LIBERÁ liberez vb. I. 1. Tranz. shi refl. (Pop.) A da drumul sau a pleca acasa dupa efectuarea stagiului militar a unei concentrari etc. 2. Tranz. (Inv.) A elibera (o tzara un popor). 3. (Jur.) A ierta un debitor de datorie. Din fr. libérer lat. liberare.

libera [At: HELIADE O. I 200 / V: (pop) ~bara / Pzi: ~rez / E: lat it liberare fr liberer] 1 vt (C. i. persoane grupuri sau clase sociale) A face sa iasa din starea de dependentza Si: a dezrobi a elibera. 2 vr Ashi capata libertatea (1). 3 vt A scuti de o indatorire. 4 vt (Iuz; c. i. tzari orashe popoare etc.) A face sa devina independent Si: a elibera. 5 vt (C. i. persoane captive) A reda libertatea (1) scotzand din detentzie sau prizonierat. 67 vtrp A da drumul din armata dupa efectuarea stagiului militar. 89 vtrp A trece in rezerva un militar. 1011 vtr A (se) elibera de ceva. 1213 vtr A (se) degaja dintro stransoare. 1415 vtr A (se) debarasa de ceva care jeneaza sau incomodeaza. 1617 vtr (Iuz) A (se) degaja dintro combinatzie chimica Si: a se desprinde a se elimina. 1819 vtrp A (se) face disponibil. 20 vt (Iuz; c. i. acte documente justificative etc.) A emite. 21 vt (C. i. acte documente justificative etc.) A inmana unei persoane. 22 vt (Rar) A furniza o marfa.

LIBERÁ liberez vb. I. 1. Tranz. shi refl. (Pop.) A da drumul sau a pleca acasa dupa efectuarea stagiului militar a unei concentrari etc. 2. Tranz. (Inv.) A elibera (o tzara un popor). Din fr. libérer lat. liberare.

LIBERÁ liberez vb. I. Tranz. 1. (Mil.; in trecut) A lasa la vatra. (Refl.) Te faci la anul caporal. El se libereaza sergent shi ramii in locul lui. SADOVEANU M. C. 55. Sa venitzi indata ce va vetzi libera sami datzi mina de ajutor. BUJOR S. 69. Hora se marea... cu rezervishti ce se liberasera in toamna aceea. SANDUALDEA D. N. 197. 2. (Invechit cu privire la tzari) A elibera (I). Juram Francia so liberam! ALECSANDRI P. II 84. ♦ (Cu privire la partzi ale corpului obiecte etc.) A face liber. A voit sashi libereze miinile care tzineau ceva. GALACTION O. I 202.

LIBERÁ vb. I. tr. 1. (In trecut) A lasa la vatra. 2. A elibera. [< fr. libérer it. lat. liberare].

LIBERÁ vb. tr. 1. a lasa la vatra. 2. a elibera. (< fr. libérer lat. liberare)

liberà v. 1. a pune in libertate; 2. a emite: a libera mandat de plata.

libara v vz libera

*liberéz v. tr. (lat. líbero áre). Daŭ drumu daŭ libertate descarc de un serviciŭ de o datorie: a libera un sclav un detzinut un soldat un popor. Emit eliberez: a elibera un mandat de plata.

liberá (a ~) (pop.) vb. ind. prez. 3 libereáza

liberá vb. ind. prez. 1 sg. liberéz 3 sg. shi pl. libereáza

LIBERÁ vb. 1. v. elibera. 2. v. dezrobi. 3. v. ieshi. 4. a (se) elibera a scapa (inv. shi pop.) a (se) slobozi. (Teai ~ din armata?) 5. v. desprinde. 6. v. desface. 7. v. evacua.

LIBERA vb. 1. a elibera a salva a scapa a scoate (inv. shi pop.) a slobozi (pop.) a mintui (inv.) a apuca a ierta a volnici. (Ia ~ din robie.) 2. a (se) dezrobi a (se) elibera a (se) emancipa (inv. shi pop.) a (se) mintui (pop.) a (se) slobozi (inv.) a (se) volnici (fig.) a (se) descatusha. (Ia ~ pe tzaranii dependentzi.) 3. a se elibera a ieshi a scapa. (Sa ~ din inchisoare.) 4. a (se) elibera a scapa (inv. shi pop.) a (se) slobozi. (Teai ~ din armata?) 5. a se desprinde a se elibera a scapa. (Sa ~ din strinsoare.) 6. a degaja a desface a elibera a scoate (inv. shi pop.) a slobozi. (A ~ pe cineva din funii.) 7. a elibera a evacua a goli. (A ~ o locuintza.)

LIBERA Adalberto (19031963) arhitect italian. Prof. univ. la Florentza shi Roma. Lucrari de orientare functzionalista (Palatul Congreselor din cartierul EUR Cinema „Airone” ambele la Roma casa scriitorului C. Malaparte la Capri).

LIBER shi LIBERA v. Liber Pater.