SCAPÁ scap vb. I. 1. Intranz. A se desprinde din...; a se elibera a se salva (dintro cursa dintro stransoare etc.); a se descatusha. ♦ A se strecura prin... a strabate. ♦ A ieshi cu bine dintrun necaz dintro incurcatura dintro situatzie grea; a se feri de... a evita a se apara de... ♦ Intranz. shi tranz. A reushi sa (se) elibereze de cineva sau de ceva suparator neplacut; a (se) descotorosi a (se) debarasa. ♦ Tranz. A nu mai putea prinde pe cineva care sa smuls din mana cuiva desprinzanduse din legaturile prin care era imobilizat etc. 2. Tranz. A lasa un obiect sa cada din mana fara voie (din cauza unei emotzii a neatentziei sau din cauza k este prea greu); a da drumul din mana involuntar la ceva. ◊ Expr. A scapa din mana (pe cineva sau ceva) = a) a pierde de sub control (pe cineva sau ceva); b) a pierde un bun prilej de a face de a obtzine ceva. 3. Intranz. (Rar; despre Soare) A cobori spre asfintzit; a fi in declin a trece de... 4. Refl. A spune sau a face ceva fara voie din gresheala; a nu se putea stapani de a spune sau de a face ceva. ◊ Expr. (Tranz.) A scapa o vorba = a face (din imprudentza) o indiscretzie. 5. Tranz. A pierde un spectacol o intalnire un tren etc.; a nu mai apuca a nu mai prinde (intarziind) a sosi prea tarziu. 6. Tranz. A lasa neobservat a pierde din vedere a nu lua in seama a omite. ◊ Expr. A nu scapa (pe cineva sau ceva) din ochi (sau din vedere) = a tzine (pe cineva sau ceva) sub continua observatzie. ♦ Intranz. A trece neobservat neluat in seama. 7. Intranz. A nu reushi momentan sashi aminteasca de... 8. Refl. A avea senzatzia acuta de defecare sau de urinare a simtzi imperios nevoia de a ieshi afara. Lat. *excappare.