va da toate lamuririle care acum imi scapa mie din vedere. ALECSANDRI S. 20. corectata

A SE SCAPÁ ma scap intranz. A nu se putea stapani (sa nu faca ori sa nu spuna ceva). ~ cu vorba. /<lat. excappare

A SCAPÁ scap 1. tranz. 1) (obiecte lucruri) A lasa involuntar sa cada din mana. ◊ ~ din mana (pe cineva sau ceva) a) a pierde de sub control; b) a rata o ocazie sigura. ~ hatzurile din mana a pierde initziativa intro actziune. 2) A lasa din neatentzie sa iasa de sub control. ~ mieii din tzarc. 3) A lasa sa se duca fara a fi folosit; a nu reushi sa prinda. ~ trenul. ~ momentul. ◊ ~ ceva din vedere a uita a neglija ceva. A nu ~ pe cineva (sau ceva) din ochi a tzine sub continua observatzie. Ai ~ cuiva ceva din vedere a nu observa. 4) (persoane obiecte lucruri) A scoate dintro situatzie complicata; a salva; a izbavi. ~ de la moarte. 2. tranz. 1) A reushi sa se elibereze (de ceva jenant); a se debarasa; a se descotorosi; a se dezbara. ◊ ~ cu fuga a se salva fugind. ~ cu viatza (sau cu zile) ashi salva viatza dintro mare primejdie; a supravietzui. ~ k prin minune a scapa intrun mod de necrezut. 2) A ieshi din campul vizual sau din memorie. Titlul cartzii imi scapa. /<lat. excappare

SCAPA vb. (Mold.) 1. A se mishca a cadea a aluneca. Pamintul ... Lai intemeiatul k sa nu sa scape. DOSOFTEI PS. Putzin de nam smintit din carare Sa ma scap in gios catra pierdzare. DOSOFTEI PS. 2. A se priva a se lipsi de ceva. A: Sa va saraci de toate dupa cum scrie pravila besearicii de tot binele ce va fi avind de la besearica sa va scapa. PRAV. Sau scapat shi de aveare shi de cuconi shi de femeaie. DOSOFTEI VS. Folositoarele meale cuvinte neintzalegind de toate sau scapat si sau departat. CD 1698 25^v; cf. VARLAAM; URECHE (gl.); CD 1698 25^r; CD 1770 30^r. // B: Nu ne lipsi de ceale cereshti pentru ceale pamanteshti (de} care neam scapat. M 1698 oct. 36^v col. II; cf. M 1776 51^r col. II. Etimologie: lat. *excappare.

scapà v. (activ) 1. a trage din nevoie a libera: n’am putut scapa nimic l’am scapat de moarte; 2. a lasa sa caza sa treaca: a scapa un lucru din mana; fig. a scapa vorba; 3. a pierde: a scapa trenul. ║ (neutru) 1. a ieshi din pericol a fi prezervat: de ce se teme omul nu scapa; 2. a se desface: a scapa de datorii; 3. a fugi: hotzii au scapat; 4. a ieshi din memorie: aceasta vorba imi scapa; 5. a evita: a scapa de moarte. [Lat. *EXCAPPARE a lepada mantaua de unde notziunea de liberare].

scap shi scap a scapá v. tr. (lat. * excappare d. cappa manta cu gluga adica „a ĭeshi din manta a scapa”; it. scappare pv. sp. pg. scapar fr. échapper. D. rom. vine rut. skapaty. V. capela). Liberez salvez mintuĭesc zmulg din pericul; shĭa scapat copiiĭ din incendiŭ la scapat de (saŭ de la) moarte la scapat de boala shi de saracie. Nu pot sa maĭ tzin tzin raŭ in cit imĭ cade din mina saŭ fuge: a scapa paharu calu hotzu (fig.) vorba. Perd nu apuc: a scapa trenu hotzu ocaziunea. V intr. Ramin neatins (nevatamat) nus lovit de pericul: a scapa de moarte de faliment de amenda de razboĭ de boala (fie k m’a apucat razboĭu saŭ boala fie k numaĭ m’a amenintzat). Ma liberez din ma desfac de fug evadez: a scapa de datoriĭ de grijĭ din razboĭ din inchisoare din grajd din lantzurĭ de supt paza. Uĭt nu pot prinde cu memoria (dupa fr.): o vorba un nume care imĭ scapa. V. refl. Ma desfac ma liberez: m’am scapat de grijĭ ni pot sa ma scap de acest cershitor. Cad (cind ma tzin agatzat): m’am scapat dar n’am cazut raŭ. Numĭ maĭ pot tzinea (urina): copilu s’a scapat in pat. A scapa teafar a raminea nevatamat. A scapa ushor saŭ ĭeftin a ĭeshi cu putzina paguba dintr’un pericul. A scapa cu fatza curata a ĭeshi necompromis dintr’o afacere. A scapa din vedere a trece cu vederea a omite a uĭta. Trans. Bucov. Numĭ scapa a n’am gust sa.

scap V. scap.

scapá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. scap 2 sg. scapi 3 scápa; conj. prez. 3 sa scápe

scapá vb. ind. prez. 1 sg. scap 2 sg. scapi 3 sg. shi pl. scápa; conj. prez. 3 sg. shi pl. scápe

scapa (ind. prez. 1 sg. scap)

scap (v. scapa)

scap scapi 2 scape 3 conj.

SCAPÁ vb. 1. v. desprinde. 2. v. cadea. 3. a (se) salva (pop.) a (se) izbavi a (se) mantui (inv.) a (se) haladui a (se) litrosi a (se) milui a (se) mistui a (se) ratui. (Cum ai izbutit sa ~?) 4. v. elibera a libera a salva a scoate (inv. shi pop.) a slobozi (pop.) a mantui (inv.) a apuca a ierta a volnici. (Ia ~ din robie.) 5. v. ieshi. 6. v. libera. 7. v. evada. 8. v. scoate. 9. v. scutura. 10. v. descotorosi. 11. v. debarasa. 12. a se achita. (A ~ de o mare obligatzie.) 13. v. dezbara. 14. v. sustrage. 15. v. pierde. 16. v. omite. 17. v. strecura.

SCAPÁ vb. v. ajunge intentziona planui proiecta veni.

scapa vb. v. AJUNGE. INTENTZIONA. PLANUI. PROIECTA. VENI.

SCAPA vb. 1. a se desprinde a se elibera a se libera. (A ~ din strinsoare.) 2. ai cadea. (Ii ~ piinea din mina.) 3. a (se) salva (pop.) a (se) izbavi a (se) mintui (inv.) a (se) haladui a (se) litrosi a (se) milui a (se) mistui a (se) ratui. (Cum ai izbutit sa ~?) 4. a elibera a libera a salva a scoate (inv. shi pop.) a slobozi (pop.) a mintui (inv.) a apuca a ierta a volnici. (Ia ~ din robie.) 5. a se elibera a ieshi a se libera. (A ~ din inchisoare.) 6. a (se) elibera a (se) libera (inv. shi pop.) a (se) slobozi. (A ~ din armata.) 7. a evada a fugi. (A ~ din lagar.) 8. a salva a scoate (pop.) a mintui (inv.) a mistui. (La ~ dintrun mare necaz.) 9. (fig.) a se scutura. (A ~ de saracie.) 10. a se debarasa a se degaja a se descotorosi a se dezbara (reg.) a se cortorosi (Bucov.) a se coroti (grecism inv.) a exoflisi (fig.) a se scutura. (A ~ de un musafir nedorit.) 11. a se debarasa a se descotorosi (fig.) a se curatza. (Satul a ~ de acel trindav.) 12. a se achita. (A ~ de o mare obligatzie.) 13. a (se) debarasa a (se) descotorosi a (se) dezbara a (se) dezobishnui a (se) dezvatza a (se) lasa (fig.) a (se) scutura (fam. fig.) a intzarca. (A ~ de un viciu.) 14. a se eschiva a fugi a se sustrage (rar) a se strecura (frantzuzism) a se refuza (inv. shi reg.) a shovai (fam.) a se fofila. (Nu mai poate ~ de...) 15. a pierde. (A ~ o mare ocazie.) 16. a omite. (A ~ o litera la corectura.) 17. a se strecura. (In text au ~ citeva erori de tipar.)

scapá (ap át) vb. 1. A se elibera a evada. 2. A scuti a descarca. 3. A spune ceva din gresheala. 4. A evita a eluda. 5. A lasa a se elibera de o persoana sau de o obligatzie sau obicei. 6. A nu implini a nu reushi ceva. 7. (Refl. inv.) A pierde a inceta sa cishtigi. 8. (Refl.) A aluneca a lasa sa se duca. 9. (Refl.) A comite o gresheala a greshi. 10. (Refl. fam.) A se murdari a face pe el. Mr. ascap ascapare megl. scap scapari. Lat. excappāre (Diez I 368; Pushcariu 1542; REW 2952) cf. it. scappare prov. cat. sp. port. escapar fr. échapper. Din rom. provin rut. skapaty (Candrea Elemente 408) mag. szkepál (Edelspacher 22).

scapa scap v. r. 1. a simtzi imperios nevoia de urinare sau defecare. 2. (d. barbatzi) a avea ejaculare precoce. 3. a deconspira fara voie un secret.

a scapa basma curata expr. a ieshi cu bine dintro incurcatura / dintro situatzie dificila.

a scapa la gateala expr. a scapa laba.

a scapa laba expr. (intl.) a baga mana in buzunarul cuiva.