ieftin ~a [At: COD. VOR. 133/13 / V: eften ef~ ~ten / Pl: ~i ~e / E: ngr εὐθηνός] 12 a av (Care se vinde) cu un pretz mic. 34 av a (In mod) convenabil. 5 av (Ie) A scapa ~ A ieshi dintro situatzie dificila fara urmari serioase. 6 a (Fig) Banal. 7 a (Fig) Fara valoare. 8 a (Fig; inv) Indurator. 9 a (Fig; inv) Darnic.

IÉFTIN A ieftini e adj. 1. (In opozitzie cu scump) Care nu costa mult care are un pretz (reiativ) mic: convenabil. O stofa ieftina. ▭ Scump la taritze shi ieftin la faina (sau la malai) se spune despre cei care fac cu ushurintza cheltuieli mari pentru lucruri de putzina importantza shi se arata zgircitzi la cheltuieli mici pentru lucruri necesare. ◊ (Adverbial) O moshie cumparata ieftin. ALECSANDRI T. 251. Potzi capata ushor shi ieftin voia de a vina. NEGRUZZI S. I 330. ◊ Expr. A scapa ieftin = a scapa dintro situatzie dificila fara urmari serioase fara greutatzi sau neplaceri (prea mari). Nui venea sa creada k a scapat atit de ieftin. CAMIL PETRESCU O. II 685. 2. Lipsit de originalitate fara valoare; comun banal. Gherlash a inceput sa cunoasca... zile de glorie. Dar o glorie ieftina vulgara shi lipsita de bani. SAHIA N. 67. Locotenentul incurajat continua cu ieftine rautatzi despre femei. BART E. 197. Minunata judecata dar ieftina scuza. CARAGIALE N. S. 22. Varianta: iéften a (CREANGA P. 39) adj.

IÉFTIN ~a (~i ~e) 1) shi adverbial (despre lucruri) Care costa putzin; cu pretz redus; necostisitor. Produse ~e. ◊ ~ k braga foarte ieftin. A scapa ~ a ieshi cu minimum de neplaceri dintro situatzie dificila. (A fi) ~ la vorba a vorbi mult shi (de obicei) fara rost; ai placea sa flecareasca. 2) fig. Care nu are nimic de pretz important; lipsit de originalitate; obishnuit; banal; comun; neoriginal; ordinar. Gluma ~a. /<ngr. efthinos

ieftin a. 1. cu un pretz mic: a vinde a cumpara ieftin; 2. fig. ushor: a scapa ieftin. [Gr. bizantin EFTHINÓS (bulg. ieftin)].

ĭéftin shi (vechĭ) éftin a adj. (ngr. efthinós de unde shi bg. sirb. jeftin). Cu pretz mic nu scump: pine ĭeftina. Ushor facil: succes ĭeftin. Vechĭ. Indurator milos. Adv. In mod ĭeftin: a vinde a cumpara ĭeftin. A scapa ĭeftin a scapa cu o paguba mica. In vest ĭeften.

ieften ~a a av vz ieftin

iéftin adj. m. pl. iéftini; f. iéftina pl. iéftine

iéftin adj. m. (sil. ie) pl. iéftini; f. sg. iéftina pl. iéftine

ieftin

ieftin.

IÉFTIN adj. avantajos convenabil jos mic scazut (Transilv. shi Ban.) lesne. (Pretzuri ~.)

IÉFTIN adi. v. banal comun neoriginal.

IEFTIN adj. avantajos convenabil jos mic scazut (Transilv. shi Ban.) lesne. (Pretzuri ~.)

ieftin adj. v. BANAL. COMUN. NEORIGINAL.

Ieftin ≠ costisitor scump

iéftin (iéftina) Adj. 1. Care are un pretz mic convenabil. 2. (Inv.) Generos marinimos. Var. eftin (i)eften. Ngr. εὐθινός (Roesler 568; DAR) cf. ngr. φτηνός bg. sb. jevtin. Der. ieftinatate s. f. (calitatea de a fi ieftin); ieftini vb. (a scadea pretzul; inv. a fi milostiv); ieftenshug s. n. (inv. mila; inv. ieftinatate); (i)eftinetze s. f. (inv. mila); (i)eftinie s. f. (mila) inv.

ieftin k braga expr. (inv.) foarte ieftin.

scump la taratze shi ieftin la faina / la malai expr. zgarcit la cheltuieli shi risipitor cand nu este cazul.